Sentința civilă nr. 570/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 570/2013
Ședința publică din 08 Noiembrie 2013 Instanța alcătuită din:
PREȘEDINTE D. T. GREFIER G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile reclamanții H. R., P. R. S. și L. C. și pe pârâții M. M. X., M. A., P. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
La data de 01 noiembrie 2013, după închiderea dezbaterilor s-a depus la dosar din partea reprezentanților pârâților dovada cheltuielilor de judecată.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 01 noiembrie 2013, când părțile au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții H. R.
, P. R. S. și L. C. s-a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții M. M. X., M. A., P. C., să constate că reclamanții sunt coproprietarii, alături de parații M. M. si M. A., asupra terenului in suprafața de 882 mp situate in C. N., inscris n cf nr.2. (nr. CF vechi 1. ), Al, cu nr. Cadastral 11463, in următoarele cote: H. R.
- cota de 19,6%, P. R. - cota de 29,06%, L. C. 36,76%; să dispună inscrierea in Cartea Funciara nr.2. a cotelor menționate mai sus; anularea contractului de garanție imobiliara autentificat sub nr. 984 din_ si radierea acestei mențiuni din Cartea Funciara pentru motivele ce le vom detalia, plata cheltuielilor de judecata generate de acest litigiu.
In anul 2007 intre reclamanții si parata, a intervenit o înțelegere in sensul ca impreuna urma sa achiziționeze un teren in Municipiul C. pe care urma sa edifice construcții in scopul revanzarii, urmând ca profitul rezultat in urma acestei operațiuni sa il impartă între ei, conform cotelor de participatie stabilite in funcție de sumele cu care fiecare urma sa participe.
Înțelegerea dintre părți a fost aceea ca sa participe cu diferite sume de bani, terenul sa il achiziționeze pe numele paratei - M. M. X., reclamantul P. R. sa se ocupe cu supravegherea șantierului, iar ceilalți doi sa se ocupe de formalitățile administrative.
In baza acestei intelegeri, a fost identificat terenul ce urma sa fie achiziționat, iar in data de 23 noiembrie 2007, s-a perfectat intre M. M.
X., in calitate de cumpărător si Koos A. s Zsolt, in calitate de vânzător, Contractul de Vânzare Cumpărare - atestat de avocat A. Udescu, inscris prin care M. M. achiziționa un teren de 882 mp situate in C. N., CF nr. 1., nr. topo 3798/2.
Acest contract a suferit doua modificări in perioada noiembrie 2007 - iulie 2008 conform actelor adiționale din_ si_, acte adiționale ce reprezintă - Anexa 2 si Anexa 3 la prezenta acțiune. Urmare acestor modificări, la data de 18 iulie 2008 pentru terenul ce face obiectul convenției se achitase deja suma de 350.000 Euro. Ulterior datei de 18 iulie 2008, s-a mai achitat si suma de 50.000 Euro către Koos A. s Zsolt in numerar si
85.000 Euro prin delegare. Aceasta suma de 400.000 Euro a fost achitata pentru achiziționarea terenului a fost suportata astfel: P. R. a achitat suma de 124.400 Euro, domnul H. R. a achitat suma de 83.900 Euro, domnul L. C. a achitat suma de 157.400 Euro, iar parata M. M. . În anul 2008 insa datorita unor neintelegeri, intre cu Koos A. s Zsolt,
au decis (reclamanții impreuna cu parata M. M. ) promovarea unei acțiuni in instanța având drept obiect constatare nulitate absoluta contract de vânzare cumpărare din 23 noiembrie 2007.
Aceasta acțiunea a făcut obiectul dosarului nr._ al Tribunalului C. si a fost admisa acțiunea promovata de M. M. pronuntandu-se sentința civila nr. 149 din_ .
Conform acestei sentințe, Koos A. s Zsolt era obligat sa ii restituie lui
M. M. X. suma de 485.000 Euro si cheltuieli de judecata in cuantum de 68.099 lei.
Toate aceste sume - respectiv 485.000 Euro si 68.099 lei au fost suportate de noi, reclamanții, M. M. contribuind doar cu suma de
62.400 Euro. Tot in anul 2010, intre M. M. si Koos A. s si Koos E. s- a perfectat Convenția Civila atestata sub nr. 036 din 12 mai 2010 prin care părțile - M. M. si Koos Zsolt se obligau sa nu puna in executare sentința nr. 149/2010 in termen de 1 an, iar la expirarea acestui termen - sa restituie suma de 450.000 Euro către M. M., urmând ca aceasta sa le restituie contribuțiile fiecăruia.
Cum nici dupa implinirea termenului de 1 an - mai 2011 - nici una din cele 2 variante convenite de parti nu se realizase (respectiv vânzarea terenului către un tert sau achitarea banilor către M. M. ), reclamanții impreuna cu parata de astăzi, au pus in executare aceasta sentința.
Împotriva sentinței nr. 149 din_, Koss A. s Zsolt a formulat apel, iar prin incheierea din 23 iunie 2011 s-a luat act de renunțarea la judecata a apelanților Koss A. s Zsolt si Koos E. .
Împotriva acestei incheieri s-a declarat recurs, iar Înalta Curte de Casație si Justiție prin Decizia Civila nr. 5593 din_ a respins recursul lui Koss A. s dar a trimis cauza spre rejudecare pe recursul lui Koss E. - pentru lipsa mandatului.
La sfârșitul anului 2011 au fost demarate formalitățile de executare silita a terenului vizat de antecontractul de vânzare cumpărare, asa cum rezulta din publicațiile de vânzare emise de BEJ C. din data de_ - cat si acte acțiuni judiciare de anulare a actelor Koos A. s in scopul diminuării propriului patrimoniu . (Dosar nr._ ).
Ca urmare a faptului ca titulara drepturilor rezultate din Contractul din 2007 privind terenul era M. M. X. - toate acțiunile au avut ca si titular pe M. M. X. .
Toate costurile acestor litigii - procese, executări silite atat in România cat si in Ungaria - au fost suporate exclusiv de către H. R., pentru a recupera, împreuna cu parata, sumele de bani investite in acest teren si litigii.
Pe întreaga perioada cuprinsa intre anul 2007 si anul 2011, orice acțiune intreprindea - de exemplu: contractare arhitecți, ingineri etc (in faza inițiala) sau discuții cu avocații/executorii judecătorești implicate in litigiile menționate mai sus, incepeau numai dupa ce in prealabil se consultau toti patru si decideau împreuna ce decizii trebuie sa ia in interesul lor comun.
Toata colaborarea dintre reclamanții de azi si M. M. s-a bazat pe încredere si mandatul tacit acordat acesteia.
De esența cooperării dintre cei trei reclamanți si parata a fost încrederea si faptul ca toate deciziile ce vizau interesele referitoare la acest teren se luau împreuna, cu acordul tuturor participanților la aceasta tranzacție.
Cu totul surprinzător pentru reclamanți a fost faptul ca - dupa publicațiile de vânzare din 21 decembrie 2011, interesandu-se la executorul judecătoresc, a aflat ca formalitățile de executare au fost oprite de M. M.
X. .
Cu aceasta ocazie a aflat ca in data de 10 ianuarie 2012, M. M.
X. ; prin declarația autentica nr. 49/_ a renunțat la dreptul pretins in dosarul nr._ - dosar ce viza obligarea lui Koos A. s la plata sumei de
450.000 Euro si a cheltuielilor de judecata; prin declarația autentica nr. 50/_ a renunțat la dreptul pretins in dosarul nr._ - dosar ce avea ca obiect anularea unui contract de vânzare cumpărare prin care Koos
A. s isi instraina fictiv un apartament; prin declarația autentica nr. 51/_ a fost de acord cu radierea notarilor din cartea funciara a litigiilor ce vizau cele 2 imobile - teren si apartament.
Iar in data de 19 ianuarie 2012 parata M. M., fara sa se consulte si contrare modului de cooperare stabilit pana in acest moment, este de acord cu prelungirea termenului de perfectare a Contractului de Vânzare cumpărare teren suprafața 882 mp pana la data de 8 februarie 2012.
Desi au incercat a soluționa amiabil problemele dintre noi - sens in care au convocat-o pe parata M. M. la concilierea in luna august 2012
- nu au reușit sa găsească nici o soluție.
In luna octombrie 2012, solicitând un extras de carte funciara pentru terenul unde au achitat sumele de bani menționate mai sus, au constatat următoarele: In 20 iunie 2012 cu actul notarial nr. 980, M. M. X. devine proprietara terenului, fara a se menționa cotele noastre de contribuție; tot in data de 20 iunie 2012 la sub numărul 984 se inscrie o ipoteca in favoarea numitului P. C. .
Numai dupa ce in prealabil se consultau toti patru si decideau împreuna ce decizii trebuie sa ia in interesul lor comun. Toata colaborarea dintre reclamanții de azi si M. M. s-a bazat pe incredere si mandatul tacit acordat acesteia.
De esența cooperării dintre cei trei reclamanți si parata a fost încrederea si faptul ca toate deciziile ce vizau interesele referitoare la acest teren se luau împreuna, cu acordul tuturor participanților la aceasta tranzacție.
Cu totul surprinzător pentru noi a fost faptul ca - dupa publicațiile de vânzare din 21 decembrie 2011, interesandu-se la executorul judecătoresc, au aflat ca formalitățile de executare au fost oprite de M. M. X. .
Cu aceasta ocazie au aflat ca in data de 10 ianuarie 2012, M. M.
X. ; prin declarația autentica nr. 49/_ a renunțat la dreptul pretins in
dosarul nr._ - dosar ce viza obligarea lui Koos A. s la plata sumei de
450.000 Euro si a cheltuielilor de judecata.
Prin declarația autentica nr. 50/_ a renunțat la dreptul pretins in dosarul nr._ - dosar ce avea ca obiect anularea unui contract de vânzare cumpărare prin care Koos A. s isi instraina fictiv un apartament.
Prin declarația autentica nr. 51/_ a fost de acord cu radierea notarilor din cartea funciara a litigiilor ce vizau cele 2 imobile - teren si apartament.
Iar in data de 19 ianuarie 2012 parata M. M., fara sa ne consulte si contrare modului de cooperare stabilit pana in acest moment, este de acord cu prelungirea termenului de perfectare a Contractului de Vânzare cumpărare teren suprafața 882 mp pana la data de 8 februarie 2012.
Desi au incercat a soluționa amiabil problemele dintre noi - sens in care a convocat-o pe parata M. M. la concilierea in luna august 2012 - nu a reușit sa găsească nici o soluție. (Anexa 13 - invitații conciliere).
In luna octombrie 2012, solicitând un extras de carte funciara pentru terenul unde au achitat sumele de bani menționate mai sus, au constatat următoarele: In 20 iunie 2012 cu actul notarial nr. 980, M. M. X. devine proprietara terenului, fara a se menționa cotele noastre de contribuție. Tot in data de 20 iunie 2012 la sub numărul 984 se inscrie o ipoteca in favoarea numitului P. C. .
Cu toate acestea, datorita relațiilor speciale cu paratul P. C., M.
M. ii vinde cele 2 apartamentul numitului P. C. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2167 din 8 decembrie 2011, perfectat, surprinzător sau nu, la același notar Budusan Valeria. - Anexa 18. Când insa domnul P. C. a dorit sa intre in posesia celor 2 apartament, a aflat ca acestea fuseseră înstrăinate anterior, semnează contracte de vânzare cumpărare cu persoanele in posesia cărora se aflau
apartamentele, fara insa a incasa nici un ban.
Cum aceasta operațiune de fraudare nu a dat rezultat, cei doi - M.
M. si P. C. au găsit alta varianta de fraudare a reclamanților.
Desi M. M. avea posibilitatea sa semneze contractul de vânzare cumpăra pentru terenul menționat la pct 1, a amânat aceasta operațiune pana in iunie 2012, când împreuna cu domnul P. C. au găsit varianta ce solicita a fi anulata.
Astfel, în 22 iunie 2012 notarul de casa al doamnei M. si domnului
P. C., autentifica sub nr. 980 actul de proprietate al doamnei M. M. asupra terenului din C. N., CF nr. 2. .
In aceeași zi, 22 iunie 2012, sub nr. 984 se înregistrează garanția mobiliara pentru suma de 255.000 Euro, suma ce rezulta din angajamentul de plata nr. 537/2012 autentificat de Smaranda Valeria Budusan.
Considera ca acest contract de garanție mobiliara este lovit de nulitate pentru următoarele aspecte cauza ilicita si imorala. Scopul acestui contract de garanție imobiliara nu este cel prevăzut de lege - garantare a unei datorii
- ci de fraudare a intereselor altor persoane, respectiv reclamanții.
Sumele de bani pretins acordate de domnul P. C. doamnei M. M. nu au fost niciodată predate, deoarece P. C. nu realizează nici un fel de venituri.
Întrebarea fireasca, logica si normala intr-un stat de drept este aceea: daca o persoana nu realizează venituri, cum poate tocmai acea persoana sa împrumute o suma de 255.000 euro?
civil.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 1236 și urm. și 1256 și urm. Cod
Prin întâmpinarea formulată de M. M. X.,
s-au invocat:
excepția nulității relative a acțiunii introductive, pentru lipsa mențiunilor obligatorii prevăzute de art. 194 NCPC și art. 148 NCPC, solicitând anularea acțiunii, potrivit prevederilor art. 200 alin. 3 NCPC și art. 178 NCPC; excepția insuficientei timbrări a acțiunii introductive, raportat la prevederile art. 197 NCPC Și art. 2 alin. 1 și 1¹ din Legea nr. 146/1997, solicitând anularea acțiunii ca insuficient timbrată; excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A., raportat la prevederile art. 32 și art. 36 NCPC; excepția lipsei de interes în susținerea petitelor 1 și 2 ale acțiunii introductive, raportat la prevederile art. 33 NCPC; decăderea reclamanților din dreptul de a propune proba cu martori, având vedere lipsa menționării numelui și adresei pentru fiecare dintre martorii propuși, raportat la prevederile art. 254 alin. 1 NCPC.
Pe fond, arată că este de acord cu admiterea acțiunii, astfel raportat la petitul 1, de constatare a cotelor de participație ale reclamanților și pârâtei, indică procentele corecte, modalitatea de calcul a acestora fiind detaliată în motivele întâmpinării, respectiv: H. R. - 20,625 %, P. R. S. - 30,750 %, L. C. - 33,025 %, și M. M. X. - 15,600 %.
Raportat la petitul 2, de întabulare în CF 279.610 C. -N. a cotelor de proprietate ale părților, urmează ca acest petit să fie admis de onorata
instanță conform cotelor corecte, indicate la punctul A.
Raportat la petitul 3, de anulare a contractului de garanție și de radiere a dreptului de ipotecă înscris asupra imobilului în favoarea pârâtului
P. C., se impun două mențiuni: a) contractul de garanție este lovit de nulitate relativă pentru lipsa cauzei, motivat de împrejurarea că împrumutul generator al garanției, în cuantum total de 240.000 euro (nu 255.00 euro), a fost restituit parțial pârâtului P. C., de pârâtă; suma restituită este în cuantum de 174.100 euro și a rămas un rest de plată în cuantum de 65.900 euro; b) anularea contractului de garanție poate fi dispusă doar pentru partea care excede sumei care a mai rămas de restituit, urmând ca acest contract să rămână în ființă parțial și să garanteze în continuare restituirea sumei de 65900 euro, grevând doar cota de proprietate a pârâtei, de 15,600
%.
Solicită obligarea reclamanților în solidar la plata cheltuielilor de judecată.
Asupra excepției nulității relative a cererii de chemare în judecată, a arătat că cererea formulată de către reclamanți nu conține toate mențiunile obligatorii.
În susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.
A., invocă următoarele argumente: pârâta M. M. X. este înscrisă în CF 279.610 C. -N. foaia de proprietate, sub B 4, ca unic proprietar. Este menționat expres faptul că bunul imobil obiect al litigiului este bun propriu al pârâtei M. M. X. ; acest bun imobil nu aparține și pârâtului M. A., soțul pârâtei, astfel cum se poate observa atât din extrasul de carte funciară, cât și din actul de dobândire a bunului pe numele pârâtei; bunul a fost dobândit în data de_, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 980/_, respectiv în perioada în care pârâta M. M. X. și pârâtul M. A. erau supuși regimului separației de bunuri.
Excepția lipsei de interes pentru petitele 1 și 2 . Raportat la aceste două petite, arată că pârâta M. M. X. a dat o declarație notarială
prin care a recunoscut cotele de contribuție ale reclamanților la achiziționarea bunului imobil și faptul că pârâta a acționat atât în nume propria (pentru suma achitată de ea), cât și în numele reclamanților, în temeiul unui mandat tacit, fără reprezentare. Declarația a fost dată în fața notarului public Ciugudean G. Maximilian și a fost autentificată sub nr. 3370/_
Pe fond, arată următoarele: raportat la petitele 1 și 2 ale acțiunii introductive, menționează că este de acord cu admiterea pretențiilor formulate, avându-se însă în vedere cotele reale de contribuție ale reclamanților și pârâtei la achiziționarea terenului din CF 2. C. -N. . Pentru o mai bună înțelegere a stării de fapt, învederează istoricul relației de colaborare avute de pârâtă cu reclamanții, raportat la proiectul imobiliar privind terenul din CF 2. C. -N. :
Pârâta, în temeiul mandatului fără reprezentare, acordat verbal de ceilalți participanți, a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu Koos A. s Zsolt, la data de_ . Antecontractul a fost modificat la data de_, prin încheierea unui act adițional. La data de_ s-a încheiat un nou act.
Prețul pentru terenul înscris în CF 279.610 C. -N. a fost achitat de subsemnata către Koos A. s Zsolt, în mai multe tranșe, atât din surse proprii, cât și din sumele de bani puse la dispoziție de către reclamanți, după cum urmează: fiecare dintre reclamanți și pârâtă au achitat o sumă de bani, compusă din două părți, respectiv: prima parte în sumă de 132.000 euro, care a fost obținută de către pârâta și reclamanți din derularea unui proiect anterior; ca atare, fiecare dintre reclamanți și pârâtă au avut o contribuție la plata prețului, din această sursă, de 33.000 euro fiecare - ANEXA 12, mail al reclamantului H. R. .
Pârâta a dat o declarație notarială în fața notarului public Ciugudean
G. Maximilian, autentificată sub nr. 3370 din_ prin care a indicat cotele de contribuție la achiziționarea bunului imobil, respectiv: - H. R. - 19,60% P. R. S. - 29,06 %, L. C. - 36,76 % și M. M. X.
-14,58%.
De asemenea, în declarația notarială, pârâta a arătat că pentru sumele pe care le-au achitat reclamanții ca parte din preț, pârâta a acționat în calitate de mandatar al acestora.
Nu a existat niciodată un act scris, existând doar un mandat verbal din partea reclamanților H. R., P. R. S. și L. C., în sensul de a se utiliza sumele de bani pe care aceștia le-au avansat. Scopul cumpărării terenului nu a fost acela de a dobândi un bun în proprietate de către reclamanți, pe numele lor, ci investiția viza ca scop final edificarea unui imobil, astfel cum s-a indicat și în antecontractul de vânzare- cumpărare încheiat de pârâtă cu numitui Koos A. s Zsolt.
Până în cursul anului trecut, reclamanții nu și-au manifestat niciodată dorința ca imobilul să fie a achiziționat și pe numele lor, ci prin mandatul acordat și-au exprimat acordul ca bunul să fie achiziționat exclusiv pe numele pârâtei. Toate demersurile realizate pentru achiziționarea imobilului au fost efectuate cu acordul prealabil al reclamanților, existând o colaborare efectivă și acordul tuturor pentru cumpărarea imobilului în condițiile contractual convenite.
Pârâtul P. C. i-a remis suma de 80.000 euro; A avut relații de colaborare cu pârâtul P. C. și cu privire la un alt proiect imobiliar, anterior, realizat pe str. Trifoiului, în baza căruia pârâtul i-a avansat suma de 80.000 euro. Suma a fost considerată restituită ca urmare a transferului
dreptului de proprietate asupra unui apartament din proiectul imobiliar realizat, în favoarea unei persoane indicate de P. C. .
Pârâtul P. C. i-a solicitat, cu titlu de beneficiu din investiția care urma să se realizeze cu suma de 80.000 euro, să îi restituie dublu înapoi, chiar dacă investiția nu s-a realizat. Ulterior, pentru un alt proiect imobiliar ce urma să fie realizat de pârâtă, P. C. i-a mai remis 80.000 euro, care nu a fost restituită acestuia. Ca o concluzie, pârâta a primit de la P. C. de trei ori suma de 80.000 euro, respectiv suma de 240.000 euro.
Sumele primite de pârâtă de la P. C. se regăsesc în declarația dată de acesta în cadrul dosarului de urmărire penală nr. 316/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. - ANEXA 14.
Din cuprinsul notițelor (însemnărilor) pe care le-a realizat soția pârâtului - P. L. M. - ANEXA 15, rezultă și parte din suma restituită pârâtului P. C. de pârâtă, până la finele anului 2011 (octombrie 2011), respectiv suma de 157.085 euro. Ulterior, pârâta i-a mai restituit pârâtului
P. C. suma de 17.015 euro (14.000 euro, 1.500 euro și 1.515 euro), astfel că în prezent din suma totală împrumutată de la acesta, a mai rămas doar suma de 65.900 euro.
Pentru toate sumele primite de pârâtă cu titlu de împrumut, în sumă totală de 240.000 euro, pârâtul P. C. i-a solicitat să îi remită un act prin care să recunoască sumele de bani pe care i le datorează (împrumuturi și beneficiile care el considera că i s-ar cuveni din investiții) și să constituie o garanție în favoarea sa.
La data de_, a fost încheiat un "Angajament de plată", autentificat sub nr. 537/2012 - actul de recunoaștere a împrumutului pentru o sumă totală de 255.000 euro -ANEXA 16; menționează expres că în acel moment această sumă era parțial achitată, aspect care justifică petitele din cererea reconvențională.
La solicitarea și insistențele repetate ale pârâtului P. C., pârâta a fost nevoită să încheie contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr. 984/_ de notarul public Smaranda Valeria Budușan - ANEXA 17, pentru suma de 255.000 euro, deși la acel moment era achitată suma totală de 157.085 euro, așa cum a menționat anterior.
Menționează că pârâtul P. C. cunoștea situația terenului din CF 279.610 C. -N., fiind tocmai persoana care i-a prezentat oferta de vânzare pe care o făcuse Koos A. s Zsolt.
Mai mult, instanța trebuie să aibă în vedere și împrejurarea că în momentul în care i s-a solicitat, pârâta a dat o declarație notarială de recunoaștere a mandatului în baza căruia a acționat, în interesul comun al reclamanților și al pârâtei, pentru achiziționarea terenului din C. -N. (str. Dorobanților).
Prin întâmpinarea formulată de P. C.,
s-a invocat pe cale de excepție: nelegala timbrare. In baza excepției inadmisibilitatii sa respingă ca inadmisibil petitul 1 al acțiunii in constatare formulat de către reclamanți, în baza excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, sa respingă petitul 3 al acțiunii reclamanților ca fiind introdus de către persoane lipsite de calitate procesuala activa, în baza excepției lipsei de interes, sa respingă ca lipsit de interes petitul 3 al acțiunii reclamanților.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii reclamanților ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata.
Prin petitele 1 și 2 formulate este evident ca aceștia solicita constatarea existentei unui drept patrimonial. Potrivit art. 2 alin 1 indice 2 dispozițiile alin. 1 se aplica in mod corespunzător si cererilor privind
declararea nulității, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial.
Solicita respingerea acțiunii in constatare, respectiv a petitului 1 al acțiunii reclamanților, ca inadmisibil.
Prin primul petit al acțiunii reclamanții solicita instanței sa se constate ca aceștia sunt coproprietari alături de parata M. asupra terenului in suprafața de 882 mp, situat in C. -N., inscris in CF nr. 2. .
Se poate observa ca reclamanții, doresc prin intermediul unei acțiuni in constatare sa obțină dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu, drept de proprietate pe care aceștia nu îl dețin. Astfel, aceștia urmăresc sa obțină finalitatea si efectele pe care le-ar obține printr-o acțiune in realizare, lucru care este inadmisibil.
Aceștia nu pot sa obtina prin intermediul unei acțiuni in constatare dreptul de proprietate asupra imobilului. Pentru a obține dreptul de proprietate asupra imobilului aceștia trebuie sa uzeze de acțiunea in revendicare.
In speța, reclamanții nu dețin niciun drept de proprietate asupra terenului, prin urmare nu exista niciun drept care sa poată fi constatat de către instanța de judecata, condiție esențiala pentru inaintarea unei acțiuni in constatare.
Hotărârile pronunțate cu privire la cererile in constatare nu sunt titluri executorii, nefiind susceptibile de executare silita,.
In speța, este evident, din modul in care este formulata acțiunea ca reclamanții doresc sa obtina dreptul de proprietate asupra imobilului si pe cale de consecința condamnarea paratului de rand 1, si astfel punerea in executare a hotărârii pronunțate. Reclamanții nu pot sa obtina o asemenea finalitate, astfel acțiunea in constatare formulata de către reclamanți este inadmisibila.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca neintemeiata.
Din actele depuse in probațiune de reclamanți rezulta ca terenul a fost achizitionat doar de către parata M., aceasta devenind unic proprietar asupra terenului, pe cale de consecința prețul pentru achiziționarea terenului, conform înscrisurilor depuse, a fost achitat tot de către parata.
Din actele depuse se poate observa ca singurul cumpărător al terenului este parata M., reclamanții neavand nicio legătura cu achiziționarea terenului. Este fara putința de tăgada ca modul de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui imobil poate avea loc doar prin intermediul unor acte translative de proprietate, iar contractul de vânzare cumpărare reprezintă unul din modurile de dobândire a dreptului de proprietate.
In speța reclamanții nu apar ca si titulari ai contractului de vânzare cumpărare al terenului si nici nu a operat vreun transfer de proprietate de la parata M. către reclamanți.
Susținerile lor ca ar fi contribuit cu bani la achiziționare terenului si i- ar fi dat mandat tacit paratei nu pot fi luate in considerare atâta timp cat intre aceștia nu exista niciun act de unde sa rezulte aceste aspecte.
Reclamanții trebuiau si aveau obligația sa incheie un act prin care sa o mandateze pe parata sa achiziționeze terenul si in numele lor, sau sa participe si ei ca parti contractante la incheierea antecontractului de vânzare cumpărare sau cel puțin la incheierea contractului de vânzare cumpărare in forma autentica. Insa, din actele depuse se poate observa ca aceștia, nu au
mandat-o pe parata sa achiziționeze terenul si nici nu sunt parti contractante.
In ceea ce privește Declarația data de către parata M. in fata notarului public Ciugudean autentificata sub nr. 3370 in data de_, aceasta reprezintă o declarație unilaterala, care nu poate produce efecte juridice fata de terți, cu atat mai mult nu poate produce efecte translative de proprietate.
Actul juridic unilateral reprezintă manifestarea de voința a unei singure persoane cu intenția de a produc efecte juridice, adică a da naștere, a modifica ori stinge raporturi juridice civile numai fata de persoana care a dat declarația. Potrivit art. 1324 NCC actul juridic presupune numai manifestarea de voința a autorului sau.
Pentru transmiterea dreptului de proprietate este necesar incheierea unui contract sinalagmatic de vânzare cumpărare care presupune acordul de voința a cel puțin doua persoane. In doctrina s-a considerat ca, prin voința unei singure persoane, nu se poate naște un raport juridic obligațional din care să rezulte drepturi și obligații pentru o altă persoană care n-a consimțit la nașterea lor.
In acest scop, se considera necesară realizarea un acord de voințe, adică încheierea unui contract.
Așadar, în afara cazurilor prevăzute de lege, voința unilaterală nu poate crea o obligație în sarcina emitentului actului unilateral și în profitul unei alte persoane. In doctrina si in practica judecătoreasca s-a considerat ca principalul argument în sprijinul acestei teze are ca bază de pornire principiul simetriei în actele juridice, potrivit căruia un act juridic poate fi revocat sau desfăcut numai la fel cum a fost încheiat. Dacă voința unilaterală ar fi izvor de obligații atunci, în conformitate cu acest principiu, trebuie să se admită că obligația se poate stinge prin revocarea de către promitent a angajamentului său, revocare ce poate avea loc liber și în orice moment. De asemenea, angajamentul unilateral era considerat, fară îndoială, caduc, în cazul morții autorului său ori atunci când el devenea incapabil.
Având in vedere cele arătate, Declarația data de către parata M. sub nr. 3370 in data de_ nu este izvor de obligații, prin intermediul acestei declarații nu se poate transmite dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu către reclamanți.
Nu se poate ca prin declarația unilaterala parata M. sa renunțe la dreptul de proprietate pe care il deține in exclusivitate asupra terenului.
P. motivele arătate, consideram ca pe cale de consecința urmează a fi respins si petitul privind inscierea dreptului de proprietate asupra terenului in favoarea reclamanților.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților in promovarea petitului nr. 3 din cererea de chemare in judecata. Prin capătul 3 al cererii de chemare in judecata, reclamanții solicita instanței sa dispună anularea Contractului de garanție reala imobiliara autentificat sub nr. 984/_ . Astfel, având in vedere ca reclamanții arata faptul ca motivul de nulitate al contractului de garanție reala imobiliara este cauza ilicita si imorala, in speța este vorba despre un motiv de nulitate absoluta.
Prin urmare, potrivit doctrinei nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes, respectiv părțile actului juridic, avanzii-cauza ai pârtilor, procurorul sau instanța din oficiu. Reclamanții nu fac parte din nici una dintre categoriile mai sus expuse, respectiv, aceștia nu sunt nici parti a actului juridic a cărui nulitate se solicita si nici avanzi-cauza. In acest sens,
avanzii cauza ai partilor sunt succesorii universali sau cu titlu universal al pârtilor, sau creditorii chirografari, ceea ce nu este cazul in situația de fata.
De altfel, reclamanții nu au nici măcar calitatea de creditori ai paratei de rand 1 M. M. X., nedovedind prin nici un act vreun drept de creanța cert asupra acesteia, iar in ceea ce privește Declarația unilaterala autentificata sub nr. 3370 de către notarul public Ciugudean G. Maximilian la data de_, arătam ca aceasta nu este apta a produce efecte juridice, astfel cum am explicat deja prin prezenta întâmpinare.
Excepția lipsei de interes este întemeiată întrucât interesul este o condiție a exercitării acțiunii civile, constând in folosul practic pe care ntitularul acesteia il urmărește. Interesul trebuie sa fie născut, actual, personal, direct si legitim. In cazul de fata, reclamanții nu vor obține nici un folos practic in urma eventualei admiteri a acestui capăt de cerere de către
instanța de judecata intrucat nu justifica nici un drept asupra imobilului ipotecat, potrivit celor arătate prin prezenta intampinare.
Pe fondul petitului nr. 3, arată faptul ca reclamanții nu au inteles sa critice prin acțiunea introdusa Angajamentul de plata autentic nr. 537/2012, actul prin care este evidențiata creanța pârâtului in suma de
255.000 Euro pe care o are asupra numitei M. M. X. . Aceștia s-au mărginit la a solicita doar anularea contractului de garanție reala imobiliara autentificat sub nr. 984/2012 de către BNP Asociați S.V. Budusan din C.
.
Prin urmare, având in vedere ca Angajamentul de plata autentic nr. 537/2012 este valabil incheiat nefiind afectat de vreun caz de nulitate, obligația de plata a sumei de 255.000 Euro ce incumba numitei M. M.
X., conținuta prin cuprinsul acestuia, este una valabila de asemenea.
Contractul de garanție reala imobiliara are o natura accesorie, fiind constituit pentru a insoti si garanta o obligație principala. Nașterea dreptului de ipoteca in aceste condiții implica existenta valabila a creanței garantate.
In ceea ce privește susținerea reclamanților potrivit căreia subsemnatul impreuna cu parata M. M. X. a incheiat contractul de garanție reala imobiliara in scopul fraudării lor in calitate de creditori, aceasta nu poate fi primita cata vreme obligația principala dintre paratul de rand 2 si parata de rand 1 nu a fost contestata.
Ba mai mult, din modul de argumentare utilizat de către reclamanți, aceștia par a indica o posibila fraudare a intereselor lor de către M. M.
X. si pârât in sensul micșorării activului patrimonial. Or, pe langa aspectul ca o asemenea susținere ar putea face doar obiectul unei acțiuni revocatorii (pauliene) intemeiate pe dispozițiile art. 1562 NCC, ceea ce nu s-a solicitat in prezenta cauza, reclamanții nici măcar nu justifica calitatea de creditori ai paratei M. M. X., condiție esențiala pentru a putea promova un atare demers.
Apreciază afirmațiile reclamanților cu referire la notarul public care a autentificat actele contestate ca fiind nereale si cel puțin calomnioase, drept pentru care nu pot sa constituie argumente pertinente in cadrul acestui proces civil. Notarul public si-a indeplinit intocmai atribuțiile prevăzute de lege, luând in considerare declarațiile pârtilor si documentele depuse la dosar, inclusiv documentele din care reiese dreptul exclusiv de proprietate a paratei M. M. X. asupra terentului in litigiu.
Arată ca parata M. M. X. era singura proprietara tabulara a terenului in discuție, drept pentru care nu a existat, si nici nu exista, vreun motiv care sa ii indice implicarea altor persoane.
Pârâtul nu a urmărit si nici nu avea vreun motiv pentru care sa urmărească fraudarea intereselor reclamanților, ci doar garantarea obligației de plata a sumei de 255.000 Euro, care este una certa si valabila, astfel cum este prevăzuta prin cuprinsul Angajamentului de plata autentic nr. 537/2012.
Reclamanții acționează cu rea-credinta impotriva pârâtului, acesta din urmă nu intelege ce legătura au reclamanții cu privire la sumele de bani pe care le-a imprumutat paratei M., sume de bani pentru care evident a trebuit sa se asigure intr-un fel ca le va recupera de la aceasta. Faptul ca reclamanții acționează cu rea credința se pate observa si din faptul ca aceștia au mai inaintat anterior acțiuni in instanța impotriva pârâtului P. si a paratei M., respectiv aceștia au avut inregistrate alte doua dosare pe rolul Tribunalului C. sub nr._ si dosarul nr._, insa amândouă cereri au fost anulate ca netimbrate.
Instanța a pus în discuție în temeiul art. 248 NCPC excepțiile invocate prin întâmpinări
, solicitând părților să susțină toate excepțiile invocate în vederea respectării dreptului la apărare dar și a naturii complexe a raporturilor juridice născute între părți.
Excepția nulității invocată de M. M. X., pentru lipsa mențiunilor prev. de art. 194 și 148 C.pr.c., urmează a fi respinsă, întrucât, instanța la primirea cererii de chemare în judecată, a procedat la verificarea acesteia și a dispus regularizarea, în conformitate cu art. 200 C.pr. c..
În termen legal, reclamanții au depus în data de 27 mai 2013, completare la cererea de chemare în judecată, prin care s-au remediat de deficiențele cererii de chemare în judecată, constatate cu ocazia regularizării, astfel încât, cererea de chemare în judecată întrunește, sub aspect formal, exigențele art. 194 C.pr.c..
Excepția netimbrării, urmează a fi respinsă, întrucât această cerere a fost timbrată, prin raportare la pretențiile formulate, respectiv, motivele de fapt și de drept ale cererii, în funcție de care instanța, a fost investită.
Raportat la aceste petite, cererea de chemare în judecată, a fost legal timbrată.
Excepția lipsei calității procesuale pasive, a pârâtului M. A., apare întemeiată, raportat la disp. art. 32 și 36 C.pr.c., pentru următoarele considerente:
M. M. X., este căsătorită cu pârâtul M. A. . Însă anterior încheierii actului de vânzare cumpărare, autentificat de B.N.P.Asociați S.V.BUD. N, sub nr. 980/_ între pârâta M. cu Koos
ș Zsolt soții M. au încheiat o convenție matrimonială, prin care s-a stabilit regimul de separație de bunuri, autentificată de BNP Asociații Lupe, la data de_, (f. 147-147).
Întrucât, pârâta M., a dobândit dreptul de proprietate, sub noul regim matrimonial de bunuri, acest bun este propriu, pârâta fiind cea care are drepturi și obligații, cu privire la acest bun. De aceea ca și consecință a admiterii excepției se va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții împotriva lui M. A., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității primelor petite tribunalul are în vedere disp. art. 35 NCPC, potrivit căruia cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice alte cale prevăzută de lege.
Acest text reia în mare dispozițiile art. 111 C.pr.civ. 1865, doctrina și jurisprudența născută din aplicarea acestui text legal continuând să fie de actualitate.
Din obiectivul limitat al unei cereri în constatare formulată de reclamant, rezultă particularitatea referitoare la hotărârile pronunțate în acțiunile în constatare, anume că ele nu constituie titluri executorii, nu pot fi puse în executare silită.
Din modul în care sunt formulate primele 2 petite ale cererii de chemare în judecată este evident că se urmărește realizarea unor drepturi decurgând din încheierea convenției între părți.
Temeiul petitului 2 îl constituie soluția pronunțată cu privire la primul petit, însă înscrierea în cartea funciară sau aptitudinea cuprinsă în hotărârea judecătorească de înscrierea în cartea funciară nu poate fi interpretată în sensul că hotărârea nu ar putea constitui un titlu executoriu. Cu ocazia verificării cererii de chemare în judecată în procedura regularizării instanța a solicitat reclamanților să indice temeiul legal pentru
primele 2 petite, reclamanții indicând disp art. 35 NCPC.
Acțiunea în constatare are un caracter subsidiar, adică această cale nu este deschisă atâta timp cât partea poate cerere realizarea dreptului.
Rolul activ al judecătorului este reglementat de art. 22 NCPC care la alin. 5 prevede că judecătorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care părțile în virtutea unui acord expres privind dreptul de care potrivit legii pot dispune au stab ilit calificarea juridică și motivele de
drept asupra cărora au înțeles să limiteze dezbaterile
.
Așadar, instanța nu poate încălca dreptul de dispoziție al părților așa cum este reglementat în art. 9 NCPC, în speța de față nefiind necesară o restabilire a calificării juridice a actelor și faptelor deduse judecății.
Reclamanții nu au invocat și nu și-au întemeiat cererea ca fiind o acțiune în simulație, stabilind că în raport de disp. art. 35 NCPC este o acțiune în constatare.
Analiza motivelor de fapt în susținerea pretențiilor formulate denotă că în cauză nu se susține existența unei acțiuni în simulație așa cum este ea reglementată.
Chiar dacă acțiunea în simulație doctrinar este calificată ca și o acțiune în constatare, reclamanții ar fi trebuit să invoce acest temei, fiind evident că nu se poate pune în discuție obligativitatea recalificării juridice.
Din motivele invocate rezultă că părțile au încheiat un contract de mandat. În convenție se arată că înțelegerea a fost aceea ca părțile să participe cu diferite sume de bani, terenul să îl achiziționeze pe numele pârâtei M. M. X. iar reclamantul P. să se ocupe de supravegherea șantierelor, iar ceilalți doi de formalitățile administrative. Mai jos, în continuarea motivelor se arată că "în anul 2008 datorită unor neînțelegeri între noi și Koos A. s Zsolt am decis";.
Așa cum este motivată cererea în fapt este evident că în cauză nu a avut loc o simulație prin varianta interpunerii de persoane, astfel încât cererea să poată fi calificată ca o acțiune în simulație admisibilă ca și acțiune în constatare.
Celelalte două variante ale simulației, respectiv prin fictivitate respectiv prin deghizare totală sau parțială nu pot fi avute în vedere. În cazul simulației prin interpunere de persoane persoanele care încheie actul aparent prevăd într-o înțelegere secretă faptul că una dintre ele nu are calitatea de parte contractantă și stabilesc cine este adevăratul contractant.
Părțile actului aparent urmăresc în mod conștient ca efectele să se producă față de o altă persoană căreia i se asigură anonimatul.
Între simulație prin interpunere de persoane și mandatul fără reprezentare există o diferență clară, cele două neputând fi confundate.
Mandatul fără reprezentare, anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, nu avea o reglementare distinctă și presupunea un contract încheiat între mandante și mandatar, prin care mandatarul își asumă obligația de a încheia un act juridic în nume propriu dar pe seama mandantelui.
De esență mandatul fără reprezentare era faptul că identitatea mandantelui este ascunsă, secretă față de persoana cu care contractează mandantul.
Mandatarul încheie actul cu o persoană care are calitatea de terț în raport cu contractul de mandat fără reprezentare, terț căruia atât contractul de mandat, cât și identitatea mandantelui îi sunt necunoscute.
Actele și înscrisurile dosarului probează că între părți s-a încheiat un mandat, concluzie ce decurge din argumentele reclamanților care arată, în acțiune, că în anul 2008 datorită unor neînțelegeri între ei și vânzător s-au promovat o acțiune având ca obiect constatarea nulității absolute și că în cauză nu există nici un acord simulatoriu încheiat anterior contractelor de vânzare cumpărare atât sub semnătură privată cât și în formă autentică în care figurează ca parte pârâta M. . Lipsa acestui acord simulatoriu este confirmat și motivele de fapt ale cererii unde se arată esența " cooperării dintre cei trei reclamanți si parata a fost încrederea si faptul ca toate deciziile ce vizau interesele referitoare la acest teren se luau împreuna, cu acordul tuturor participanților la aceasta tranzacție";.
În doctrina românească majoritatea autorilor relevanți au susținut că mandatul fără reprezentare constituie o figură juridică distinctă de cea a simulației prin interpunere de persoane pentru existența unui element structural relevant.
În cazul simulației prin interpunere de persoane este necesară participarea a trei persoane la acordul simulatoriu în timp ce în cazul mandantului fără reprezentare terțul rămâne străin de acordul simulatoriu.
În cazul de față nu există nicio interpunere de persoane ci există doar două părți, cel din contractul de vânzare-cumpărare, respectiv vânzătorii terenului și pârâta M. M. X., care a acționat atât în nume propriu cât și în calitate de mandatar al celorlalte părți.
De altfel, prin declarația autentică dată de pârâta M. M. X., existența contractului de mandat este implicit recunoscută, aspect care însă duce la concluzia că în cauza de față calea aleasă de reclamanți în ceea ce privește primele petite este inadmisibilă, aceștia având eventual la dispoziție o acțiune în realizare decurgând din executarea contractului.
Din motivele de fapt reținute anterior rezultă că între părți s-a încheiat un contract de mandat, ceea ce duce la concluzia că reclamanții aveau o acțiune decurgând din contractul de mandat și nu una în constatare cum este acțiunea în simulație.
Pentru aceste considerente excepția lipseide interes invocată de pârâta mureșan cu privire la cele două capete de cerere nu va mai fi analizată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. C., instanța o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente: chiar și în condițiile admiterii primelor două petite aceștia justifică calitate procesuală activă doar cu privire la cotele din imobil recunoscute ca urmare a contribuției la dobândirea bunului.
Pentru cota parte din imobil ce se afirmă că i-ar aparține pârâtei M. reclamanții nu justifică niciun interes și calitate procesuală activă chiar dacă invocă o cauză de nulitate absolută în condițiile în care ei nu au niciun profit în urma constatării nulității.
Pentru cota parte din imobil ce se afirmă că le-ar aparține reclamanții nu fac parte din categoria celor care pot invoca nulitatea absolută, anume părțile actului juridic sau avânzii cauza ai părților.
În condițiile în care reclamanții nu au recunoscută calitatea de coproprietari ai imobilului ei nu pot afirma existența unui drept care să justifice calitatea procesuală activă.
Contractul de vânzare autentificat încheiat de către pârâta M. M. cu privire la acest teren a fost înscris în carte funciară. În condițiile în care cu privire la acest imobil nu a fost notată nicio cerere de chemare în judecată se poate aprecia că pârâtul P. a acționat cu bună credință. Declarația dată de către pârâta M., autentificată sub nr. 3370/_, de BNP Ciugudean, nu poate fi opozabilă acestui pârât.
La data de_ pârâta M. M. X. și-a luat un angajament de plată prin care a recunoscut că a împrumutat de la pârâtul P. C. suma de
255.000 euro (f. 179).
În cazul de față acest act nu a fost contestat sub nicio formă de niciuna din părțile reclamante astfel încât contractul de garanție imobiliară încheiat între cei doi pârâți la data de_ (f. 180-182) nu se poate aprecia ca fiind lipsită de cauză sau că aceasta a fost ilicită.
Argumentele în legătură cu contractul autentificat de același notar și lipsa veniturilor care să justifice afirmația existenței unei posibilități de împrumutare a unei astfel de sume rămân simple afirmații, nedovedite. Constituția actuală prezumă caracterul licit al provenienței proprietății. De altfel, aceeași întrebare referitoare la veniturilor realizate se poate pune și în ceea ce privește posibilitățile materiale financiare ale reclamanților, aspect care însă nu interesează în cauză.
Pârâta M. M. X., a făcut cheltuieli cu angajarea unui apărător, (f.246,247,248,) iar pârâtul P. C., a făcut cheltuieli cu angajarea unuia avocat ( f. 249).
Obligarea unei părți, la plata cheltuielilor de judecată, se circumscrie culpei sale procesuale. Este adevărat, că una dintre părțile procesului, căreia i s-au respins pretențiile, este considerată în culpă procesuală.
Însă și dreptul de a cere cheltuieli de judecată ca și orice alt drept, trebuie exercitat cu bună credință, astfel încât exercitarea acestuia să nu fie
de natură a crea părții adverse un prejudiciu, susceptibil de a fi reparat pe cale a răspunderii civile delictuale.
De aceea, în fiecare caz în parte, este necesar a se evalua, raportat la toate elementele și circumstanțele speței, culpa procesuală a părții căzute în pretenție, prin prisma cererii de obligare la cheltuieli de judecată.
În fiecare caz în parte trebuie verificat cât reprezintă un cuantum rezonabil și necesar pentru sancționarea culpei procesuale, pentru stabilirea sumelor ce vor fi acordate cu acest titlu.
Este real că art. 451 al.2 C.pr.c. conferă posibilitatea cenzurării onorariului de avocat, însă aceasta se poate face doar în condițiile arătate mai sus, prin raportare la culpa procesuală a unei din părți.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că un onorariu de 6000 lei, este suficient și rezonabil, pentru a sancționa culpa procesuală a reclamanților referitor la pretențiile pârâtei M. M. X.
Pentru aceste considerente instanța în baza art. 451 și 455C.pr.civ. va obligă reclamanții să plătească, în solidar, pârâtului P. C. suma de 1250 lei cheltuieli de judecată și pârâtei M. M. X. cheltuieli în cuantum de 6000 lei, cheltuieli de judecată parțiale, respingând alte pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția nulității invocate de M. M. X. .
Respinge excepția insuficientei timbrări formulate de P. C. și M.
M. X. .
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. invocată de M. M. X. .
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții H.
R. cu dom în C. -N. str. Meziad nr. 3, ap. L4, sc 5, ap. 42, jud. C., cu CNP 1., cont bancar_ R 0000060003915135, P. R. S. cu dom. în Florești str. C., nr. 9, CNP 1., cont bancar_ U 2. și L. C. cu dom. în C. -N., str. Mehedinți nr. 46/48, Bl. D7, ap. 111, CNP 1., fără cont bancar, toți cu domiciliul ales în B., str.E.
C. nr. 15, Tronson C, parter, biroul nr. 1, sector 4, formulată împotriva lui M. A., cu dom. în C. -N., str. S. Ludwig R. nr. 23, ap. 9, jud. C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepția inadmisibilității formulată de P. C. în ceea ce privește petitele 1 și 2 din cererea de chemare în judecată.
Respinge cererea de chemare în judecată, petitele 1 și 2, formulată de reclamanții H. R., P. R. S. și L. C., formulată împotriva pârâților M. M. X. cu dom. în C. -N., str. S. Ludwig R., nr. 23, ap. 9, jud. C. și P. C. cu dom, în C. -N., A. H. nr. 2, ap. 32, ca inadmisibilă.
Admite excepția lipsei calității procesuale active formulată de P. C. în ceea ce privește petitul 3 din cererea de chemare în judecată.
Respinge cererea de chemare în judecată, petitul 3, formulat de reclamanții H. R., P. R. S. și L. C., formulată împotriva pârâților M. M. X. și P., ca fiind formulat de către o persoană fără calitate procesuală activă.
Obligă reclamanții să plătească, în solidar, pârâtului P. C. suma de 1250 lei cheltuieli de judecată și pârâtei M. M. X. cheltuieli în cuantum de 6000 lei, cheltuieli de judecată parțiale, respingând alte pretenții.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică din data de 08 noiembrie 2013.
Președinte,
D. T.
Grefier,
G. -C. Ț.
Red.dact.D.T./C.Ț.
8 ex/_
| ← Decizia civilă nr. 275/2013. Pretenții | Sentința civilă nr. 237/2013. Pretenții → |
|---|
