Competenţă materială funcţională. Mai multe capete de cerere principale, evaluabile în bani.
| Comentarii |
|
Stabilirea competenţei în funcţie de criteriul valoric, raportat la capătul de cerere cu valoarea cea mai mare
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, sentinţa nr. 71 din 2 iulie 2014
Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. .../190/2013 din 9.07.2013 la Judecătoria Bistriţa, reclamanta M.B. SA Bucureşti, i-a chemat în judecată pe pârâţii
B.C.P., B.D.I. şi B.I., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună revocarea convenţiei act notarial nr. 194/26.01.2011 emis de BNP D.M.I., prin care ap. nr. IV din Bistriţa, str. I., având nr. cadastral 2092/IV/1 compus din 2 camere a intrat în proprietatea pârâţilor B.D.I. şi B.I.; revocarea convenţiei act notarial nr. 194/26.01.2011 prin care construcţia cu nr. cadastral 2092/2 în suprafaţă de 2.686 mp a intrat în proprietatea pârâţilor B.D.I. şi B.I.; revocarea convenţiei act notarial nr. 194/26.11.2011 prin care pivniţa cu nr. cadastral 2092/2/IV/II a intrat în proprietatea soţilor B.I.D. şi B.I.; revocarea convenţiei act notarial nr. 194/26.01.2011 privind vila în suprafaţă de 240 mp cu nr. cadastral 300, situată în Colibiţa, care a intrat în proprietatea soţilor B.D.I. şi B.I., revocarea convenţiei act notarial nr. 4790/09.11.2010 prin care imobilul situat în Bistriţa, str. ... nr. 7, nr. cadastral 54073-C1-U27 a intrat în proprietatea soţilor B.D.I. şi B.I.; revocarea convenţiei act notarial nr. 4788/09.11.2010 prin care ap. nr. 13 situat în Bistriţa, str. ... nr. 7, nr. cadastral 54673-C1-U26 a intrat în proprietatea soţilor B.D.I. şi B.I..
La data de 30.01.2014, reclamanta a depus la dosar o modificare de acţiune, f. 321-326.
Prin sentinţa civilă nr. 1756 din 12 martie 2014 a Judecătoriei Bistriţa, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Bistriţa invocată din oficiu de instanţă şi în consecinţă, s-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii pauliene formulată de reclamanta M.B. SA Bucureşti, în contradictoriu cu pârâţii B.C.P., B.D.I. şi B.I., în favoarea Tribunalului Bistriţa-Năsăud, Secţia I-a civilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanta a învestit instanţa cu o acţiune pauliană de natură civilă, al cărei obiect este evaluabil în bani, taxa de timbru fiind stabilită în funcţie de preţul din fiecare act care se solicită a fi desfiinţat, în total aceste sume fiind de 342.100 lei.
Raportat la dispoziţiile art. 94 alin.(1) lit. j) din noul Cod de procedură civilă, valoarea obiectului cererii constituie ca regulă un criteriu de partajare a competenţei ratione materiae, în cazul unui litigiu care are un obiect evaluabil în bani, competenţa în primă instanţă este determinată de criteriul valoric, judecătorie sau tribunal, după caz.
Acţiunile patrimoniale sunt cele care au un conţinut economic, pe când acţiunile extrapatrimoniale corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, indiferent dacă este o persoană fizică sau juridică, drepturi fără conţinut economic, deci drepturi personale nepatrimoniale.
Se poate afirma că dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiţie, transferă caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuşi şi astfel procesul va putea fi evaluabil în bani, ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanţial dedus judecăţii intră un drept patrimonial, real sau de creanţă.
Atunci când este vorba despre desfiinţarea unor convenţii ce au dat naştere unor drepturi patrimoniale, este evident că şi lipsirea de efecte a unor astfel de acte juridice are tot consecinţe patrimoniale şi ca atare acţiunea prin care se valorifică un asemenea drept este patrimonială.
Prin sentinţa civilă nr. 833/F din 19 iunie 2014 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bistriţa-Năsăud de soluţionare a acţiunii pauliene intentate de reclamanta M.B. SA Bucureşti, împotriva pârâţilor B.C.P., B.D.I. şi B.I. şi în consecinţă, s-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Bistriţa.
S-a dispus suspendarea cauzei şi s-a înaintat dosarul la Curtea de Apel Cluj, în vederea judecării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că prima instanţă şi-a verificat competenţa prin prisma contractelor menţionate în cererea introductivă de instanţă, în forma iniţială, neobservând că reclamanta, în temeiul şi în termenul prescris de art. 204 Cod procedură civilă, şi-a modificat acţiunea, în sensul că a solicitat revocarea altor acte notariale nr. 1678/02.08.2010, nr. 1524/23.07.2010 şi nr. 4515/28.10.2010, neataşate cererii modificatoare, dar depuse la tribunal.
Efectul admiterii unei acţiuni pauliene, constă în desfiinţarea totală sau parţială a efectelor actelor juridice încheiate de debitor cu terţe persoane, în dauna intereselor creditorului.
Acţiunea este patrimonială, evaluabilă în bani, iar valoarea obiectului cererii poate fi determinată prin raportare la elementele de ordin pecuniar din conţinutul raporturilor juridice deduse judecăţii.
Dar acţiunea are un caracter complex, fiindcă în vederea îndestulării creanţei pe care o are împotriva împrumutatului pârât B.C.P. în baza a două contracte de credit, reclamanta a înţeles să solicite revocarea a 3 contracte translative de proprietate.
Fiecare dintre cele trei capete de cerere este principal, independent de celelalte, dată fiind situaţia cumulului de cereri reglementată de art. 198 Cod procedură civilă, câtă vreme niciuna dintre ele nu poate fi calificată ca accesorie celorlalte. Rezolvarea nici unuia dintre capetele de cerere nu atrage cu obligativitate o soluţie conformă celorlalte; convenţiile au fiecare propria lor soartă juridică, putând fi menţinute ori revocate în întregime sau parţial, în funcţie de cum se va hotărî, desigur distinct, pentru fiecare, dacă s-a încheiat în condiţiile art. 975 Cod civil.
Pentru acest motiv, devin incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) Cod procedură civilă, conform cărora în cazul în care mai multe capete de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt, aşa încât adiţionarea valorilor prevăzute pentru fiecare contract nu poate fi îmbrăţişată ca un criteriu în stabilirea competenţei.
Valoarea obiectului litigiului se precizează de reclamantă separat pentru toate pretenţiile, aşa cum se deduce din interpretarea coroborată a art. 98 alin. (1) şi art. 194 lit. c) Cod procedură civilă.
Întrucât între valorile imobilelor menţionate în actele autentice şi valorile indicate de reclamantă au existat diferenţe mari, tribunalul a consultat raportul de expertiză efectuat de Camera Notarilor Publici, din care au rezultat valorile de grilă: pentru pivniţă şi terenul în suprafaţă de 123 mp de 23.370 lei; pentru apartament şi terenul în suprafaţă de 122 mp de 107.180 lei; pentru suprafaţa de 240 mp teren din Colibiţa şi o cabană valoarea este de 55.312 lei; casa cu 4 camere din Valea Rusului este de 152.656 lei, plus 9.707 lei terenul.
Prin urmare, niciuna dintre sumele reprezentând valorile separate ale imobilelor, nu depăşeşte suma de 200.000 lei prevăzută de art. 94 lit. j) Cod procedură civilă, situaţie în care competenţa soluţionării acţiunii în primă instanţă aparţine Judecătoriei Bistriţa.
Examinând conflictul negativ de competenţă, curtea reţine următoarele:
Reclamanta a învestit instanţa cu o acţiune în revocare evaluabilă în bani, având mai multe capete de cerere, din care niciunul nu are valoarea de 200.000 lei, toate fiind sub această valoare, aşa cum rezultă din raportul de expertiză comunicat de Camera Notarilor Publici.
Conform art. 98 alin (1) Cod procedură civilă, competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătate în capătul principal de cerere, iar potrivit art. 99 alin
(1) teza a I-a din acelaşi cod, când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte, iar la alin. (2) al aceluiaşi articol se prevede că în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.
Lămurind aspectul situaţiei în care reclamantul învesteşte instanţa cu mai multe capete principale de cerere şi că din raportul de expertiză pus la dispoziţie de Camera Notarilor Publici a rezultat că niciun capăt de cerere nu depăşeşte valoarea de 200.000 lei, iar conform art. 94 pct.1 lit. j) Cod procedură civilă „judecătoriile judecă orice cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti”, înseamnă că în speţă competenţa soluţionării cauzei aparţine Judecătoriei Bistriţa.
Aşa fiind, în temeiul art. 135 alin.(1) şi (4) Cod procedură civilă, curtea va stabili competenţa soluţionării acţiunii civile modificate, intentate de reclamanta M.B. SA Bucureşti, împotriva pârâţilor B.C.P., B.D.I. şi B.I., în favoarea Judecătoriei Bistriţa.
| ← Acţiune în constatare. Calificarea greşită ca fiind acţiune... | Competenţă materială. Obligarea comisiei locale la efectuarea... → |
|---|
