Minor. Plasament în regim de urgenţă. Condiţii. Admitere

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2014)

Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 676 din 4 septembrie 2014

Prin sentinţa civilă nr. 27/06.03.2014, pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud în dosar nr s-a admis cererea formulată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud, în contradictoriu cu pârâţii K.S.G., G.C.A. şi M.P. şi, în consecinţă, s-a stabilit măsura plasamentului la Centrul de primire a copilului în regim de urgenţă „C.” din cadrul centrului pentru protecţia copilului Bistriţa, pentru copiii K.R.A., ..., fiul lui K.S.G. şi a lui G.C.A., M.O.P., ..., fiul pârâţilor M.P. şi G.C.A., M.A.R., născută la ...., fiica pârâţilor M.P. şi G.C.A., M.M.R., născută ...., fiica pârâţilor M.P. şi G.C.A., M.A.M., născută ., fiica pârâţilor M.P. şi G.C.A.

Drepturile şi obligaţiile părinteşti vor fi exercitate şi, respectiv, îndeplinite de către directorul DGASPC Bistriţa-Năsăud.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei sale, următoarele:

„K.R.A. s-a născut la data de ., în municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud şi este fiul pârâţilor K.G.S. şi G.C.A. ( fostă K.), după cum rezultă din copia certificatului de stare

civilă de la fila 20. Deşi mama susţine că în realitate tatăl copilului este M.P., nu s-au efectuat demersuri legale în sensul rezolvării pe cale juridică a celor pretinse, astfel că în mod legal tatăl copilului este pârâtul K.. Copiii M.O.P., născut la ., M.A.R., născută la ., M.M.R., născută la ., şi M.A.M., născută la ., sunt fii pârâţilor M.P. şi G.C.A., aşa cum atestă copiile actelor de stare civilă, aflate la dosar (f.21-24).

Încă din anul 2009, starea familiei pârâţilor, în special a copiilor rezultaţi din relaţia de concubinaj a acestora, a fost îndeaproape monitorizată de Primăria comunei M., dar şi de reprezentanţii reclamantei ca urmare a sesizărilor primite de la cea dintâi, constatându-se de fiecare dată condiţiile de viaţă mult sub limita unei minime decenţe. Întreaga situaţie descrisă în cererea de chemare în judecată este atestată probator de înscrisurile de la filele 5-19, 59-70, 73-82, 84, realitatea ei nu a fost combătută prin contraprobe, deşi permanent pârâţii s-au opus prin violenţe verbale şi neserios motivat instituţionalizării copiilor lor. În faţa instanţei pârâţii şi-au exprimat dezacordul faţă de măsura propusă de reclamantă, însă nu au propus probe în condiţiile prevăzute de lege, cu toate că cererea de chemare în judecată li s-a comunicat potrivit dovezilor de la filele 90,91, astfel că tribunalul a dat eficienţă prevederilor art. 208 alin.2 din Codul de procedură civilă, constatând pârâţii decăzuţi din dreptul de a propune contraprobe.

Cadrul mizer în care trăiesc fiii pârâţilor se datorează nepreocupării, indiferenţei şi iresponsabilităţii celor din urmă. Pe parcursul timpului, contra evidenţei, nu au dorit să înlăture carenţele mediului familial, mai mult fiind chiar risipitori, în detrimentul copiilor. Respingerea cererilor de ordonanţă preşedinţială, deşi s-a datorat exclusiv neîntrunirii condiţiilor de admisibilitate (f.47-51), a fost percepută de către pârâţi ca o confirmare a regularităţii atitudinii adoptate faţă de copiii lor minori.

Omisiunea voluntară a pârâţilor de a lua toate măsurile subordonate responsabilităţii părinteşti este de natură să pună în pericol integritatea şi dezvoltarea fizică şi mentală a fraţilor M., K.. Aşa fiind, se consideră că minorii se încadrează în categoria celor la care face referire art.60 lit.c din Legea nr.272/2004 republicată, trebuind să beneficieze de una dintre măsurile de protecţie specială instituite de art.59 din aceeaşi lege. Neglijarea se reflectă şi asupra situaţiei şcolare a acestora, aşa cum rezultă din datele comunicate de Şcoala Gimnazială „.” M. (f.84).

Cea aleasă de reclamantă, este neîndoios conformă cu interesul minorilor, acela de a fi îngrijiţi , educaţi şi crescuţi în centrul indicat, unde le sunt asigurate toate cele necesare unei evoluţii favorabile.

Cu ocazia audierii în Camera de consiliu , cei trei copii trecuţi de 10 ani, K.R.A., M.O.P. şi M.A.R., s-au împotrivit măsurii plasamentului, însă opinia lor nu poate fi îmbrăţişată de instanţă, ea având la bază dorinţa de păstrare a stilului de viaţă permisiv, adoptat de către pârâţi, iar interesul lor reclamă luarea faţă de ei a unei măsuri temporare de protecţie, cu reluarea studiilor (în cazul minorului R.A.), asigurarea condiţiilor decente de igienă şi de trai.

Reţinând că nu există posibilităţi de plasare a copiilor în cadrul familiei extinse, tribunalul constată că măsura plasamentului la centrul rezidenţial, în temeiul art.59 lit. a coroborat cu art. 62 alin. 1 lit.c din Legea nr.272/2004 republicată, prevăzută în planurile individualizate de protecţie întocmite de reclamantă (f.25-32), este singura care asigură eliminarea situaţiei de risc în care se află copiii în cauză.

Pentru cele ce preced, acţiunea introdusă de reclamantă urmează să fie admisă şi, în baza art. 66 alin.3 din actul normativ incident speţei, exercitarea şi îndeplinirea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti va fi acordată directorului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud”.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, pârâta G.C.A., iar pârâtul M.P. a promovat un apel provocat, - prin care a arătat că îşi însuşeşte întrutotul apelul declarat de pârâta G.C.A. şi invocă aceleaşi motive de fapt şi de drept ca şi pârâta apelantă -, solicitându-se, atât de către apelanta G.C.A., cât şi de către pârâtul apelant M.P., desfiinţarea sentinţei nr. 27/2014 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, iar pe fond, respingerea acţiunii promovate de reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 1, 7-8, 11 dosar apel).

În motivarea celor două apeluri s-a arătat că locul copilului este lângă părintele său, deoarece un copil, pe lângă asigurarea condiţiilor de locuit si hrana, are nevoie de dragoste părinteasca, mai ales la vârsta primei copilării.

De asemenea, se impune desfiinţarea Sentinţei civile nr. 27/06.03.2014 deoarece instanţa de fond in mod greşit a reţinut ca fiul apelantei, K.R.A., l-ar avea drept tata pe numitul K.G.S..

In fapt, după cum rezulta si din hotărârea de divorţ anexată, apelanta a divorţat de numitul K.G.S. în 16.11.1994, data după care nu a mai avut nicio legătură cu acesta.

Fiul apelantei, K.R.A., s-a născut in data de ., avându-l drept tata biologic pe partenerul de viata al apelantei, numitul M.P..

Apelanta nu a efectuat niciun demers pentru schimbarea numelui tatălui din actul de naştere al copilului, deoarece promovarea unei acţiuni pentru tăgada paternităţii presupune timp si bani, pe care apelanta a preferat sa le aloce creşterii copiilor săi.

In ce priveşte asigurarea condiţiilor materiale de creştere si îngrijire a copiilor apelanţilor, apelanţii precizează următoarele:

Apelantul M.P. are calificarea de zidar si efectuează lucrări de construcţii la solicitarea oamenilor din comuna, iar apelanta G.C.A. prestează munci agricole (cu ziua), astfel ca reuşesc să câştige banii necesari pentru întreţinerea familiei.

De asemenea, apelanţii arată că urmează sa efectueze renovarea casei de locuit si rebranşarea la reţeaua de energie electrica, beneficiind in acest sens de ajutorul unui preot neoprotestant, care le-a promis ca îi va ajuta cu materialele de construcţii necesare.

Prin întâmpinarea formulată, reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud a solicitat respingerea apelului formulat de către intimata

G.C.A. la care a achiesat si partenerul acesteia de viata, numitul M.P., ca nefondat, menţinerea ca temeinica si legala a sentinţei atacate, fără cheltuieli de judecată (f. 32-37 dosar apel).

În motivarea întâmpinării s-a arătat că, în fapt, copilul K. R.A. provine din relaţia de căsătorie a mamei sale, G.C.A., cu numitul K.S.G., relaţie care s-a finalizat prin divorţ, conform Sentinţei civile nr. 3303/1994 pronunţata de Judecătoria Caransebeş, jud. Caras Severin, Ulterior mama a început o relaţie de concubinaj cu numitul M.P., tatăl celorlalţi 4 copii.

In cursul anului 2008, instituţia reclamantă a fost sesizata de către Primăria comunei M., care sesiza faptul ca cei 7 copiii ai familiei sunt neglijaţi, ca paraţii G.P. si M.C. nu-si îndeplinesc atribuţiile si responsabilităţile care le revin ca părinţi, copiii familiei trăiesc in condiţii mizere, sunt lăsaţi frecvent singuri acasă, copiii care urmează o forma de învăţământ absentează frecvent de la cursuri, iar mama amâna efectuarea înregistrării naşterii copilului A.M., iar cea mai mare parte a veniturilor familie sunt cheltuite pe băuturi alcoolice, tutun si jocuri de noroc, părinţii refuzând orice ajutor materia! si financiar pe care Primăria M. era dispusa sa-l acorde familiei.

La data de 22.09.2008 reprezentanţii DGASPC BN împreuna cu reprezentanţi ai autorităţilor locale s-au deplasat la domiciliul familiei unde au fost găsiţi 5 dintre copii nesupravegheaţi, îmbrăcaţi necorespunzător temperaturii de afara, in condiţii mizere si fara căldura in locuinţa, iar copilul C.A. in vârsta de 12 ani, in loc sa fie la scoală, gătea si ii supraveghea pe frăţiorii ei mai mici, aceasta declarând ca părinţii săi sunt plecaţi la munca in localitate.

La sediul Primăriei M. au apărut paratul M.P., care părea a fi sub influenta băuturilor alcoolice, si parata G.C., care au devenit recalcitranţi si au refuzat orice cooperare, declarând in scris ca nu doresc sa se ia o măsura de protecţie pentru copiii lor.

După plecarea tatălui, s-a reuşit consilierea mamei, in vederea înregistrării naşterii copilului A.M., a efectuării demersurilor necesare in vederea încadrării in grad de handicap a copilului N. A.

Mama a promis si a declarat in scris ca va supraveghea copiii, promiţând sa-i trimită la grădiniţa si la scoală, precum si sa ofere copiilor condiţii pentru un trai mai bun.

Ulterior, s-a efectuat o noua vizita la domiciliul familiei, unde a fost găsita mama, care tocmai se trezise si părea mahmura, împreuna cu cinci copii, iar paratul dormea in ultima camera, în încercarea de a discuta cu mama in vederea instituirii unor masuri de protecţie pentru copii, mama a devenit agresiva verbal, neacceptând propunerea reprezentanţilor instituţiei, susţinând ca nu are "copii de dat", refuzând totodată sa dea o declaraţie in scris in acest sens.

Cu toate ca s-au produs anumite schimbări fata de situaţia iniţiala din familie copiii de vârsta şcolara au început sa frecventeze cursurile şcolare, au crescut veniturile familiei compusa din alocaţia de stat a copilului A.M., salariul mamei, aceasta fiind angajata ca asistent personal pentru copilul încadrat in grad de handicap, alocaţia dubla a copilului încadrat in grad de handicap), iar mama, la un moment dat a dat dovada de cooperare, situaţia si condiţiile de locuit au rămas aceleaşi.

S-au regăsit condiţiile de locuit mizere, locuinţa neracordata la reţeaua de energie electrica, sticla de la geamurile locuinţei înlocuita cu folie, grămezi de haine murdare aruncate pe podeaua murdara, aşternuturi de pat murdare, copiii nespălaţi si îmbrăcaţi necorespunzător temperaturii de afara, cea mai mare parte a veniturilor familiei fiind cheltuite pe băuturi alcoolice, tutun si jocuri de noroc aşa cum susţineau reprezentanţii Primăriei M..

Văzând situaţia grea a copiilor din familia M., Direcţia Generala de Asistenta Sociala si Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud a considerat necesara emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care se solicită sa se dispună plasamentul in regim de urgenta al copiilor in cauza in diferite locaţii, la asistenţi maternali profesionişti.

Prin sentinţele civile nr. 133/F/2009, 134/F/2009, 137/F/2009, 138/F/2009 s-a stabilit plasamentul in regim de urgenta al copiilor, insa in urma recursului înaintat de către parat la Curtea de Apel Cluj, s-a dispus admiterea recursului declarat de paraţii M.P. si G.C. in dosarele in care Tribunalul Bistriţa Năsăud a dispus plasamentul in regim de urgenta, respingând cererea de ordonanţa preşedinţiala formulata de către DGASPC Bistriţa Năsăud in contradictoriu cu cei doi paraţi, astfel ca fraţii au rămas in familie, copiii rămânând pe mai departe in familie, a căzut in sarcina autorităţilor locale sa monitorizeze pe mai departe situaţia fraţilor M.

Astfel, prin adresa nr.1485/2011, Primăria M. sesiza încă odată instituţia noastră cu privire la situaţia in care se afla copiii familiei.

In data de 14.12.2011, reprezentanţii DGASPC, împreuna cu reprezentanţi ai Primăriei si Postului de Politie M. s-au deplasat la domiciliul familiei, unde a fost găsita mama, A. si copii mai mici.

Starea de fapt găsita in familie a fost identica cu cea descrisa in sesizarea primăriei si in rapoartele din anul 2009.

Deşi au fost vizitaţi si îndrumaţi de autorităţile locale, care le-au făcut cunoscut faptul ca va fi anunţata si Direcţia pentru protecţia copilului, părinţii nu si-au dat interesul nici măcar sa facă putina ordine in locuinţa.

Astfel, condiţiile in care trăia copilul si fraţii săi erau precare lipseau geamuri, tavanul si acoperişul erau găurite, pereţii crăpaţi, gunoaie si grămezi de haine aruncate peste tot, aşternuturi murdare.

La toate acestea se adaugă lipsa de interes si bunăvoinţa părinţilor, consumul excesiv de tutun al părinţilor si consumul excesiv de alcool al tatălui.

Atât mama, cat şi tata, au venit foarte nervoşi la sediul primăriei, au ameninţat reprezentanţii instituţiilor amintite, parata strigând ca mai bine îşi omoară copiii decât să-l ia protecţia copilului, paratul M.P. ameninţa ca va "face crima".

In luna decembrie a anului 2011, DGASPC Bistriţa Năsăud a solicitat Tribunalului emiterea unei noi ordonanţe preşedinţiale de plasare a fraţilor M. si a copilului K. R. in regim de urgenta la Centrul de Plasament din cadrul CSSC B., insa aceasta cerere a fost respinsa prin sentinţa civila nr. 102/F/2011 a Tribunalului Bistriţa Năsăud.

Prin adresa nr. 36576/16.12.2013 Primăria M. sesizează din nou instituţia reclamantă cu privire la faptul ca cei 7 copii ai familiei sunt intr-o situaţie extrem de critica, neglijaţi de părinţi, îmbrăcaţi necorespunzător, acumulând absente şcolare, înfometaţi, lăsaţi nesupravegheaţi in casa.

Din ancheta sociala nr. 36577/16.12.2013 efectuata de Primăria M., precum si din raportul de vizita nr. 1856/09.12.2013, întocmit de către Primăria M., cu ocazia vizitei efectuate împreuna cu organele de politie la domiciliul familiei, reiese ca locuinţa familiei este alcătuita din 3 camere, dintre care doar una este locuibila, având aproximativ. 20 mp, celelalte doua sunt doar nişte "depozite de mizerie", unde sunt aruncate hainele murdare si resturi menajere.

Acoperişul casei este pe jumătate prăbuşit peste una dintre camere, iar geamurile sunt in mare parte înlocuite cu folie de plastic si ziare, duşumeaua este murdara, acoperita cu un strat de noroi, nu exista curent electric, acesta fiind debranşat pe motiv de neplata.

Copiii sunt murdari, nealimentaţi, iar la scoală au acumulat absente, R. a abandonat scoală după ce in anul trecut a rămas repetent, iar pentru P. s-a făcut recomandarea din partea conducerii scolii de a fi consiliat de un psiholog, insa familia a refuzat.

Învăţătoarea celor 4 copii şcolari a sesizat faptul ca una dintre fetite urinează involuntar, iar îmbrăcămintea cu care copiii vin la scoală este foarte murdara.

Reprezentanţii locali arătau ca au fost ameninţaţi de către tata chiar in sediul primăriei, pe motiv ca intervin in familia acestuia.

De asemenea, fiica mai mare a paratei, K. G.M., care este căsătorita, a sesizat, la rândul sau, Primăria pentru a interveni si pentru a se institui o măsura de protecţie pentru fraţii ei.

A arătat ca îndeosebi fratele sau, K.R.A., evita sa doarmă acasă, doarme pe la cazanul de ţuica din sat.

Primăria M. in decursul timpului a pus la dispoziţia familiei ţigla, geamuri si lemn pentru a repara casa, insa tatăl, deşi lucrează ocazional in construcţii si ar fi putut efectua singur aceste reparaţii, a refuzat.

De asemenea, reprezentanţii Primăriei M. arata ca nu exista posibilitatea integrării copiilor in familia rudelor, deoarece si aceştia au o situaţie asemănătoare cu a familiei descrisa mai sus.

Omisiunea voluntara a părinţilor de a lua masurile subordonate responsabilităţilor părinteşti este de natura sa pună in pericol integritatea si dezvoltarea fizica si mentala a celor cinci fraţi.

Văzând si cea din urma sesizare a primăriei M. si verificând in teren situaţia expusa, sa considerat oportun plasamentul celor 5 fraţi intr-o instituţie specializata, unde sa beneficieze de îngrijire corespunzătoare, de educaţie si consiliere, drept pentru care s-a propus stabilirea plasamentului la Centrul de primire a copilului in regim de urgenta « C. » din cadrul Centrului pentru Protecţia Copilului Bistriţa, pentru copiii K.R.A., M.O.P., M.A.R., M.M.R., M.A.M..

Până in momentul de fata, situaţia socio-economica a familiei a rămas neschimbata, promisiunile venite din partea intimaţilor de a renova casa, de a o rebransa la reţeaua de

energie electrica, precum si ajutorul promis de un preot neoprotestant, constând in materiale de construcţii, sunt doar in stadiu declarativ.

Când situaţia familiei va suferi modificări considerabile, autorităţile locale, care monitorizează situaţia, vor semnala aceste schimbări in bine a atitudinii părinţilor, cat si a îmbunătăţirii condiţiilor de trai, direcţiei.

Locul copiilor este lângă părinţi, aşa cum susţin apelanţii, doar in condiţiile in care părinţii se preocupa pentru a asigura minorilor condiţii optime de creştere si educare Confortul de care trebuie sa beneficieze un copil, trebuie sa fie in egala măsura financiar -material si afectiv, zi de zi, de natura a nu lăsa loc niciunei suspiciuni, stare care nu se regăseşte in situaţia de fata.

Sigur, copilul are dreptul sa crească alături de părinţii săi, dar, conform art.36 alin.2 din Legea nr. 272/2004, republicată, „exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie sa aibă in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunăstarea materiala si spirituala a copilului, in special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării si întreţinerii sale", iar conform art. 37 din Legea nr. 272/2004 republicată, „copilul are dreptul sa crească in condiţii care sa permită dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala".

In acest scop, părinţii sunt obligaţi:

a) sa supravegheze copilul;

b) sa coopereze cu copilul, sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;

c) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia;"

d) sa întreprindă toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului

lor;

e) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita atribuţii in domeniul îngrijirii, educării si formarii profesionale a copilului”.

Cat despre solicitarea făcuta de apelanţi, privitor la desfiinţarea Sentinţei civile nr. 27/2014, pe motiv ca instanţa de fond a reţinut greşit ca tata a copilului K.R.A. pe numitul K.G.S., s-a apreciat ca este nefondata, atâta timp cat mama nu a făcut niciun demers in a promova in instanţa o acţiune in tăgada paternităţii, pentru a demonstra reala identitate a părintelui.

De asemenea, se solicită să se aibă în vedere probatoriul administrat in dosarul de fond, de unde reiese clar mediul carenţial de creştere si îngrijire a copiilor in speţa, iresponsabilitatea si indiferenţa părinţilor.

Se consideră ca prin demersurile întreprinse de DGASPC Bistriţa Năsăud s-a avut in vedere respectarea cu prioritate a interesului superior al copiilor, dreptul acestora la o viata decenta, la îngrijire si educaţie corespunzătoare.

Apelul principal si apel provocat sunt ne fondate.

Două sunt motivele esenţiale invocate în memoriul de apel, şi însuşite şi de pârâtul M.P., respectiv, un prim motiv vizează faptul că minorul K.R.A. nu este fiul numitului K.G.S., ci al pârâtului M.P.; un al doilea motiv vizează nelegalitatea sentinţei primei instanţe sub aspectul soluţiei de stabilire a măsurii plasamentului minorilor într-un Centru de primire a copilului în regim de urgenţă.

În ceea ce priveşte primul motiv invocat, Curtea constată, prin prisma art. 478 alin. 3 NCPC, că această cerere, formulată în mod expres pentru prima dată în faza de judecată a apelului, intră sub incidenţa excepţiei inadmisibilităţii, dat fiind că, aşa cum dispune textul art. 478 alin. 3 NCPC, în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi.

Or, în faţa primei instanţe, instanţa a fost legal învestită doar cu cererea principală formulată de reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa

Năsăud, având ca obiect stabilirea plasamentului minorilor într-un Centru de primire a copilului în regim de urgenţă, fără să fi existat o cerere reconvenţională din partea pârâţilor -formulată în condiţiile art. 209 NCPC -, având ca obiect tăgada paternităţii minorului K.R.A..

Pe cale de consecinţă, Curtea constată că această cerere, formulată pentru prima dată în faza de judecată a apelului, şi care are practic ca obiect o acţiune în tăgada paternităţii minorului K.R.A., se impune a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 478 alin. 3 NCPC rap. la art. 248 NCPC.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de apel invocat, atât prin apelul principal, cât şi prin apelul provocat, şi prin care se invocă faptul că pârâţii apelanţi au condiţii materiale de creştere şi îngrijire a copiilor lor şi că se impune respingerea cererii reclamantei, având ca obiect stabilirea plasamentului minorilor la Centrul de primire a copilului în regim de urgenţă, Curtea constată că acesta este nefondat, impunându-se a fi respins ca atare, motivat pe următoarele considerente:

Prin cererea introductivă de instanţă reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud a solicitat instanţei să dispună stabilirea plasamentului minorilor K.R.A., născut la 30.09.1998, M.O.P., născut la 08.03.2002, M.A.R., născută la

01.06.2003, M.M.R., născută la 11.07.2004 şi M.A.M., născută la data de 29.07.2008, în Centrul de primire a copilului în regim de urgenţă „C.”, din cadrul Centrului pentru protecţia copilului Bistriţa, invocând condiţiile materiale, locative, igienico-sanitare şi financiare precare ale familiei minorilor, condiţii absolut improprii pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă, în condiţii de normalitate a acestor minori.

Argumentele de fapt invocate de reclamantă în susţinerea cererii sale au fost pe deplin dovedite de ansamblul probaţiunii administrate în faţa instanţei de fond, respectiv: raport asupra situaţiei sociale nr. 36582/16.12.2013, privind pe minora M.M.R., născută la

11.07.2004, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 5-7 dosar fond); raport asupra situaţiei sociale nr. 36583/16.12.2013, privind pe minora M.A.M., născută la 29.07.2008, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 8-10 dosar fond); raport asupra situaţiei sociale nr. 36578/16.12.2013, privind pe minorul K.R.A., născut la 30.09.1998, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 11-13 dosar fond); raport asupra situaţiei sociale nr. 36580/16.12.2013, privind pe minora M.A.R., născută la 01.06.2003, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 14-16 dosar fond); raport asupra situaţiei sociale nr. 36579/16.12.2013, privind pe minorul M.O.P., născut la 08.03.2002, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 17-19 dosar fond); plan individualizat de protecţie pentru fiecare din minorii mai sus menţionaţi (f. 25-26, 27-28, 29-30, 31-32, 33-34 dosar fond); raport de vizită nr. 13120/09.05.2012, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 59 dosar fond); raport de vizită nr. 1577/20.01.2012, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 61 dosar fond); raport de vizită nr. 32758/15.12.2011, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 62-63 dosar fond); raport de vizită nr. 31388/29.11.2011, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 67-69 dosar fond); raport de vizită nr. 31389/29.11.2011, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 70 dosar fond); anchetă socială cu privire la situaţia familială şi materială a concubinilor M.P. şi G.C.A., înregistrată sub nr. 1581/19.12.2011 la Primăria Comunei M. (f. 73-76 dosar fond); anchetă socială cu privire la situaţia familială şi materială a concubinilor M.P. şi G.C.A., înregistrată sub nr. 1880/11.12.2013 la Primăria Comunei M. (f. 77-78 dosar fond); raport de vizită nr. 1856/09.02.2013, întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud (f. 79-80 dosar fond); adresă nr.

1879/11.12.2013, emisă de Primăria comunei M., şi înregistrată la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud sub nr. 36576/16.12.2013, şi prin care Primăria a adus la cunoştinţa reclamantei situaţia critică în care se află cei şapte copii ai concubinilor G.C.A. şi M.P., cu solicitarea expresă de a se lua o măsură de protecţie, întrucât cei şapte copii trăiesc în condiţii greu de imaginat (f. 81-82 dosar fond); adeverinţa nr. 457/17.12.2013, eliberată de Şcoala Gimnazială „...” M., şi prin care se atestă numărul mare de absenţe pe care minorii M.O.P., M.A.R. şi M.M.R. le-au înregistrat în cursul anului şcolar, respectiv faptul că minorul K.R.A. a abandonat şcoala în anul şcolar 2009-2010, după ce a rămas repetent (f. 84 dosar fond).

Ansamblul probatoriu mai sus menţionat evidenţiază faptul că apelanţii pârâţi G.P. si M. C. nu-si îndeplinesc atribuţiile si responsabilităţile care le revin ca părinţi, copiii familiei trăiesc in condiţii mizere, sunt lăsaţi frecvent singuri acasă, copiii care urmează o forma de învăţământ absentează frecvent de la cursuri, iar mama amâna efectuarea înregistrării naşterii copilului A.M., iar cea mai mare parte a veniturilor familiei sunt cheltuite pe băuturi alcoolice, tutun si jocuri de noroc, părinţii refuzând orice ajutor materia! si financiar pe care Primăria M. era dispusa sa-l acorde familiei.

La data de 22.09.2008 reprezentanţii DGASPC Bistriţa Năsăud, împreuna cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, s-au deplasat la domiciliul familiei unde au fost găsiţi 5 dintre copii nesupravegheaţi, îmbrăcaţi necorespunzător temperaturii de afara, in condiţii mizere si fara căldura in locuinţa, iar copilul C.A. in vârsta de 12 ani, in loc sa fie la scoală, gătea si ii supraveghea pe frăţiorii ei mai mici, aceasta declarând ca părinţii săi sunt plecaţi la munca in localitate.

Mama a promis si a declarat in scris ca va supraveghea copiii, promiţând sa-i trimită la grădiniţa si la scoală, precum si sa ofere copiilor condiţii pentru un trai mai bun.

Cu toate ca s-au produs anumite schimbări fata de situaţia iniţiala din familie, copiii de vârsta şcolara au început sa frecventeze cursurile şcolare, au crescut veniturile familiei, compuse din alocaţia de stat a copilului A.M., salariul mamei, aceasta fiind angajata ca asistent personal pentru copilul încadrat in grad de handicap, alocaţia dubla a copilului încadrat in grad de handicap), iar mama, la un moment dat a dat dovada de cooperare, situaţia si condiţiile de locuit au rămas aceleaşi.

Având în vedere toate aceste circumstanţe de fapt, precum şi dispoziţiile art. 59 lit. a, art. 62 alin. 1 lit. c, coroborat cu art. 66 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, Curtea constată că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, interesul superior al minorilor fiind respectat şi asigurat doar prin măsura de plasament stabilită prin sentinţa fondului, dat fiind că în mediul familial minorii nu dispun de condiţii adecvate pentru creştere, educare, învăţătură şi pregătire intelectuală, fiindu-le periclitată dezvoltarea fizică şi psihică armonioasă şi normală.

Art. 2 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, actualizată, prevede că orice reglementări adoptate în domeniu respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu, se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului, alin. 2 al aceluiaşi articol precizând că principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai acestuia, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.

În conformitate cu art. 2 alin. 3 din aceeaşi lege, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

Prin urmare, în toate situaţiile în care instanţa judecătorească este chemată să dispună asupra vreunei măsuri în legătură cu un minor, ceea ce primează în mod absolut este interesul superior al minorului, orice decizie dispusă de instanţa de judecată trebuind să aibă în vedere cu prioritate acest interes superior al minorului.

În acelaşi timp, art. 263 alin. 1 NCC prevede că, orice măsură privitoare la copil, indiferente de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.

Raportând acest principiu, al interesului superior al minorului, la starea de fapt stabilită în cauză de prima instanţă, stare de fapt dovedită de ansamblul probaţiunii administrate în dosarul instanţei de fond, Curtea constată că este în interesul superior al minorilor stabilirea măsurii plasamentului, conform celor dispuse prin hotărârea primei instanţe.

Aţa fiind, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse şi a prevederilor art. 480 alin. 1 NCPC, rap. la art. 470 şi art. 473 NCPC, art. 477 şi art. 479 NCPC, Curtea va respinge ca nefondate atât apelul principal, cât şi apelul provocat.

Reclamanta intimată nu a solicitat cheltuieli de judecată.

← Minor. Încetarea măsurii plasamentului şi reintegrarea în...		Contestaţie în anulare. Neindicarea motivelor, nulitate →

Minor. Plasament în regim de urgenţă. Condiţii. Admitere

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Minor. Plasament în regim de urgenţă. Condiţii. Admitere