Plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Comentarii |
|
Invocarea unei hotărâri judecătoreşti ce nu conţine o dispoziţie de recunoaştere şi înscriere a dreptului de proprietate
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia nr. 735 din 3 aprilie 2014
Soluţia primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 4874/5.06.2013 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul nr. .../2012, s-a respins plângerea formulată de reclamantele Primăria mun. Bistriţa şi Municipiul Bistriţa în contradictoriu cu pârâta Uniunea C.G.N. împotriva încheierii nr. 7956/16.03.2012 emise de către Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Bistriţa-Năsăud.
Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătoria a reţinut următoarele:
Prin decizia civilă nr. 130/R/2009 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pronunţată în dosarul nr. .../2008, s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul Municipiul Bistriţa în contradictoriu cu numiţii K.V., K.M. şi Uniunea C.G.N. şi s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Uniunea C.G.N. şi numiţii K.V., K.M., autentificat sub nr. 3436/21.06.2004 de Biroul notarilor publici asociaţi B.E. şi B.D. şi a actului adiţional autentificat sub nr. 3436/21.06.2004, încheiat între Uniunea C.G.N. şi K.V., dispunându-se totodată radierea înscrierilor efectuate în CF 4335 Bistriţa, sub nr. B81 şi 107, precum şi a înscrierilor efectuate în CF 10584 Bistriţa în favoarea numiţilor K.V. şi K.M..
La data de 20.02.2012, Primăria Municipiului Bistriţa a formulat cerere de radiere a înscrierilor efectuate în cartea funciară 10584 Bistriţa, în baza deciziei civile nr. 130/R/2009 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dos. nr. .../2008, cerere adresată Oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară Bistriţa-Năsăud.
La data de 27.02.2012, Oficiul de Cadastru şi publicitate imobiliară Bistriţa-Năsăud a admis cererea formulată de Primăria municipiului Bistriţa, dispunând radierea înscrierilor de sub B1-2 din CF 57228 (provenită din cartea funciară de pe hârtie nr. 10584), restabilirea situaţiei anterioare, transcrierea imobilului de sub A1 în CF 4335 iar cel de sub A1.1 în CF 4335/S sub B şi radierea înscrierii de sub B1, restabilirea situaţiei anterioare de cf şi transcrierea imobilului de sub A1 în CF 4335 sub B2, astfel cum relevă încheierea nr. 4745 emisă de Oficiul de Cadastru şi publicitate imobiliară Bistriţa-Năsăud.
Împotriva acestei încheieri, Primăria municipiului Bistriţa a formulat cerere de reexaminare, invocându-se faptul că cererea a fost admisă doar în parte, întrucât, în urma radierii dreptul de proprietate, acesta trebuia înscris în favoarea Municipiului Bistriţa, iar nu în favoarea Uniunii C.G.N..
Prin încheierea nr. 7956/2012 emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate imobiliară Bistriţa-Năsăud la data de 16.03.2012, s-a respins cererea de reexaminare formulată de Primăria mun. Bistriţa împotriva încheierii nr. 4745, reţinându-se că radierea înscrierilor din cartea funciară şi restabilirea situaţiei anterioare presupune repunerea părţilor în situaţia existentă anterior intabulării contractului de vânzare-cumpărare nr. 3436/2004, respectiv reînscrierea proprietăţii în favoarea vechiului proprietar de carte funciară, respectiv în favoarea celor 45 comune grănicereşti.
Analizând cuprinsul cererii de înscriere formulate de Primăria municipiului Bistriţa, al actelor anexate acestei cereri şi al încheierilor de carte funciară nr. 4745/2012 şi 7956/2012 emise de Oficiul de Cadastru şi publicitate imobiliară Bistriţa-Năsăud, instanţa a constatat că singura solicitare adresată de Primăria mun. Bistriţa Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bistriţa-Năsăud a fost de radiere a înscrierilor din CF 10584 Bistriţa în baza deciziei civile nr. 130/R/2009 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. .../2008, fără a se solicita înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în CF 10584 Bistriţa în favoarea Municipiului Bistriţa. Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bistriţa Năsăud a admis în totalitate cererea Primăriei mun. Bistriţa de radiere a înscrierilor din CF 10584 Bistriţa conform deciziei Tribunalului Bistriţa-Năsăud, consecinţa radierii fiind reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea proprietarului de carte funciară înscris anterior înscrierilor radiate, respectiv a comunelor grănicereşti, iar nu în favoarea unei alte persoane. Astfel, înscrierea dreptului de proprietate în favoarea Municipiului Bistriţa nu a făcut obiectul cererii formulate de Primăria municipiului Bistriţa şi implicit nici obiectul analizei Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, pentru a se opera înscrierea dreptului de proprietate a Municipiului Bistriţa asupra imobilului din CF 10584 Bistriţa fiind necesară formularea unei cereri în acest sens şi depunerea documentelor necesare, doveditoare ale dreptului de proprietate. Faptul că, în considerentele deciziei civile nr. 130/R/2009 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. .../2008, se menţionează că proprietar al imobilului din CF 10584 Bistriţa este Statul Român, iar unitatea deţinătoare a imobilului este Municipiul Bistriţa nu a conferit Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nici dreptul şi nici obligaţia de a dispune înscrierea dreptului de proprietate în favoarea Municipiului Bistriţa în condiţiile în care înscrierea acestui drept nu a fost solicitată, iar decizia tribunalului, alăturată cererii de radiere, nu cuprinde dispoziţii de intabulare a imobilului în favoarea Municipiului Bistriţa.
Prin urmare, instanţa a apreciat ca fiind legale şi temeinice încheierile de carte funciară nr. 4745/2012 şi 7956/2012 emise de Oficiul de Cadastru şi publicitate imobiliară Bistriţa-Năsăud şi, în consecinţă, a respins plângerea formulată de petenţii Primăria mun. Bistriţa şi Municipiul Bistriţa, ca neîntemeiată.
Apelul
Prin decizia civilă nr. 168/A/16.12.2013 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, apelul reclamantelor a fost respins ca nefondat.
În motivarea acestei decizii, tribunalul reţine că, în fapt, controversa cu a cărei rezolvare a fost sesizată prima instanţă vizează solicitarea reclamantelor Primăria municipiului Bistriţa şi Municipiul Bistriţa de înscriere a dreptului de proprietate asupra imobilului ce a făcut obiectul dosarului nr. .../2008 în favoarea municipiului Bistriţa, după desfiinţarea de către instanţele judecătoreşti a titlului în baza căruia asupra imobilului litigios s-a intabulat dreptul de proprietate al soţilor K.V. şi M., anterior proprietar tabular fiind Uniunea C.G.N..
Soluţia defavorabilă pronunţată apelată este judicioasă, reflectând minuţioasa verificare a datelor speţei, aplicarea conformă a prevederilor legale incidente şi argumentarea corespunzătoare a motivelor de fapt şi drept ce o fundamentează.
Probele administrate atestă că cele două reclamante au solicitat OCPI BN la data de 20.02.2012 exclusiv „radierea înscrisurilor efectuate în CF Bistriţa nr. 10584” actul juridic ce justifică cererea fiind „Decizia civilă nr. 130/R/2009 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud-secţia civilă”.
Cererea a fost admisă la aceeaşi dată prin Încheierea nr. 4745/2012, dispunându-se radierea proprietarilor al căror titlu fusese desfiinţat prin hotărârea judecătorească invocată de petente şi restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară.
Revenirea la situaţia anterioară tabulară presupune reactivarea dreptului de proprietate preexistent celui desfiinţat, aparţinând proprietarului tabular anterior înscris în cartea funciară, în cazul dat Uniunea C.G.N..
Abia în procedura contestării dispoziţiei registratorului de carte funciară s-a reclamat la data de 16.03.2012 de către cele două petente înscrierea dreptului de proprietate în beneficiul altei persoane decât fostul proprietar tabular, respectiv în favoarea municipiului Bistriţa, pretinzându-se că hotărârea judecătorească evocată şi prevederile Legii nr. 18/1991 ar fi instituit o atare înscriere, solicitare respinsă la aceeaşi dată prin Încheierea nr. 7956/2012 atacată cu plângere în cauza pendinte.
Potrivit art. 33 din Legea nr. 7/1996 modificată şi completată, înscrierile şi radierile efectuate în cărţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanţei judecătoreşti definitive şi irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declaraţii date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentaţii cadastrale, în cazul dat fiind vorba despre prima ipoteză a textului citat.
Regula procedurală potrivit căreia rezolvarea unei cereri se circumscrie obiectului ei este aplicabilă şi în procedura pendinte, prima instanţă apreciind corect că în lipsa investirii OCPI cu solicitarea de înscriere a dreptului de proprietate în favoarea altei persoane decât proprietarul tabular sau fostul proprietar tabular, sesizarea vizând rectificarea înscrierilor din cartea funciară în sensul radierii proprietarului al cărui titlu este judecătoreşte desfiinţat presupune repunerea în vigoare a celui anterior înscris în cartea funciară, adică revenirea la situaţia tabulară preexistentă. Cererea de înscriere a dreptului de proprietate reclamat de o persoană nemenţionată în cartea funciară necesită în atari circumstanţe, pentru a fi soluţionată, să fie în primul rând dresată, fiind exclusă ipoteza reactivării vreunui drept tabular anterior înscris. Ori în cauză sesizarea OCPI s-a limitat la solicitarea de radiere a înscrierii dreptului de proprietate, fără a fi completată şi rubrica specială din formular referitoare la înscrierea dreptului de proprietate.
În etapa contestării modului de soluţionare a unei asemenea cereri, nu este permisă extinderea obiectului ei, astfel că cel puţin pentru acest motiv cererea de reexaminare nu putea primi o altă soluţie.
Pe de altă parte, este real că, în cuprinsul deciziei civile nr. 130/R/2009 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosar nr. .../2008, ce stă la baza rectificării înscrierilor din cartea funciară contestate, se menţionează despre preluarea la stat a imobilului litigios şi deţinerea de către municipiul Bistriţa, însă concomitent se reţine că, urmare a desfiinţării actului în baza căruia s-a transmis proprietatea imobilului de la fostul la actuali proprietari tabulari „se impune restabilirea situaţiei anterioare, respectându-se însă principiul disponibilităţii părţilor, în sensul radierii înscrierilor efectuate în c.f. 4335 Bistriţa sub B 81 şi 107, precum şi a înscrierilor efectuate în cf 10584 Bistriţa în favoarea pârâţilor intimaţi K.V. şi K.M. în temeiul contractului autentic de vânzare-cumpărare nr. 3436/21.06.2004 şi a actului adiţional la acesta” scoase din vigoare. Cât timp dispozitivul hotărârii judecătoreşti statuează doar în sensul radierii dreptului de proprietate desfiinţat şi considerentele ce îl argumentează impun restabilirea situaţiei anterioare, fără a dispune instituirea dreptului în persoana altei persoane decât cele înscrise în cartea funciară şi înscrierea acestuia în c.f., fără succes se reclamă de către petentele-reclamante-apelante acest lucru.
Art. 24 alin. 2 din legea nr. 7/1996 în vigoare stipulează că sunt stabilite de Codul civil cazurile, condiţiile şi regimul juridic al înscrierilor din cartea funciară, iar procedura de înscriere în cartea funciară instituită de prezenta lege şi de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, iar alin 3 prevede că dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moştenitor, încheiate de un notar public în funcţie în România, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă sau pe baza unui act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil. Art. 28 alin. 5 instituie regula că intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit înscrisului original, hotărârii judecătoreşti sau hotărârii autorităţii administrative, urmează să strămute, să constituie, să modifice, să dobândească sau să stingă un drept tabular. În cazul instituirii dreptului de proprietate printr-o hotărâre judecătorească art. 28 alin. 5 stabileşte că hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă ce poartă menţiunea "conform cu originalul" se comunică de îndată, din oficiu, biroului teritorial de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului, în vederea efectuării înscrierilor dispuse privitoare la drepturile realetabulare, actele şi faptele juridice, precum şi la oricare raporturi juridice supuse publicităţii, referitoare la imobilele înscrise în cartea funciară. Or hotărârea judecătorească de care se prevalează reclamantele-apelante nu dispune înscrierea în cartea funciară a imobilelor litigioase a dreptului de proprietate şi nici strămutarea lui de la fostul proprietar.
Pe de altă parte, nici antrenarea reclamată a efectelor Legii nr. 18/1991 nu poate fi avută în vedere, verificările întreprinse în cauză circumscriindu-se strict obiectului cererii iniţiale adresate OCPI, care nu se întemeiază pe o atare justificare. Mai mult, nu s-a exhibat nici un înscris care să consfinţească deţinerea de către municipiul Bistriţa, prin efectul legii, a proprietăţii imobilului litigios şi să dispună în consecinţă înscrierea dreptului în cartea funciară.
Recursul
Împotriva acestei decizii, au formulat în termen legal recurs reclamantele Primăria Municipiului Bistriţa prin Primar şi Municipiul Bistriţa prin Primar, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului reclamantelor, schimbării sentinţei apelate, cu consecinţa admiterii plângerii.
În motivarea recursului lor, reclamantele învederează că decizia atacată este lipsită de temei legal şi a fost pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, respectiv a dispoziţiile art.24 alin. 1, art. 28 alin. 5 şi art. 33 din Legea nr. 7/1996, precum şi a dispoziţiilor art. 26 şi 36 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în forma în vigoare la data înregistrării cererii de înscriere.
În ceea ce priveşte primul argument reţinut de instanţa de apel, în realitate reclamantele au solicitat radierea înscrierilor efectuate în cartea funciară 10584 Bistriţa şi, evident, înscrierea dreptului de proprietate potrivit celor statuate în conţinutul deciziei civile nr. 130/R/2009 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
Într-adevăr, această decizie, în dispozitiv, nu dispune înscrierea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei, dar nici în sensul dat de instanţele fondului de a se înscrie acest drept în favoarea vechiului proprietar de carte funciară.
În prezent, reclamantele sunt în posesia unei hotărâri irevocabile, care, chiar dacă nu dispune expres, statuează în sensul solicitat de ele şi în concordanţă cu alte documente depuse în dovada dreptului de proprietate în vederea aplicării dispoziţiilor art. 26 şi 36 din legea fondului funciar, ce prevăd că terenurile aflate în proprietatea statului, situat în intravilanul localităţilor, trec în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., ce constituie temeiul lor în drept, curtea apreciază că acesta nu este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, în ceea ce priveşte motivul de recurs referitor la cuprinsul
cererii de înscriere, dincolo de faptul că se cere o reapreciere a probelor ce excede cadrul recursului, cale de atac de legalitate, reclamantele arată că evident au solicitat şi înscrierea dreptului lor de proprietate, deşi cererea este întocmită pe un formular tipizat, ce cuprinde rubrici diferite pentru intabulare, înscriere provizorie, notare şi radiere, fiind completată doar la rubrica „radiere”(f.30 dosar judecătorie), ceea ce nu este nici măcar o cerere implicită de intabulare a dreptului de proprietate, cu atât mai puţin una „evidentă”.
Nefiind sesizat cu o astfel de cerere, oficiul de cadastru nu avea cum să se pronunţe asupra ei.
În plus, aşa cum a reţinut instanţa de apel, hotărârea judecătorească ce
stă la baza înscrierii efectuate în cartea funciară a fost pronunţată într-o acţiune în
rectificarea cuprinsului cărţii funciare, şi nu într-o acţiune în constatarea dreptului de proprietate al reclamantei în contradictoriu cu pârâţii din acel dosar.
Prin exercitarea acţiunii, reclamantul a solicitat desfiinţarea unui titlu în baza căruia o parte din pârâţi şi-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, respectiv a unui contract de vânzare-cumpărare şi revenirea la situaţia anterioară, ceea ce nu înseamnă altceva decât reînscrierea fostului proprietar, adică al vânzătorului.
Reclamantele nu au avut niciodată calitatea de proprietare tabulare, reţinându-se această calitate în considerentele deciziei pentru a se verifica dacă au calitate procesuală activă în exercitarea acţiunii în rectificare, acestea neformulând vreun capăt de cerere privind recunoaşterea şi înscrierea dreptului lor în cartea funciară.
Aşadar, hotărârea judecătorească despre care susţin reclamantele că ar constitui titlul lor de proprietate, nu conţine o dispoziţie de recunoaştere şi înscrierea dreptului lor de proprietate în cartea funciară, astfel că, cu atât mai puţin oficiul de cadastru putea să deducă implicit o astfel de dispoziţie şi să o şi înscrie fără o cerere expresă în cartea funciară.
Nu este vorba, în consecinţă, de vreo greşită aplicare sau interpretare a normelor de drept substanţial invocate de reclamante, ci de o greşită înţelegere a cuprinsului hotărârii judecătoreşti de care se prevalează ca fiind titlul lor.
Oficiul de cadastru nu a făcut decât să înscrie ceea ce s-a dispus prin hotărâre, adică să restabilească situaţia anterioară şi să reînscrie fostul proprietar tabular.
← Plângere încheiere carte funciară. Sechestru asigurator... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară prin care... → |
---|