Plângere împotriva încheierii registratorului de la biroul de carte funciară. Neurmarea cererii de reexaminare. Respingere
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia nr. 759 din 8 aprilie 2014
Prin sentinţa civilă nr. 10680 din 14 noiembrie 2012 a Tribunalului Maramureş, pronunţată în dosarul nr. .../2011, s-a dispus după cum urmează:
S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Oficiului de cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Baia Mare, invocată de acesta prin întâmpinare.
S-a respins plângerea formulată de petenta S.C. L. S.R.L., în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Baia Mare ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a admis excepţia prematurităţii introducerii plângerii invocată de intimata SC K.I. S.R.L.
S-a respins, ca prematur introdusă, plângerea împotriva Încheierii de carte funciară nr. 43506 din data de 25.11.2011 emisă de Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Baia Mare, formulată şi ulterior precizată de petenta S.C. L. S.R.L. în contradictoriu cu SC K.I. S R L.
S-a respins cererea intimatei de obligare a petentei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a avut în vedere, în principal, următoarele:
Prin plângerea formulată, petenta S.C. L. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş şi SC K.I. S.R.L. Baia Mare radierea înscrisurilor efectuate în CF nr. 101612 -C I - U94 Baia Mare, în baza încheierii nr. 43506 din 25 noiembrie 2011 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.) Maramureş
Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş este lipsit însă de calitate procesuală pasivă, aşa cum s-a stabilit cu forţă obligatorie prin decizia nr.
LXXII din 15 octombrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în înţelesul legii, în acelaşi sens fiind şi prevederile art. 501 din Legea nr. 7/1996.
În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii introducerii plângerii, este de reţinut că petenta a formulat plângere împotriva Încheierii de carte funciară nr. 43506 din data de 25.11.2011 emisă de Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Baia Mare şi a solicitat radierea notării efectuate în cartea funciară şi a somaţiei de plată în favoarea intimatei, întrucât cererea sa de intabularea a dreptului de proprietate a fost depusă mai repede decât somaţia de plată a executorului judecătoresc, în atari condiţii, după intabularea dreptului de proprietate al petentei asupra imobilului înscris în CF 101612-C1-U94 şi CF 101612 Baia Mare, acesta a ieşit din patrimoniul societăţii SC L. S.R.L, iar somaţia emisă de executor nu mai este una legală.
Plângerea formulată de petentă a fost adresată direct Judecătoriei Baia Mare, fiind înregistrată la 22 decembrie 2011, fără ca petenta să formuleze în prealabil cerere de reexaminare a încheierii contestate, în conformitate cu prevederile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996.
Conform prevederilor art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/996, persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sau de radiere a unui act sau fapt juridic, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluţionează prin încheiere de către registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial pe raza căruia este situat imobilul.
Prin art. 50 alin. 21 din Legea nr. 7/1996, se prevede, că împotriva încheierii registratorului-şef emisă potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare, prevăzându-se de asemenea că cererea de reexaminare şi plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial, iar oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul.
Prin art. 50 alin. 22 din acelaşi act normativ se prevede că plângerea împotriva încheierii se poate depune şi direct la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială este situat imobilul.
Prin aceste prevederi legale s-a instituit o procedură prealabilă formulării unei plângeri adresată instanţei de judecată care vizează înscrierea în cartea funciară a unui act sau a unui fapt juridic.
Astfel prin art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 s-a prevăzut posibilitatea pentru persoanele interesate să formuleze cerere de reexaminare împotriva încheierii de admitere sau de respingere a unei cereri de înscriere în cartea funciară, cerere care se soluţionează prin încheiere de către registratorul-şef.
Împrejurarea că art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 conţine o normă dispozitivă, în sensul că persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare, nu înseamnă că persoanele respective pot opta între a formula cerere de reexaminare împotriva încheierii de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sau a formula plângere adresată direct instanţei.
Prin art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 s-a prevăzut dreptul persoanelor interesate de a formula cerere de reexaminare şi numai în situaţia în care s-a parcurs această procedură, încheierea dată de registratorul-şef poate fi atacată cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare.
Plângerea împotriva încheierii de carte funciară la care se referă art. 50 alin. 21 şi art. 50 alin. 22 din Legea nr. 7/1996 vizează încheierea dată de registratorul-şef în urma soluţionării cererii de reexaminare şi doar în situaţia acestei plângeri este prevăzut dreptul de opţiune al persoanei interesate, în sensul că plângerea poate fi adresată fie biroului teritorial, fie direct instanţei.
Procedura prevăzută de art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 este obligatorie şi constituie o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune, conform. art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă, respectiv a dreptului de a formula plângere în privinţa modului de soluţionare a cererilor de înscriere în cartea funciară şi prin urmare neîndeplinirea acesteia are ca efect respingerea acţiunii ca prematur introdusă.
În acest context, instanţa a reţinut că, în condiţiile în care petenta nu a urmat procedura prealabilă obligatorie prevăzută de Legea nr. 7/1996, anterior sesizării instanţei, excepţia invocată se vădeşte a fi întemeiată, fiind admisă, iar plângerea formulată de petentă a fost respinsă ca prematur introdusă.
II. împotriva acestei sentinţe a declarat apel petenta S.C. L. S.R.L. Groşi, admis prin decizia civilă nr. 313/A din 19 decembrie 2013 a Tribunalului Maramureş, cu consecinţa anulării sentinţei şi trimiterii plângerii spre competentă soluţionare Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Baia Mare.
Motivând decizia, Tribunalul a arătat, în principal, următoarele:
Actuala modalitate de contestare a încheierii de carte funciară este diferită nu numai sub aspectul etapelor, ci şi sub aspectul modalităţii de depunere a plângerii, deoarece anterior modificării Legii nr.7/1996 prin OUG nr.64/2010, plângerea se depunea la Biroul de carte funciară, se nota în cartea funciară, iar dosarul de CF era transmis în copie instanţei.
În prezent, plângerea împotriva încheierii registratorului-şef se poate depune atât la Biroul de carte funciară, cât şi direct la instanţă, cu respectarea principiului accesului liber la justiţie instituit prin dispoziţiile art. 21 din Constituţie.
Aşadar, registratorului de carte funciară îi revine competenţa de a soluţiona, prin încheiere de admitere sau de respingere, cererea de intabulare sau de înscriere provizorie, registratorului-şef îi revine competenţa de a soluţiona cererea de reexaminare împotriva încheierii date de registratorul de carte funciară, iar judecătoriei îi revine competenţa de soluţionare a plângerii formulate împotriva încheierii date de registratorul-şef.
Persoana nemulţumită de modul de soluţionare a cererii de intabulare sau înscriere de către registratorul de carte funciară nu are drept de opţiune între a declanşa calea de atac a reexaminării şi a promova plângere adresată direct instanţei, un asemenea drept existând numai cu privire la depunerea plângerii împotriva încheierii registratorului-şef. Această plângere poate fi depusă atât la oficiul teritorial, cât şi la judecătoria în circumscripţia căreia se află imobilul.
Potrivit dispoziţiilor art. 84 C.pr.civ., calificarea cererii de chemare în judecată este un atribut al instanţei, chiar dacă respectiva cerere poartă o denumire greşită.
În speţă, apelanta a înregistrat direct la Judecătoria Baia Mare plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. 43506 din 25.11.2011 emisă de OCPI Maramureş - BCPI Baia Mare, uzând de denumirea de „plângere”, în fapt aceasta constituind o cerere de reexaminare.
III. împotriva acestei decizii a declarat recurs S.C. K.I. S.R.L. Baia Mare, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Maramureş, deoarece:
a) Instanţa de apel a făcut o interpretare şi aplicare greşită a dispoziţiilor legale incidente în cauză. Totodată, problemele de drept specifice cauzei nu au fost analizate în mod judicios.
Decizia dată în apel încalcă prevederile art. 109 alin. 2 C.pr.civ., în raport de care sesizarea instanţei competente poate fi făcută numai după îndeplinirea procedurii prealabile stabilite de lege cu caracter obligatoriu.
b) Recalificarea plângerii de către instanţa de apel nu poate fi justificată nici prin prisma prevederilor art. 21 din Constituţia României şi de art. 13 din C.E.D.O., având în vedere că stabilirea unor condiţii pentru introducerea acţiunii în justiţie nu constituie o încălcare a liberului acces la justiţie şi la un proces echitabil, statul dispunând de o marjă de apreciere în acest sens.
Prin recalificarea plângerii ca fiind o cerere de reexaminare instanţa de apel a procedat nelegal, ştiut fiind că o instanţă de judecată nu se poate dezînvesti decât în cazurile prevăzute expres de lege, între acestea neîncadrându-se şi situaţia în speţă.
c) Hotărârea primei instanţe era pe deplin legală şi temeinică, ea fiind dată în baza unor dispoziţii legale aflate în vigoare atât la data soluţionării cererii petentei, cât şi la data formulării plângerii. Împotriva încheierii de carte funciară nu se putea formula decât cerere de reexaminare, ce trebuia soluţionată prin încheiere de registratorul-şef, iar împotriva încheierii registratorului-şef se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare. Or, din cuprinsul cererii adresate instanţei rezultă că petenta a formulat o plângere, iar nu o cerere de reexaminare.
IV. Petenta intimată S.C. L. S.R.L. Groşi a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, soluţia instanţei de apel fiind de natură să asigure accesul liber la justiţie al petentei (f. 12, 13).
V. În cauză a formulat întâmpinare şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş, învederând, în principal, lipsa calităţii sale procesuale pasive, iar în subsidiar, solicitând admiterea recursului declarat (f. 18-20).
VI. Cu privire la recursul declarat, potrivit celor de mai sus, Curtea are în vedere următoarele:
Atât prima instanţă, cât şi cea de apel au reţinut în mod corect că în prezentul proces erau incidente dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, în raport de care (alin. 2) persoanele interesate puteau formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere a cererii de înscriere, în termen de 15 zile de la comunicare, această cerere de reexaminare soluţionându-se prin încheiere de către registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial pe raza căruia este situat imobilul.
Potrivit alin. 21 al art. 50 sus-evocat, împotriva încheierii prin care registratorul-şef a soluţionat cererea de reexaminare se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare, competenţa soluţionării acesteia revenindu-i judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul.
Rezultă din aceste prevederi normative că legea nu îngăduie atacarea direct la instanţa de judecată a încheierii date de registratorul care a soluţionat cererea de carte funciară, fiind necesar ca, în prealabil, să se formuleze o cerere de reexaminare ce intră în competenţa registratorului-şef, rămânând ca plângerea adresată instanţei să aibă ca obiect încheierea pronunţată de acesta din urmă.
Etapizarea procedurală astfel instituită este pe deplin clară, procedura ce trebuie urmată - prin formularea cererii de reexaminare, urmată de soluţionarea acesteia - înaintea registratorului-şef fiind nu doar prealabilă celei judiciare, ci şi obligatorie.
Cum bine au stabilit instanţele, prin art. 50 din Legea nr. 7/1996 se aflau instituite două căi de atac distincte juridic, anume cererea de reexaminare şi plângerea.
Sunt de avut în vedere, într-o necesară corelaţie, şi dispoziţiile art. 109 alin. 2 C.pr.civ., potrivit cărora sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta, dovada îndeplinirii procedurii prealabile urmând a se anexa la cererea de chemare în judecată.
În procesul de faţă este de observat că împotriva încheierii de carte funciară nr. 43506 din 25.11.2011 emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Baia Mare - petenta S.C. L.
S.R.L. Groşi s-a adresat Judecătoriei Baia Mare printr-o plângere (f. 3, 24 dosar Judecătorie), neexistând niciun element care să îndreptăţească aprecierea că în pofida denumirii atribuite căii de atac („plângere”) petenta a intenţionat să uzeze de calea de atac a cererii de reexaminare.
Nu doar că petenta a utilizat denumirea de „plângere” pentru actul său procedural, dar a sesizat direct instanţa de judecată, iar nu registratorul-şef ce avea competenţa de a soluţiona o eventuală cerere de reexaminare, acestea fiind elemente care, asociate cu conţinutul concret al căii de atac, nu lasă loc unor îndoieli cu privire la faptul că în intenţia petentei nu s-a aflat formularea unei cereri de reexaminare de competenţa registratorului-şef, ci a unei plângeri atribuite de lege instanţei de judecată.
Deşi este real că prevederile art. 84 C.pr.civ., avute în vedere de instanţa de apel, obligau la stabilirea naturii juridice a cererilor după scopul urmărit de parte, iar nu după denumirea atribuită de aceasta , se cuvine însă a preciza că este necesar ca, în concret, prin raportare la obiectul şi motivele de fapt şi drept ale cererii, să se poată trage concluzia că, într-adevăr, cererea formulată are o altă natură juridică decât cea menţionată eronat de parte.
În procesul de faţă asemenea elemente lipsesc, plângerea în ansamblul ei (adică inclusiv prin raportare la precizarea aflată la filele 24-25 din dosarul primei instanţe) neîngăduind concluzia că petenta a intenţionat formularea unei cereri de reexaminare de competenţa registratorului-şef, iar nu a unei plângeri adresate instanţei.
Instanţa de apel a greşit, deci, atunci când a stabilit că ne aflăm în faţa unei cereri de reexaminare ce trebuie trimisă spre soluţionare Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Baia Mare, interpretarea la care Tribunalul s-a oprit situându-se în afara limitelor pe care însăşi petenta a înţeles să le stabilească prin cererea de sesizare a Judecătoriei Baia Mare.
Faţă de cele ce preced, în baza art. 304 pct. 8 şi art. 312 alin. 1 şi 3 C.pr.civ., Curtea va admite recursul şi va modifica decizia în sensul respingerii apelului şi menţinerii sentinţei.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară prin care... | Acţiune în grăniţuire. Încălcări minime ale... → |
|---|
