Conflict negativ de competenţă. Fost angajat al Inspectoratului Judeţean de Poliţie.
Comentarii |
|
Cerere de acordare a ajutorului constând în 20 de salarii la trecerea în rezervă, direct în retragere sau la încetarea raporturilor de serviciu. Competenţa secţiei de contencios administrativ a tribunalului
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, sentinţa nr. 29/F din 20 februarie 2015
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Cluj în data de 11.12.2014 reclamantul S.I. a solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Judeeţean Cluj la plata sumelor de bani cuvenite şi neachitate, ce reprezintă ajutoare salariate compensatorii cu ocazia pensionării reclamantului, conf. art. 20 alin. 1 secţiunea a 3-a anexa nr. 7 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi dobânda legala eferenta, cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea civilă nr.56 din 19.01.2015, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale a jurisdicţiei de contencios administrativ şi fiscal în privinţa judecării acţiunii formulate de reclamantul S.I., în contradictoriu cu paratul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Cluj şi a declinat competenţa în favoarea completurilor specializate de asigurări sociale din cadrul Secţiei Mixte a Tribunalului Cluj.
Pentru a pronunţa această hotărâre Tribunalul a reţinut că Prin Hotarare a Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj, în conformitate cu prevederile art 22 din HCSM nr 387/2005 republicată, la nivelul acestei instante au fost infiintate complete specializate pentru litigii de munca şi asigurari sociale, competente sa solutioneze cauzele care intra în sfera de definitie a acestor litigii.
Stabilind că în cauză se deduce judecăţii un litigiu de asigurari sociale, raportat la natura juridică de ajutor social a sumelor pretinse de reclamant in temeiul dispoziţiilor art.20 alin. 1 din Capitolul 2 al Anexei VII din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice , jurisdicţia de contencios administrativ si fiscal apare ca nefiind competentă în soluţionarea acestuia raportat la prevederile legale mai sus citate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 129 alin. 2 pct. 2 din Codul de procedură civilă, necompetenţa materială este una absolută, neputând fi deci înlăturată, astfel că, pentru toate considerentele mai sus expuse precum şi în temeiul art. 136 alin. 4 raportat la art. 132 alin. 3 din Codul de procedură civilă, instanţa va admite excepţia necompetenţei materiale a completului specializat în contenciosul administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Cluj şi va declina competenţa de soluţionare a cererii în favoarea completurilor specializate în jurisdicţia asigurărilor sociale din cadrul aceleiaşi instanţe.
Prin sentinţa civilă nr.356 din 02.02.2015 s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între completul de litigii de muncă şi completul de contencios administrativ şi s-a dispus sesizarea Curţii de Apel Cluj pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr.56/19.01.2015, completul de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Cluj a admis excepţia necompetenţei materiale a jurisdicţiei de contencios administrativ şi fiscal in privinţa judecării acţiunii formulate de reclamantul S.I., în contradictoriu cu paratul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Cluj şi a declinat competenţa în favoarea completurilor specializate de asigurări sociale din cadrul Secţiei Mixte a Tribunalului Cluj.
Asupra cauzei de faţă, completul specializat de litigii de muncă si asigurări sociale, a constatat că potrivit prevederilor art. 20 alin.1, Capitolul 2, Anexa VII din Legea nr. 284/2010, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept de pensie, funcţionarii publici cu statut special, pentru activitatea depusă în funcţiei de vechimea efectivă beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcţiei de bază avută în luna schimbării poziţiei de activitate.
Din aceste prevederi legale a rezultat că ajutorul solicitat de către reclamant rezultă din raporturile de serviciu avute cu unitatea de jandarmi la care a fost încadrat înainte
de încetarea raporturilor de serviciu si nu din bugetul asigurărilor sociale plătit de casa de pensii.
Potrivit prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.
Având în vedere cele ce preced, în baza art. 130 alin.2 coroborat cu prevederile art. 132 alin.3 si art. 136 alin.4 Cod Procedură Civilă, completul de asigurări sociale a invocat excepţia necompetenţei materiale a acestuia, a admis-o, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea unui complet de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două completuri şi a sesizat Curtea de Apel Cluj - Secţia I Civilă în vederea emiterii regulatorului de competenţă.
Examinând sesizarea Tribunalului Cluj, Curtea se consideră legal învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit şi în temeiul art. 135 alin. (4) Noul Cod de Procedură Civilă, constată următoarele:
Elementul esenţial în determinarea jurisdicţiei aplicabile acţiunii deduse judecăţii este stabilirea naturii ajutorului acordat în baza art. 20 din anexa VII a Legii nr.284/2010.
Completul specializat în contencios administrativ şi fiscal susţine natura de ajutor social a sumelor acordate în baza normei juridice menţionată, spre deosebire de completul specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale, care priveşte ajutorul ca un beneficiu decurgând din executarea raporturilor de serviciu dintre părţi.
Curtea de Apel apreciază că această ultimă opinie este cea judicioasă, având în vedere că dispoziţia legală care constituie temeiul juridic al acţiunii, are ca ipoteză situaţia premisă a desfăşurării raporturilor de serviciu dintre funcţionarul public cu statut special şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Judeţean Cluj, în raport de care se naşte dreptul funcţionarului de a beneficia de ajutorul bănesc.
Aşadar, acordarea acestui drept bănesc cu ocazia trecerii în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept de pensie nu are decât semnificaţia momentului exigibilităţii dreptului, fără a influenţa natura sa care este indisolubil legată de executarea raporturilor de serviciu dintre părţi, fiind în cele din urmă în beneficiu pentru activitatea cu caracter de continuitate desfăşurată în cadrul unei funcţii ce implică o responsabilitate considerabilă.
De altfel, Curtea de Apel reţine că primele două situaţii ale normei în discuţie, respectiv „la trecerea în rezervă sau direct în retragere” nu sunt puse în legătură cu naşterea corespunzătoare a dreptului la pensie, cum este ipoteza încetării raporturilor de serviciu; or, fără îndoială că legiuitorul nu a intenţionat să trateze diferit acordarea ajutorului în funcţie de situaţia care a generat naşterea dreptului, deoarece în absenţa unei prevederi exprese nu poate fi acceptată o derogare de la unicitatea soluţiei legislative preconizate.
Prin urmare, toate cele trei situaţii în care funcţionarul public cu statut special beneficiază de ajutorul în discuţie trebuie tratate unitar sub aspectul calificării jurisdicţiei aplicabile, care este atrasă tocmai de executarea raporturilor de serviciu.
În fine, semnificaţia semantică a termenului de ajutor nu îl plasează exclusiv în jurisdicţia asigurărilor sociale, nefiind deloc străin de raporturile de muncă/serviciu în condiţiile în care pe de o parte ajutorul este acordat de fostul angajator, nicidecum de instituţia care administrează şi gestionează bugetul asigurărilor sociale de stat, iar pe de altă parte demersul reclamantului nu poate fi plasat în jurisdicţia de asigurări sociale care se realizează în cauzele anume indicate de art. 153 lit. a-j din Legea nr.263/2010.
Pentru considerentele expuse anterior Curtea de Apel în baza art. 136 NCPC, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea unui complet specializat în contencios
administrativ şi fiscal din cadrul Secţiei mixte de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Cluj.
Notă. În acelaşi Sens, Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, sentinţa nr. 22/F din 12 februarie , nr. 39/F din 17 martie 2015, nr. 40/F din 17 martie 2015.
← Conflict negativ de competenţă. Acţiune întemeiată pe... | Conflict negativ de competenţă. Acţiune având ca obiect... → |
---|