ICCJ. Decizia nr. 5643/2003. Civil. Recunoastere drept de proprietate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5643
Dosar nr. 2356/2003
Şedinţa publică din 15 octombrie 2004
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 10 august 2001, Ş.I. şi Ş.D., decedată în cursul judecăţii şi succedată în drepturi de Ş.F. şi P.N., au chemat în judecată Consiliul Local al comunei Mociu, judeţul Cluj şi SC A. SA Cluj, sucursala Cămăraş, pentru a fi obligată, în baza Legii nr. 10/2001, să le restituie în natură, în starea lor iniţială, construcţiile, curtea, grădina şi terenul agricol, imobil identic cu p.t. 180/2/2 şi 185/3-1988/3 din C.F. 822 Mociu ori să fie despăgubite pecuniar, inclusiv pentru construcţiile demolate şi imobilele preluate abuziv.
Totodată au cerut intabularea drepturilor reale recunoscute.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au invocat notificarea pârâţilor şi lipsa răspunsului acestora.
Tribunalul Cluj, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 19 din 10 ianuarie 2000, a respins acţiunea, ca nefondată, cu motivarea că reclamanţii n-au făcut dovada dreptului de proprietate şi a preluării de stat a bunurilor solicitate.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, prin Decizia nr. 43 din 24 martie 2003, a admis apelul reclamantului Ş.I. şi, schimbând în parte sentinţa, a respins, ca prematură, acţiunea, reţinând că procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001 este în curs de finalizare.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii Ş.I. şi Ş.F., bazat pe motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 5 şi pct. 9 C. proc. civ. în dezvoltarea cărora au arătat, în esenţă, omisiunea instanţei de apel de a clarifica situaţia juridică a imobilului şi de a răspunde la motivele de apel invocate.
Recursul este fondat în sensul celor mai jos arătate.
Decesul uneia din parţi constituie o împrejurare care, atunci când nu s-a cerut acordarea unui termen pentru introducerea în judecată a moştenitorilor, determină potrivit art. 243 pct. 1 C. proc. civ., suspendarea de drept a judecăţii pricinii. Nu mai puţin, textul art. 87 pct. 10 C. proc. civ. prevede că moştenitorii părţii decedate pot fi reprezentaţi printr-un curator special, până la intervenirea lor în proces.
Caracterul imperativ al acestor dispoziţii legale, decurge din cerinţa restabilirii contradictorialităţii, ca principiu procesual de bază. Ipso iure, nerespectarea lor atrage nulitatea hotărârii.
Or, în speţă, instanţele au ignorat decesul reclamantei Ş.D., survenit la 18 august 2002 şi, ca urmare, n-au făcut aplicarea dispoziţiilor legale redate mai sus. Nu mai puţin, instanţa de apel a omis, din greşeală, să cerceteze motivul de reformare invocat referitor la incidentul procesual menţionat.
Ca urmare, hotărârea recurată fiind lovită de nulitate, se impune admiterea recursului şi, în baza art. 313 şi art. 314 C. proc. civ, casarea acestei hotărâri, cu trimiterea cauzei la instanţa de apel pentru a da eficienţă dispoziţiilor legale enunţate.
Instanţele de trimitere urmează a ţine seama de dispoziţiile art. 315 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii Ş.I. şi Ş.F. împotriva deciziei civile nr. 43 din 6 martie 2003 a Curţii de Apel Cluj. Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 564/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 563/2003. Civil. Revendicare + nulitate... → |
|---|
