Anulare act. Decizia nr. 5/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Decizia nr. 5/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 5/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA I CIVILA

DECIZIA CIVILĂ Nr. 5/2015

Ședința publică de la 20 Ianuarie 2015

Completul compus din:

Președinte C. G. N.

Judecător D. M.

Grefier C. C.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamantul B. S., prin moștenitorii acestuia B. P. A., B. D. și B. M. S., împotriva sentinței civile nr. 544/2014 pronunțată de Tribunalul S. în dosar civil nr._, având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat S. A. pentru pârâta intimată . S., lipsind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că judecata cauzei a fost amânată de la termenul anterior la cererea intimatei .; la dosar s-au depus prin Serviciul Registratură al instanței întâmpinări din partea intimatelor . și .; moștenitorii apelantului nu au depus la dosar precizări și taxa de timbru pentru apel .

Avocatul pârâtei intimate arată că a luat legătura cu mandatarul apelantului, care i-a comunicat că moștenitorii acestuia nu înțeleg să timbreze.

Față de împrejurarea că nu s-a achitat taxa de timbru, Curtea pune în discuție excepția netimbrării apelului.

Avocat S. A. pentru pârâta intimată . S. solicită anularea apelului ca netimbrat. Solicită cheltuieli de judecată constând în onorariul avocațial, având în vedere că contractul de asistență a fost încheiat în luna octombrie 2014. Depune la dosar factura de achitare și extrasul de cont al ..

Curtea lasă cauza în pronunțare pe excepția de netimbrare.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului de față ;

Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul S. sub nr._ reclamantul B. S. a chemat în judecată pe pârâtele . și ., solicitând anularea în parte a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți și autentificat sub nr. 1922/2010, cu privire la parcele de teren ce au făcut obiectul contractului de arendare pe care reclamantul l-a încheiat cu pârâta . în anul 2004. A solicitat, de asemenea, să fie obligată pârâta respectivă să încheie cu reclamantul contract de vânzare-cumpărare cu privire la aceleași terenuri, la prețul de 800 euro/ha, în baza dreptului de preemțiune.

În motivarea acțiunii arată în esență că la data de 05.03. 2004 s-a încheiat între el și pârâta . un contract de arendare pentru cele 51 de terenuri, în suprafață de 123,61 ha arătate în acțiune, pentru o perioadă de 10 ani, că la data de 01.10.2010 pârâta a vândut terenul către societatea ., că acest contract de arendă se completează cu prevederile legale existente la data arendării, prevederi care îi confereau un drept de preemțiune, drept care se menține pe toată durata existenței contractului de arendă, așa încât înstrăinarea s-a făcut cu încălcarea dreptului de preemțiune, motiv pentru care solicită ca pârâta cumpărătoare să fie obligată să-i vândă întreg terenul respectiv la prețul de 800 euro/ha.

În drept se invocă prevederile art. 453 NCPC art. 5 și urm. din Legea nr. 54/1998, art. 9 din Legea nr. 16/1994

Pârâta . a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii cu motivația că la data vânzării legea nu prevedea existența vreunui drept de preemțiune pentru arendaș.

Pârâta . a formulat cerere reconvențională solicitând să fie obligat reclamantul să-i predea acesteia posesia și folosința imobilelor terenuri ce au făcut obiectul contractului de arendare încheiat între reclamant și pârâta . în anul 2004.

În motivarea cererii reconvenționale arată că a dobândit terenurile în litigiu prin cumpărare de la pârâta . și că l-a notificat pe arendașul reclamant că nu intenționează prelungirea contractului de arendare al cărui termen a expirat.

Prin sentința civilă nr. 544/2014 Tribunalul S. a respins acțiunea civilă formulată de reclamant, a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta . S. și a obligat reclamantul să-i predea acesteia folosința imobilelor terenuri ce au făcut obiectul contractului de arendare încheiat între reclamant și pârâta . în anul 2004.

Reclamantul a fost obligat să plătească pârâtei . 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat iar pârâtei . 100 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul B. S. solicitând rejudecarea în fond a cauzei, schimbarea în totalitate a sentinței, admiterea acțiunii și respingerea cererii reconvenționale.

În motivarea apelului se arată, în esență, că instanța de fond a aplicat greșit normele legale atunci când a reținut că la data încheierii contractului de vânzare – cumpărare nu exista un drept de preemțiune al reclamantului pentru terenul arendat pentru că art. 9 din Legea nr. 16/1994 era abrogat. Consideră că actului de arendă i se aplică legea în vigoare la momentul încheierii lui, iar drepturile și obligațiile prevăzute de lege s-au născut la momentul încheierii sale și rămân aplicabile până la încetarea sa. Abrogarea prev. art. 9 din Legea 16/1994 nu duce la stingerea dreptului de preemțiune, el continuând să existe pe întreaga durată a contractului de arendă. Mai arată că, în privința cererii reconvenționale instanța nu a administrat nicio probă privind folosința terenului, după expirarea contractului de arendă reclamantul nu a mai folosit acest teren și nu a mai exercitat nici un drept asupra acestuia.

În drept invocă dispozițiile art. 466 și urm. NCPC, art. 5 și urm. din Legea nr. 54/1998 și art. 9 din Legea nr. 16/1994.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata . a solicitat respingerea ca nefondat a apelului arătând că dreptul de preemțiune avea o natură legală la momentul semnării contractului și, fiind instituit prin lege, a încetat să se aplice din momentul în care legea a fost abrogată.

În cauză a formulat întâmpinare și intimata . solicitând respingerea apelului întrucât instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii.

Ambele intimate au solicitat cheltuieli de judecată în apel.

Pe parcursul soluționării apelului a intervenit decesul reclamantului apelant, în cauză fiind introduși și citați moștenitorii acestuia, B. P. A., B. D. și B. S. M..

În vederea timbrării apelului cu 7895,5 lei taxă judiciară de timbru, cei trei moștenitori au fost citați cu mențiunea achitării acestei sume, procedura de citare fiind legal îndeplinită (f. 41 – 43).

Întrucât aceștia nu au îndeplinit obligația legală de achitare a taxei de timbru, în cauză devin incidente dispozițiile art. 33 din OUG 80/2013 impunându-se anularea ca netimbrat a apelului de față.

În baza art. 453 C. pr. civ, moștenitorii reclamantului vor fi obligați la plata către intimate a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, respectiv 350 lei intimatei . și 3700 lei intimatei .. Această din urmă intimată a solicitat cheltuieli constând în onorariu de avocat în cuantum de 7440 lei însă Curtea, în baza art. 451 alin. 2 C. pr. civ, a procedat la reducerea acestuia la suma de 3700 lei apreciind că munca avocatului în această etapă procesuală finalizată cu punerea în discuție doar a excepției netimbrării este una minimală, iar suma rezultată ca urmare a aplicării textului de lege menționat este una rezonabilă raportat la obiectul dezbaterilor din apel și la activitatea desfășurată de avocatul intimatei.

Pentru aceste motive:

În numele legii

DECIDE

Anulează ca netimbrat apelul declarat de reclamantul B. S., și continuat prin moștenitorii acestuia B. P. A., B. D. și B. M. S. împotriva sentinței civile nr. 544/2014 pronunțată de Tribunalul S. în dosar nr._ .

(continuarea dispozitivului deciziei civile nr. 5/20.01.2015 pronunțată în dosar nr._ )

Obligă moștenitorii apelantului să plătească intimatei . suma de 3700 lei și intimatei . suma de 350 lei cheltuieli de judecată în apel.

Fără cale de atac.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 20 Ianuarie 2015.

Președinte,

C. G. N.

Judecător,

D. M.

Grefier,

C. C.

red.D.M

tehn. NP

7 ex/20.02.2015

jud.fond G.C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Decizia nr. 5/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA