Cereri. Decizia nr. 84/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
Comentarii |
|
Decizia nr. 84/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 84/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIE CIVILĂ Nr. 84/2013
Ședința publică de la 21 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F. C.
Judecător A. N.
GrefierMonica R.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de C. L. al M. A. I. și M. A. I. prin P. împotriva sentinței civile nr. 1813/2013 pronunțată de T. A. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează procedura legal îndeplinită, faptul că s-a depus întâmpinare din partea intimatului T. A. și răspuns la întâmpinare din partea apelanților C. local al municipiului A. I., P. municipiului A. I. și M. A. I., precum și o cerere de judecare în lipsă din partea intimatului T. A..
Instanța, pune în discuție excepția inadmisibilității apelului declarat de persoane care nu sunt părți în proces și lasă cauza în pronunțare pe excepție.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
P. acțiunea formulată de reclamanta P. municipiului A. I. prin P. în contradictoriu cu pârâtul T. A. s-a solicitat anularea încheierii nr. 20/CC/A/2013 prin care a fost obligată la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat în esență că pârâtul în mod greșit a stabilit în sarcina sa obligația achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar, întrucât obligațiile de plată accesorii și indexarea acestora care fac obiectul cererii de apel constituie obligații care se fac venit la bugetul local al primăriei.
P. sentința nr. 180/2013 pronunțată de Curtea de Apel Apel A. – Secția de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale și declinată în favoarea Tribunalului A. –secția I civilă competența soluționării acțiunii având în vedere că actul atacat nu este un act administrativ în sensul Legii 554/2004.
P. sentința civilă nr. 1813/2013 pronunțată de T. A. –Secția I civilă a fost respinsă acțiunea formulată și precizată de reclamanta P. municipiului A. I. în contradictoriu cu T. A..
În considerentele sentinței s–a reținut că prin încheierea de ședință nr. 20/CC/A/2013, T. A. a respins cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxelor judiciare pe care reclamanta a fost obligată să le avanseze în vederea soluționării dosarului nr._ *.
În dosarul nr._ * ca urmare a respingerii cererii de reexaminare a taxelor judiciare stabilite prin încheierea de ședință nr. 20/CC/A/2013 nu s–a emis nicio dispoziție de plată. Potrivit art. 18 din Legea 146/1997 modificată de pct. 12 al art. I din Legea 195/2004 determinarea cuantumului taxelor de timbru se face de către instanța de judecată și împotriva modului de stabilire a acestora se poate face cerere de reexaminare la aceeași instanță, cerere care se soluționează prin încheiere irevocabilă. S-a mi reținut că reclamanta a urmat procedura prevăzută de articolul menționat și prin încheierea din 19.04.2013 cererea sa a fost respinsă irevocabil astfel încât aceasta nu mai poate recurge la o altă acțiune pentru a repune în discuție același aspect.
S-a reținut că art. 25 din Ordinul nr. 760/C/1999 al Ministrului Justiției privind punerea în aplicare a dispozițiilor Legii 146/1997 a fost abrogat prin Hotărârea nr. 1278/2002 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea OG nr. 36/2002 pentru impozitele și taxele locale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. local al municipiului A. I. și M. A. I. prin P. solicitând anularea dispoziției de plată a taxei judiciare de timbru de 4 lei și a timbrului judiciar de 0,3 lei stabilită prin încheierea de ședință nr. 20/A/CC/2013 pronunțată în ședința Camerei de Consiliu din 19.04.2013 în dosar nr._ * a Tribunalului A., cu obligarea intimatului pârât T. A. la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului se arată că atât Curtea de Apel Alba Iulia cât și T. A., care au soluționat cauza pe excepție, au fost în eroare la data pronunțări sentinței nr. 180/2013 a Curții de Apel A. I. și a sentinței civile nr. 1813/2013 a Tribunalului A. și au avut o reprezentare falsă a realității din dosar asupra situației de fapt și de drept și nu au avut în vedere calitatea procesuală a apelantului reclamant M. A. I. și a intimatului pârât T. A., de subiecți ai raportului juridic fiscal. Plata taxei judiciare de timbru de 4 lei și a timbrului judiciar de 0,30 lei este asigurată din bugetul local al M. A. I. potrivit disp. art. 21 alin 5 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, situație față de care revine Curții de Apel A. I. competența generală, materială și teritorială a soluționării cauzei, față de dispozițiile art. 96 pct. 1 din Noul Cod de procedură civilă.
În mod greșit a reținut prima instanță că pe rol se află cauza civilă privind pe reclamanta P. municipiului A. I. în contradictoriu cu pârâtul T. A., cu toate că acțiunea a fost formulată și precizată de apelanții reclamanți C. local al municipiului A. I. și M. A. I. prin primar.
T. A., prin respingerea cererii de anulare a dispoziției de plată a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar de 4,3 lei stabilită prin Încheierea nr. 20/CC/A/2013 a Tribunalului A. a prejudiciat bugetul local al municipiului A. I. cu aceste debite, situație care nu poate fi înlăturată decât prin anularea dispoziției de plată din încheierea menționată. În mod greșit s-a reținut în motivarea sentinței civile nr. 1813/2013 a Tribunalului A. că nu s-a emis nicio dispoziție de plată pentru taxa de timbru și timbru judiciar întrucât prin citația emisă la 25.03.2013 s-a menționat obligativitatea plății acestei taxe pentru termenul din 23.04.2013 cu toate că anularea acestor taxe a făcut obiectul cererii de reexaminare a taxelor judiciare de timbru. În mod greșit se arată în motivarea sentinței atacate că soluția pronunțată în cererea de reexaminare este unică, deși prin dispozițiile art. 218 din OUG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală se reglementează posibilitatea atacării de către contestatori a soluțiilor contestațiilor la instanța judecătorească, la instanța de contencios administrativ competentă, după ce hotărârea judecătorească a rămas definitivă și irevocabilă.
Obiectul dosarului nr._ al Tribunalului A. constă într-o acțiune în pretenții prin care se solicită a readuce la bugetul local al municipiului A. I. a restului de preț, obligațiile de plată accesorii calculate în condițiile legii la data efectuării plăților pentru terenul proprietatea Statului Român aflat în administrarea apelantului M. A. I., vândut . în temeiul Hotărârii nr. 79/2006 a C. local al municipiului A. I.. Litigiul rezultat din neexecutarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 182/2007 este de competența instanțelor administrativ fiscale fiindcă este un contract administrativ potrivit art. 2 lit. c din Legea 554/2004. În continuare apelanții argumentează caracterul administrativ al litigiului promovat în dosar_ al Tribunalului A..
Consideră că în înțelesul legii 146/1997 privind taxele judiciare de timbru în categoria venituri publice se includ printre alte venituri enumerate și „bugetele locale”, în consecință toate veniturile incluse în bugetul local și care sunt scutite de plata taxelor judiciare deci și obligațiile de plată a diferenței de preț care fac obiectul acțiunii înregistrate în dosar nr._ al Tribunalului A..
Capătul de cerere privind rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare nr. 182/2007 este scutit de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. II din OUG 212/2008 pentru că prin acțiunea introductivă apelanți reclamanți sunt C. local al municipiului A. I. și M. A. I. care urmăresc să-și realizeze dreptul și să readucă la bugetul local aceste debite sau să restabilească situația anterioară de CF.
Consideră că este scutit de plata taxei de timbru și capătul de cerere privind evacuarea de pe teren a . fiind o cerere subsecventă neachitării debitului.
De asemenea este scutit de plata taxelor de timbru capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.
Cererea de apel formulată în dosar nr._ al Tribunalului A. nu se timbrează cu timbru judiciar întrucât potrivit art. 1 alin 3 din Norma Ministerului Justiției nr. 2083/1997 privind NM pentru aplicarea OG nr. 32/1995 privind timbru judiciar, întrucât atunci când nu se datorează taxă de timbru nu se datorează nici timbru judiciar.
P. întâmpinarea depusă, T. A. a solicitat respingerea apelului susținând că în mod legal instanța de fond a respins ca inadmisibilă acțiunea. Pe de altă parte se invocă faptul că nu au calitate de parte în litigiu apelanții C. local al municipiului A. I. și M. A. I. prin primar astfel că nu pot ataca sentința pronunțată de T. A..
Pretențiile părții, așa cum se recunoaște prin motivele de apel, provin din neexecutarea unui contract civil privind bunuri din domeniul privat al vânzătorului și nu obligații fiscale, astfel că obligațiile formulate sunt supuse obligației de plată a taxei de timbru. Apelanții nu intră în categoria persoanelor prev. de art. 17 din Legea 146/1997 pentru a fi scutiți de plata taxei de timbru, iar sumele solicitate prin acțiune nu reprezintă venituri publice în sensul acestui articol.
P. răspunsul la întâmpinare apelanții reiterează aspectele invocate inițial în cererea de apel.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, din oficiu și prin prisma motivelor de apel, Curtea constată următoarele:
Sub aspectul părților acțiunii: reclamantă în acțiunea introdusă la Curtea de Apel Alba Iulia a fost P. municipiului A. I. prin P., și înainte de primul termen de judecată, și după ce pârâta a invocat inadmisibilitatea acțiunii, după depunerea întâmpinării, reclamanta a precizat că reclamanți sunt P. municipiului A. I. și municipiul A. I..
O asemenea precizare a reclamanților este inadmisibilă și în mod corect nu a fost avută în vedere de instanța de fond la soluționarea cauzei, pronunțându-se doar în contradictoriu cu reclamanta inițială, P. M. A. I..
Apelul a fost declarat de C. L. al municipiului A. I. și M. A. I., în condițiile în care aceștia nu au fost părți în dosarul instanței de fond. Așadar, sub acest aspect procedural, față de dispozițiile art. 458 din Noul Cod de procedură civilă care stabilește că pot fi exercitate căile de atac numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, va fi respins ca inadmisibil apelul declarat de C. L. al municipiului A. I. și M. A. I..
Chiar în condițiile în care ar fi posibilă analizarea fondului cauzei se constată că în mod corect T. a reținut că potrivit art. 18 din Legea 146/1997 împotriva modulului de stabilire a taxelor judiciare de timbru de către instanța de judecată se poate face cerere de reexaminare la aceeași instanță. Soluția pronunțată în cererea de reexaminare este irevocabilă.
Aceasta înseamnă nu numai că împotriva acestei încheieri nu există cale de atac, ci și faptul că această încheiere nu poate fi reformată nici pe o cale
(continuarea deciziei civile nr. 84/21.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I Civilă în dosar civil nr._ )
ocolită respectiv a unei acțiuni în anulare a încheierii prin care a fost stabilită această taxă.
Toate aspectele invocate în motivarea apelului referitoare la izvorul pretențiilor formulate de reclamantă în dosar nr._ * al Tribunalului A. nu pot face obiectul analizei în prezenta cauză având în vedere că instanța de apel a reținut și soluționat cauza în baza a două excepții peremptorii și dirimante.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge apelul declarat de C. L. al M. A. I. și M. A. I. prin P. împotriva sentinței civile nr. 1813/18.09.2013 pronunțată de T. A. – secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 noiembrie 2013.
Președinte, M. F. C. | Judecător, A. N. | |
Grefier, M. R. |
Redc. A.N.
Tehn.M.R.
6 ex/10.01.2014
Jud. fond- E. D.
← Servitute. Decizia nr. 33/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 763/2013. Curtea de Apel... → |
---|