Anulare act. Decizia nr. 904/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 904/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 904/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA SI P. CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE munca SI ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 904/2015
Ședința publică de la 08 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. V.
Judecător C. M. C.
Grefier I. C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. L. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanta M. A. M., reprezentant legal al minorei M. T. E., împotriva sentinței civile nr.686/17.04.2015 pronunțată de T. S. în dosar nr._ .
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă avocat L. A. L. pentru reclamanta apelantă lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei fiind învederat faptul că, pe parcursul derulării procedurii prealabile, s-a înregistrat la dosar Întâmpinare formulată de C. pentru Protecția C. S., care a fost comunicată cu reclamanta apelantă.
Instanța acordă cuvântul în vederea formulării de cereri.
Mandatara reclamantei apelante declară că nu mai are cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea cauzei.
Mandatara reclamantei apelante solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Serviciului de Evaluare Complexă a C. și a Serviciului de evidență și plată prestații sociale din cadrul Direcției Generale de Asistență S. și Protecția C. S., invocată de C. pentru Protecția C. S. prin întâmpinare, arătând că are calitate procesuală pasivă doar Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. S..
Pe fond, solicită admiterea apelului, anularea sentinței atacate în sensul admiterii contestației formulate, anularea certificatului de încadrare în grad de handicap accentuat nr.593/03.09.2014 a copilului M. T. E. și obligarea Comisiei pentru Protecția C. din cadrul Consiliului Județean S. la emiterea unui nou certificat de încadrare a copilului în grad de handicap grav cu valabilitate permanentă cu asistent personal pentru motivele expuse pe larg în scris.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Învederează, în esență, că din documentele medicale rezultă faptul că minora prezintă retard mintal, fiind emise o . certificate de încadrare în grad de handicap, ultimul-de încadrare în grad de handicap accentuat nr.593/03.09.2014, atacat prin prezenta acțiune.
Consideră că instanța de fond, în urma probatoriului administrat, nu a analizat cu corectitudine stabilirea gradului de handicap și nu a ținut cont de prevederile Ordinului 725/2002.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului, hotărârea instanței de fond fiind legală.
Instanța, luând în considerare actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin contestația înregistrată la T. S. reclamanta M. A. M., în calitate de reprezentant legal al minorei M. T. E. a chemat în judecată pe pârâții C. Județean S. – C. P. Protecția C. S., și Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. S., cu sediul în S., ., jud. S. prin Serviciul de Evaluare Complexă a C. și Serviciul de Evidență și Plată Prestații Sociale solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:
Anularea certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap Nr.593/03.09.2014, prin care se încadrează în gradul de handicap ACCENTUAT, cod de handicap 5, copilul M. T.-E., conform Raportului de Evaluare Complexa nr._/31.07.2014 întocmit de angajații Serviciului de Evaluare Complexa a C. din cadrul DGASPC S.;
Obligarea intimatei C. P. Protecția C. din cadrul Consiliului Județean S., să emită un nou Certificat de încadrare a copilului, în gradul de handicap GRAV, cu valabilitate permanent, cu asistent personal;
Obligarea DGASPC prin Serviciul de Evaluare Complexa a C. din cadrul Direcției Generale de Asistenta Sociala si Protecția C. S., sa pună la dispoziția instanței Raportul de evaluare complexa nr._/31.07.2014;
Obligarea DGASPC prin Serviciul de Evidenta si Plata Prestații Sociale din cadrul Direcției Generale de Asistenta Sociala si Protecția C. S., la plata drepturilor bănești aferente cu titlul de indemnizație de handicap, începând cu data de 03.09.2014, data emiterii Certificatului de încadrare în grad de handicap contestat.
Obligarea Consiliului Județean S., C. P. Protecția C. S., la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației reclamanta arată că C. Județean S., C. P. Protecția C., a emis certificatul nr.593/03.09.2014, având-o ca titulară pe contestatoarea M. T.-E., născuta în S. la data de 24.02.2010, având CNP_, fiica lui M. F.-T. și a lui M. A.-M., prin reprezentant legal, mama M. A.-M..
Prin Certificatul de încadrare în grad de handicap mai sus indicat, (care nu a fost semnat de către toți membrii comisiei - lipsesc semnăturile vicepreședintei și a unuia din membri), în mod greșit minora în vârsta de numai patru ani și jumătate, nu a fost încadrată în grad de handicap grav cu valabilitate permanent, de către C. P. Protecția C. S..
Inițial, minora M. T.-E. a fost încadrata în grad de handicap mediu încă din data de 08.09.2010, prin Certificatul de încadrare în grad de handicap cu nr.761/08.09.2010.
Au urmat succesiv Certificatul de încadrare în grad de handicap mediu nr.730 din 07.09.2011; Certificatul de încadrare în grad de handicap mediu nr.646 din 5.09.2012; Certificatul de încadrare în grad de handicap accentuat 608 din 04.09.2013 și în sfârșit, Certificatul de încadrare in grad de handicap accentuat nr.593 din 03.09.2014 pe care îl contestă prin prezenta acțiune.
Starea de sănătate a copilului nu a fost analizata corect. În plus nu s-a ținut cont de prevederile Ordinului nr.725/2002, prin care se stabilește ca încadrarea în grade e handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare u funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei.( ...) P. a se realiza asimilarea pe rade de handicap în cazul diverselor entități nozologice, se va ține seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționale determinate de acestea în raport cu stadiul de evoluție, de complicații în activitatea și participarea socială, de factori personali.
Art. 46 din Legea nr.272/2004, privind protecția si promovarea drepturilor copilului, cuprinde reglementări speciale în ce privește copilul cu dizabilități.
Legea nr.272/2004 cuprinde reglementări speciale în ce privește situația copilului cu handicap, modalitatea concretă de realizare a dreptului acestuia la îngrijire specială, precum și obligațiile ce revin organelor de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale .
Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire înca neformata sau pierduta, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic si psihic. In aceasta situație autonomia persoanei este foarte scăzuta din cauza limitării severe in activitate, ceea ce conduce la restricții multiple in participarea sociala a copilului. D. urmare, copilul necesita îngrijire speciala si supraveghere permanenta din partea altei persoane.
Astfel cum rezulta din documentele medicale anexate, contestatoarea, copil în vârsta de 4 ani si jumătate in prezent, este diagnosticata cu retardare mentala moderata, deficienta semnificativa a comportamentului necesitând atenție sau tratament, . nespecificat. Din Biletul de ieșire de la Spitalul de Psihiatrie ,,Dr.G. P."din S. din 21.07.2014, (dr. S. E.-B.), rezulta ca performantele cognitive ale contestatoarei suni situate la nivelul retardării mentale moderate, ca prezintă hipomnezie de fixare si evocare, instabilitate, atenția greu de captat si menținut, retard de limbaj, labilitate emoționala, autoservite deficitara, imaturitate.
In afara de diagnosticul mai sus-menționat, din Referatul dr. Ionitescu C., medic primar oftalmolog, reiese ca M. T.-E. mai suferă si de astigmatism hipermetropie.
Din Fisa de Caracterizare Psihopedagogica Nr.193/18.07.2013 întocmita de Fundația ,,Un C., O S." - UCOS Romania ONG de utilitate publica, dar si din Fisa de caracterizare psihologica Nr.212 din 10.07.2014 întocmita de aceeași Fundație cu care contestatoarea, prin reprezentant legal a încheiat Contractul pentru acordarea de servicii sociale nr.817/20.12.2011, reînnoit anual prin acte adiționale, rezulta ca examenul psihologic al reclamantei releva performante cognitive la nivelul retardului mental moderat, hipoproxesie concentrative, mobilitate si distributivitate scăzuta, hipomnezie de fixare si evocare, retard de limbaj, imaturitate efectiv-emoționala, hiperbulie selectiva, contact verbal si dialog limitate de dificultățile de limbaj, este dependenta de adult, autonomia fiind limitata de retardul mental.
Asa cum se observa din certificatele de handicap emise de catre C. P. Protecția C. S. în decursul celor patru ani, nu se observa un parcurs încurajator al stării de sănătate a copilului, dimpotrivă, se observa un regres, fapt recunoscut de parata atâta timp cat de la gradul mediu s-a stabilit gradul accentuat.
Pe fondul afecțiunii de Sindrom Down pe care îl prezintă reclamanta, aceasta prezintă și alte afectări prevăzute în Ordinul nr.725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplica masurile de protecție speciala a acestora, emis de Ministrul Sănătății si Familiei. Autoritatea Naționala P. Protecția C. si Adopție. Astfel, se stabilește in Anexa 2, Cap.I Afectări (deficiente) ale sistemului nervos și funcțiilor mentale globale, Afecțiuni neurologice, lit.c) Deficiente funcționale grave, pct.16. se stabilesc:,,deficiențe de limbaj cu/fără tulburări expresive, care fac imposibila stabilirea relațiilor cu mediul înconjurător, în contextual neurologic, obiectivate clinic si paraclinic. Copiii care prezintă asemenea deficiente au nevoie de regula de îngrijire si/sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, ca atare se recomanda încadrarea in grad grav de handicap".
De asemenea, reclamanta prezintă și afectări de mobilitate, afectări vizuale, afectări mentale, toate generate în opinia noastră de Sindromul Dawn cu care este diagnosticat copilul.
Având in vedere diagnosticele stabilite in toate aceste documente medicale, tratamentele recomandate si urmate si mai ales, ținând cont de necesitatea supravegherii si îngrijirii permanente în familie, data fiind vârsta de numai 4,6 ani a copilului, ar fi fost corect ca acest copil sa fie încadrat în mod obligatoriu în grad de handicap grav, cu valabilitate permanent si cu asistent personal.
Au fost si sunt necesare în continuare tratamente medicale, au fost si sunt necesare în continuare proceduri medicale și mai ales gimnastica medicala, obligatoriu a fi efectuata de personal specializat, copilul are nevoie de acordarea de servicii sociale pe care părinții i le asigura prin eforturi proprii, având încheiat un contract in acest sens cu Fundația ,,Un C., O S.", autoritățile, in afara indemnizației de handicap care este total insuficientă pentru un copil cu asemenea nevoi, neimplicându-se in vederea recuperării acestor copii mai puțin norocoși din punctual de vedere al stării de sănătate.
În drept: art.194 Noul Cod procedură Civilă, Legea nr.272/2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului, Legea nr.448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cu modificările ulterioare, H.G. Nr.1437/2004 privind organizarea si metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului, Ordinul M.S.F. nr.725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protecție speciala a acestora.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul C. Județean S. – C. P. Protecția C. S. (filele 56-58) a invocat excepția lipsei căutații procesuale pasive a Serviciului de evidența și prestații sociale din cadrul Direcției Generale de Asistență S. și Protecția C. S., întrucât acest serviciu este o structură fără personalitate juridică, care nu . juridice directe sau indirecte cu reclamante, întrucât acest serviciu al DGASPC S., nu are nici o atribuție in stabilire a gradului de handicap pentru copii, ci doar procedează la punerea in plata a drepturilor la prestații sociale.
Pe fondul cauzei solicită respingerea contestației formulate împotriva actului administrativ nr.593/03.09.2014 al Comisiei pentru Protecția C. S., privind încadrarea în grad de handicap a minorei M. T.-E., formulată de acesta prin reprezentant legal M. A. M., ca fiind neîntemeiată pentru următoarele:
Documentele medicale emise pentru minora în cauză stabilesc diagnosticul de sindrom langdon-down, cu retardare mentală moderată. Așa cum însăși reclamanta arăta prin acțiune nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționate terminate de acestea, în raport cu stadiul evoluție, de complicații în activitatea și participarea socială, de factorii personali etc... întrucât minora din fericire, nu prezintă complicații cardiace, care sunt cele mai frecvente pentru persoane diagnosticate cu acest sindrom, complicația prezentată într-o formă moderată fiind cea a retardării mentale, a fost apreciată ca fiind una care se poate menține la acest nivel prin stimulare și atenție adecvată.
Așa cum se poate observa din istoricul medical al fetiței, încă de la emiterea primului certificat de încadrare în grad de handicap, acesta a fost încadrată în grad de handicap mediu, ulterior în accentuat, iar paradoxal deși acum are o vârstă la care începe să deprindă abilități de autoservire și dependența ei de un adult treptat scade, se solicită încadrarea ei în grad de handicap grav cu asistent personal.
Un aspect asupra căruia se insistă în motivele cererii de chemare în judecată, este acela potrivit căruia minora ar fi dependentă de mamă precum și faptul că nu poate fi lăsată nesupravegheată. Această împrejurare este de necontestat, luând în considerare în primul rând nevoile speciale ale copilului și vârsta ei destul de mică, însă aceste aspecte nu ar trebui să determine și încadrarea ei într-un grad de handicap superior celui deținut întrucât criteriile care conduc la stabilirea gradului de handicap sunt diferite față de grija pe care mama înțelege să o poarte copilului ei aflat într-o situație specială.
Astfel fiind potrivit criteriile psiho-socio-medicale, minora este bine integrată în familie, are sprijinul și susținerea totală a acestora, motiv pentru care criteriul social este unul favorabil șt nu poate determina o agravare a gradului de handicap așa cum nici cel psihologic nu o face. Întrucât din punct de vedere social, familia dispune de resurse materiale, psihologice șt educaționale necesare socializării și integrării minorei, apreciază că elementul social al determinării gradului de handicap, nu este de natură să schimbe încadrarea făcută.
Din punct de vedere strict medical, raportat la nivelul retardării mentale moderate, stabilit de specialiști la nivelul vârstei mentale de 22 luni, iar potrivit Ordinului nr.7225/2002 raportat la nivelul QI se încadrează la nivelul gradului de handicap mediu, însă ținându-se cont de tulburările senzoriale asociate, respectiv cele oftalmologice, care sunt corectabile, s-a acordat un grad de handicap superior, respectiv acela de accentuat.
Retard mental moderat - potrivit rezultatului examinării buletinului de examinare psihologică, performanțele cognitive-intelective sunt situate la nivelul deficienței mentale MODERATE.
Această afecțiune se poate asimila cel mult gradului accentuat de handicap potrivit Ordinului 725/2012, Anexa 2 Tulburări psihice pct.2 „întârzierea mintală cu QI-35-49. P. ca minora să fie încadrată în grad de handicap grav, așa cum solicită reclamanta, potrivit aceluiași Ordin, întârziere mintală trebuie să fie severă și profunda (QI sub 35).
Mai mult decât atât din fișa psiho-pedagogică și de evaluare medicală, reiese că minora este stimulată pe toate ariile de dezvoltare, este implicată în activități sociale sau casnice și reușește cu succes să le gestioneze, raportat la vârsta și la afecțiunile ei.
Pe de altă parte potrivit raportului de evaluare complexă întocmit de Serviciul de Evaluare Complexa, minora prezintă performante cognitiv-intelectuale situate la nivelul deficienței mintale ușoare, funcții cognitive limitate, dificultăți de concentrare a atenției, labilitate emoțională, concluziile evaluării psihologice fiind de retard mental ușor cu necesitatea stimulării cognitivă și de limbaj, diagnostic care nu justifică încadrarea într-un grad handicap superior celui obținui deja.
Asupra excepțiilor invocate instanța de fond s-a pronunțat prin practicaua hotărârii pronunțate.
Prin sentința civilă686/2015 pronunțată de T. S. în dosar_ s-a respins contestația formulată de reclamanta M. A. M., în calitate de reprezentant legal al minorei M. T. E. în contradictoriu cu pârâții C. Județean S. – C. P. Protecția C. S. și Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. S., prin Serviciul de Evaluare Complexă a C. și Serviciul de Evidență și Plată Prestații Sociale S..
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut următoarele:
Prin Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 593/03.09.2014 minora M. T. E. a fost încadrată în grad de handicap accentuat de către C. P. Protecția C. S..
Din documentele medicale depuse rezultă că minora M. T. E. prezintă retard mintal moderat, boala Langdon Down și microsechelaritate.
Aceste afecțiuni au stat la baza emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 593/03.09.2014.
Potrivit Ordinului nr.725/2002 privind criteriile de stabilire a gradului de handicap gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfășura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării și vârstei se datorează unor limitări funcționale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecțiuni severe, în stadii înaintate, cu complicații ale unor aparate și sisteme. În aceasta situație participarea socială a copilului este substanțial restricționată”. Acest grad de handicap presupune că copilul nu beneficiază de asistent personal.
Potrivit aceluiași ordin gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic și psihic. În această situație autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului. D. urmare, copilul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane.
P. a se putea stabili dacă afecțiunile de care suferă reclamanta în prezent pot duce la încadrarea în criteriile prevăzute de Ordinul MSF nr. 725/2002 la gradul de handicap cu însoțitor s-a dispus de instanță efectuarea unei expertize medico legale de către Laboratorul de Medicină Legală S..
Conform raportului de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 393/A1div/16/18.03.2015 (filele80-82) minora este încadrabilă în gradul de handicap accentuat.
În concluzie, coroborând afecțiunile medicale (sindrom Langdon-Down ) cu cele psihice (retard mintal moderat), T. a apreciat că în mod corect s-a dispus încadrarea copilului în gradul de handicap accentuat în acord cu criteriile prevăzute de Ordinul nr. 725/2002 emis de Ministrul Sănătății și Familiei.
Față de aceste considerente T. a respins contestația ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta M. A. M., în calitate de reprezentant legal al minorei M. T. E., solicitând admiterea lui, anularea hotărârii atacate în sensul admiterii contestației formulate.
În expunerea de motive arată, în esență, că instanța de fond nu a apreciat corect starea de sănătate a copilului reclamantei și nu a ținut cont de prevederile Ordinului 725/2002.
Apelanta nu contestă raportul de expertiză întocmit în cauză, însă solicită a se avea în vedere că tot acest raport precizează clar faptul că minora în cauză în vârstă de 4 ani și 6 luni are o vârstă medie de 24 aluni, este imatură, prezintă dificultăți de concentrare, retard de limbaj, autoservire deficitară și dependență de mamă, recomandând suport, supraveghere, cure cu neurotrofice.
Ca urmare, apreciază că raportat la starea sa de sănătate, minora poate fi încadrată în grad de handicap grav, cu valabilitate permanentă cu asistent personal.
În drept invocă art. 480 alin.2 C..
Prin întâmpinare, intimata C. pentru Protecția C. S. solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, arătând totodată că în mod corect instanța de fond a reținut că Serviciul de Evaluare Complexă a C. și Serviciul de evidență și plată prestații sociale din cadrul DGASPC S. sunt structuri fără personalitate juridică.
În drept, invocă art. 205 alin. 2 C., Ordinul 725/2002, HG 1437/2004 și Legea 272/2004.
Curtea, verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, potrivit art. 479 alin. 1 C., reține următoarele:
Apelul este nefondat.
Potrivit Ordinului nr. 725 din 1 octombrie 2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora al Ministerului Sănătății și Familiei - Autoritatea Națională pentru Protecția C. și Adopție, la Anexa Nr. 1 se stipulează CRITERII GENERALE medico-psihosociale de identificare și încadrare a copiilor (0 - 18 ani) cu deficiențe și handicap (dizabilități).
Ordinul reglementează astfel gradele de handicap (dizabilitățile):
„ Încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei.
P. a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entități nozologice se va ține seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluție, de complicații în activitatea și participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeași boală - ca premisă a identificării și încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul ușor la gradul grav.
Măsurile de protecție specială și serviciile de intervenție și sprijin sunt, în cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, în funcție de nevoile individuale și disponibilitățile comunității, ele vor fi dezvoltate în mod corespunzător.
Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic și psihic. În această situație autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului. D. urmare, copilul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane.
Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfășura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării și vârstei se datorează unor limitări funcționale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecțiuni severe, în stadii înaintate, cu complicații ale unor aparate și sisteme. În această situație participarea socială a copilului este substanțial restricționată.”
Iar în Anexa Nr. 2 la același Ordin sunt prevăzute CATEGORIILE DE AFECTĂRI (DEFICIENȚE) structurale și funcționale ale organismului, care pot determina starea de handicap (dizabilitate) și anume:
„I. Afectări (deficiențe) ale sistemului nervos și funcțiilor mentale globale b) Deficiențe funcționale accentuate:
7. deficiențe în statică și mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu mare dificultate prin forță proprie, nesprijinit sau cu baston ori cârje;
8. deficiențe de manipulație bilaterală, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualității;
9. deficiențe de masticație, deglutiție, fonație și/sau respirație, cu realizarea cu mare dificultate a alimentației, vorbirii sau respirației în context neurologic;
10. deficiențe cronice ale controlului sfincterian care împiedică încadrarea într-un mediu social;
11. deficiențe ale limbajului care fac imposibilă stabilirea relațiilor interumane;
12. tulburări trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/și osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;
13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice și alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel puțin una pe săptămână sub tratament, cu/fără tulburări psihice intercritice.
Aceste deficiențe sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosocială.
c) Deficiențe funcționale grave:
14. deficiență locomotorie de statică și mers care face bolnavul nedeplasabil prin forță proprie, mobilizarea fiind posibilă numai cu ajutorul altei persoane;
15. deficiențe de manipulație bilaterală totală;
16. deficiențe de limbaj cu/fără tulburări expresive, care fac imposibilă stabilirea relațiilor cu mediul înconjurător, în context neurologic, obiectivate clinic și paraclinic;
17. deficiențe de deglutiție și respirație care necesită asistență din partea altei persoane.
Copiii care prezintă asemenea deficiențe au nevoie, de regulă, de îngrijire și/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane, ca atare se recomandă încadrarea în gradul grav de handicap;
18. narcolepsie.”
Ca și criterii medicale (conform ICD 10 ) pentru încadrarea în grad de handicap, Ordinul prevede necesitatea prezenței a minimum două dintre următoarele criterii, din care criteriul «Socializare» este obligatoriu:
„P. handicap accentuat: Socializare: afectarea calitativă și cantitativă accentuată a interacțiunii sociale, cu interacțiune socială posibilă într-un mediu controlat
Limbaj: afectarea calitativă și cantitativă a limbajului expresiv și receptiv
Autoservire: afectarea calitativă și cantitativă a abilităților de autoservire, cu nevoia de ajutor din partea adultului
Motor: afectarea abilităților motorii fine cu prezența stereotipiilor motorii și comportamentale, iar pentru handicap sever:
Socializare: afectarea calitativă și cantitativă severă a interacțiunii sociale, interacțiune socială limitată în cadrul familiei, interacțiunea cu mediul social exterior familiei este mediată de un adult
Limbaj: absența dezvoltării limbajului (expresiv și receptiv) sau dezvoltarea limbajului cu afectarea rolului de comunicare
Autoservire: absența abilităților de autoservire sau efectuarea sub supravegherea strictă a unui adult
Motor: afectarea abilităților motorii fine și grosiere cu prezența stereotipiilor motorii și comportamentale.”
Coroborând natura afecțiunilor medicale de care suferă minora din prezenta cauză, astfel cum rezultă ele din raportul de expertiză medico-legală cu examinarea persoanei, dar și cu luarea în calcul a tuturor certificatelor de încadrare a copilului într-un grad de handicap din perioada 2010-2014, scrisorilor medicale, certificatelor medicale, biletelor de ieșire din spital, buletinelor de examinare psihologică și a concluziilor acestui raport de expertiză, se constată că minora în mod corect a fost încadrată în grad de handicap accentuat.
Aceasta pentru că, raportat la diagnosticul de altfel regretabil mai ales atunci când este vorba despre un copil la momentul actual în vârstă de 5 ani și jumătate, Ordinul 725/2002 și criteriile stabilite de acesta pentru încadrarea în grad de handicap au fost respectate.
Instanța nu poate și nu are abilitatea să transforme acordarea unui tip de grad de handicap în alt tip de grad de handicap decât atunci când constată încălcarea criteriilor prevăzute de lege în această apreciere, ceea ce nu este cazul în speță.
(continuarea deciziei civile nr.904/08 octombrie 2015 pronunțată în dosar nr._ ).
Ca urmare, Curtea apreciază că raportat la starea de sănătate a minorei, aceasta a fost corect încadrată în gradul de handicap accentuat și nu grav așa cum se solicită, instanța neavând temei legal de admitere a acțiunii reclamantei, așa cum legal a reținut și instanța de fond.
Având în vedere toate aceste aspecte de fapt și de drept, în temeiul art. 480 alin. 1 C., Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză și va menține ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond.
P. aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta M. A. M., reprezentant legal al minorei M. T. E. împotriva sentinței 686/17.04.2015 pronunțată de T. S. în dosar nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08 Octombrie 2015.
Președinte, N. V. | Judecător, C. M. C. | |
Grefier, I. C. M. |
Red./tehnored.V.N./16.10.2015
C.M.I. 7 ex./16.10.2015
Jud.fond: E. D.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1052/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA | Pretenţii. Decizia nr. 438/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
