Cereri. Decizia nr. 19/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 19/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 19/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIE CIVILĂ Nr. 19/2014
Ședința publică de la 20 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător M. A. M.-vicepreședinte
Grefier M. R.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamantele D. E. și P. M. împotriva sentinței civile nr. 179/2014 pronunțată de Tribunalul A. – secția I civilă în dosar_ .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat Indira C. pentru apelantele reclamante D. E. și P. M., consilier juridic C. Kricsfalussy pentru intimatul pârât S. R. prin C.N.A.D.N.R. S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, lipsă fiind apelantele reclamante.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează procedura legal îndeplinită, faptul că s-a depus întâmpinare din partea intimatei pârâte C.N.A.D.N.R. S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj și o cerere de strigare a cauzei după orele 1030 din partea mandatarei apelantelor reclamante.
Mandatara intimatei pârâte depune la dosar împuternicire de reprezentare juridică.
Părțile arată că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara apelantelor reclamante, avocat Indira C. solicită admiterea apelului declarat, casarea hotărârii de fond și obligarea pârâtei la amenajarea unui drum pentru a avea acces reclamantele la imobilul proprietatea lor.
Apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru admiterea cererii de ordonanță președințială prev. de art. 996 NCPC, reclamantele arătând că imobilul proprietatea lor a rămas complet izolat odată cu începerea construcției autostrăzii. Pentru a ajunge la imobil reclamantele treceau pe un teren învecinat cu al lor, dar care a fost îngrădit de către proprietarul acestuia, astfel că reclamantele nu au mai nicio posibilitate de a avea acces la imobil. Reclamantele nu au solicitat judecarea fondului cauzei, respectiv de a se constata că este drum înfundat, ci au arătat doar că imobilul lor a rămas izolat. Solicită ca până la finalizarea procedurilor să li se asigure un drum provizoriu pentru a ajunge la imobilul proprietatea lor.
Menționează că în dosarul de fond s-a dispus efectuarea unei expertize dar că experții nu au avut acces la imobil pentru a face măsurătorile necesare .
Cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru de la fond .
Reprezentanta intimatei pârâte, consilier juridic C. Kricsfalussy solicită respingerea apelului declarat de reclamante. Apreciază că cererea reclamantelor este fără obiect și că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru admiterea cererii de ordonanță președințială.
Depune la dosar un raport de expertiză tehnică judiciară ce vizează dosarul nr._ al Tribunalului A., invocat prin întâmpinare. Susține că este în faza de terasament drumul de acces la proprietatea reclamantelor fiind necesară doar montarea rigolei, drum realizat de către pârâtă deși nu era obligația ei.
Mandatara apelantelor reclamante depune la dosar o fotografie pentru ca instanța să poată vizualiza drumul de acces ce susține pârâta că l-a creat pentru reclamante – marcat cu pixul. Se comunică această fotografie și cu reprezentanta părții adverse.
Întrebată fiind de instanță ce rol are raportul de expertiză depus la dosar, reprezentanta apelantei pârâte arată că este o probă la care a făcut referire prin întâmpinare. Expertiza este efectuată în dosarul unde reclamantele contestă cuantumul despăgubirilor, iar unul din obiectivele expertizei era de a se arăta dacă imobilul a rămas fără acces.
Față de actele și lucrările dosarului instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
P. cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantele D. E. și P. M. înregistrată la data de 17 ianuarie 2014 la Tribunalul A. sub dosar nr._ s-a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin C.N.A.D.N.R. SA cu sediul în municipiul București, .. 38, Sector 1, reprezentată de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj ca să se dispună:
- obligarea pârâtei la amenajarea de îndată a unui drum pentru a avea acces în curtea imobilului proprietatea lor situat administrativ în S. – Lancrăm, .. 50 ( .)
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată
În motivarea cererii de ordonanță președințială se arată următoarele:
În fapt reclamantele sunt în proces cu intimata, proces ce are ca obiect Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și înregistrat la Tribunalul A. sub dosar nr._ cu termen de judecată la data de 22.01.2014. Întrucât intimata le-a luat accesul în imobil au formulat prin acțiunea introdusă și un capăt de cerere privind obligarea acesteia la amenajarea unui drum privat asfaltat, precum și accesul în curte.
Deși i-a rugat de mai multe ori să le amenajeze un drum și provizoriu, de intrare în imobil, aceștia au tot amânat. O perioadă au intrat în curtea imobilului pe partea laterală, trecând peste proprietatea vecinului alăturat. Însă din 16 ianuarie 2014, când a trebuit să se prezinte la convocarea făcută de experți, după ce aceștia au plecat, la aproximativ o oră reclamantele au fost anunțate de un alt vecin că proprietarul terenului peste care treceau a pus un gard, așa încât nu mai au acces în imobil sub nici o formă.
Pârâta prin întâmpinarea depusă la termenul de judecată din data de 05.02.2014 a solicitat respingerea cererii de ordonanță președințială susținând că prin HG 955/2012 s-a aprobat declanșarea procedurii de expropriere a imobilelor în suprafață de 51 mp, respectiv 4 mp situat în localitatea S. pe amplasamentul lucrării „Autostrada Orăștie Sibiu”. Achiziționarea imobilelor necesare pentru realizarea drumurilor naționale sau autostrăzii se realizează prin expropriere în baza Legii 255/2010.
În baza Legii 255/2010 expropriatul nemulțumit nu poate solicita decât un cuantum mai mare al despăgubirilor care să cuprindă un eventual prejudiciu cauzat prin expropriere.
Cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamante nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 996 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu s-a stabilit de către instanță o aparență de drept. De asemenea, reclamantele nu au dovedit că prin nerealizarea accesului la terenul în cauză s-ar păgubi vreun drept sau ar exista iminența vreunei pagube care nu s-ar repara. Realizarea unui acces are caracter definitiv ceea ce contravine prevederilor art. 996, alin. 2 care impune ca măsura să fie provizorie.Chiar și în ipoteza în care condițiile de admisibilitate ar fi îndeplinite, realizarea accesului la autostradă este interzisă de OG 43/1997.Mai învederează instanței că în zona respectivă nu se poate realiza un acces în condiții de siguranță, astfel reclamantele nu sunt îndreptățite decât la calcularea unui eventual prejudiciu pe care l-ar putea suferi în urma exproprierii.
În drept invocă prevederile Legii 255/2010 și ale Codului de procedură civilă.
P. sentința civilă nr. 179/05.02.2014 pronunțată de Tribunalul A.-secția I civilă, a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantele D. E. și P. M. în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R. S.A.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut, față de dispozițiile art. 996 și urm. Cod procedură civilă, că chiar dacă reclamantele au dovedit existența dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate înscrise în CF_ S. top cad 3377 în suprafață de 2305 mp și CF_ S. top 3378 de 2304 mp și a construcției, condiția vremelniciei nu este îndeplinită. Aceasta întrucât prin amenajarea unui drum pentru a avea acces în curtea imobilului lor se ia o măsură, care prin punerea sa în executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
S-a apreciat că nu este îndeplinită nici condiția neprejudecării fondului, pe calea procedurii sumare și urgente a ordonanței președințiale instanța fiind chemată doar să analizeze aparența dreptului dedus judecății în instanța de fond. Or, în speță reclamantele solicită instanței investite cu soluționarea cererii de ordonanță președințială să analizeze pe fond raporturile dintre părți, mai precis dacă terenul proprietatea lor are calitatea de loc înfundat.
Pe de altă parte poziția reclamantelor s-a apreciat a fi contradictorie, deoarece pe de o parte recunosc că după expropriere și construcția autostrăzii nu mai pot intra în imobil pe vechiul traseu și totuși până la data de 16 ianuarie 2014 au reușit să ajungă pe terenul unui vecin.
S-a mai reținut că nu este îndeplinită nici cerința urgenței, pentru că reclamantele au lăsat să treacă un interval mare de timp de la momentul producerii evenimentului ori al nașterii situației și până la momentul introducerii cererii de ordonanță președințială mai exact al exproprierii și executării lucrărilor și crearea situației de loc înfundat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantele, solicitând casarea hotărârii atacate, și rejudecând cauza să fie obligată intimata să amenajeze de îndată un drum de acces pentru a avea acces în curtea imobilului proprietatea reclamantelor situat în S. Lancrăm, .. 50 (.). Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, reclamantele susțin că la data de 17.01.2014 au depus la tribunal cerere de ordonanță președințială, arătând că imobilul proprietatea lor a rămas izolat urmare a construirii autostrăzi, iar singura posibilitate de a ajunge la terenul lor era peste terenul unui vecin. Acest teren a fost îngrădit de proprietarul lui pentru a le bloca accesul pe proprietatea lui. De când a început construcția autostrăzii, apelantelor le-a fost luat accesul la imobil, și deși au sesizat pârâta nu s-a luat nici o măsură. Consideră un abuz și o încălcare a dreptului de proprietate, apreciază că există o aparență de drept, și pot interveni pagube la imobilul reclamantelor, astfel că sunt îndeplinite condițiile art. 996 NCPC.
Motivele de apel au fost completate la data de 11.02.2014, după motivarea sentinței atacate. Apelantele arată că solicitarea lor de amenajare a unui drum provizoriu are caracter vremelnic și punerea sa în executare nu împiedică restabilirea situației de fapt. Până la 16.02.2014 ajungeau la proprietatea lor pe un teren viran învecinat cu terenul reclamantelor, care a fost închis de o persoană care susține că îi aparține. Persoana care a îngrădit terenul nu poate fi făcută răspunzătoare că și-a îngrădit proprietatea, în schimb răspunderea pârâtei subzistă. În contextul în care reclamantele nu mai pot ajunge la imobil, nici chiar experții pentru a efectua măsurătorile, se impune obligarea intimatei să ia măsuri pentru rezolvarea situației, măsura fiind vremelnică până la soluționarea litigiului pe fond.
P. întâmpinarea depusă, intimata a solicitat respingerea apelului, susținând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 996 Cod procedură civilă. Instanța nu a stabilit o aparență de drept, iar reclamantele nu au dovedit că prin nerealizarea accesului la terenul în cauză s-ar cauza sau s-ar păgubi vreun drept sau ar exista iminența unei pagube care nu s-ar putea repara. În casa construită pe terenul în cauză nu se locuiește dinaintea demarării lucrărilor la autostrada Orăștie-Sibiu. În mod nereal s-a afirmat că experții nu au acces la imobil pentru efectuarea expertizei, întrucât aceasta a fost depusă la dosar încă din data de 05.03.2014. Mai mult, în raportul de expertiză se precizează că s-a realizat deja calea de acces la terenul proprietatea reclamantelor. Cu cheltuieli de judecată.
A fost depusă la dosar copia raportului de expertiză invocat de intimată.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, din oficiu și prin prisma motivelor de apel, CURTEA constată următoarele:
Potrivit art. 996 Cod procedură civilă, instanța stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, poate ordona măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara… . Pe calea ordonanței nu se pot dispune măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Astfel, reclamantele se bucură de aparența de drept în sensul că sunt proprietare (aspect necontestat) asupra imobilului la care nu mai pot ajunge în urma exproprierii terenului limitrof (în vederea construirii autostrăzii) și a îngrădirii proprietății sale de către un vecin. Interzicerea accesului la proprietate constituie un abuz de drept care trebuie înlăturat imediat.
Această stare de fapt este aparentă, iar un eventual caracter definitiv al acestei situații se va stabili pe calea acțiunii de drept comun. Pe rolul tribunalului există o acțiune de drept comun având ca obiect, alături de alte aspecte legate de expropriere, accesul reclamantelor în imobil pe calea unui drum asfaltat, astfel că cererea de față nu va soluționa în fond litigiul. Cererea de față vizează doar amenajarea unui drum pentru accesul reclamantelor la imobil.
A treia condiție de admisibilitate vizează urgența, care este evidentă, față de împrejurarea că reclamantelor le este total restricționat accesul la proprietatea lor.
Până la data de 16.01.2014 reclamantele au avut acces la imobilul lor traversând proprietatea unui vecin, care nu le-a mai permis trecerea, astfel că a fost necesară promovarea prezentei cereri.
Deci, imposibilitatea de a ajunge la imobil a apărut la data îngrădirii terenului de către vecinul lor, iar cererea de ordonanță președințială a fost introdusă de îndată.
Din lucrarea de expertiză depusă în copie la dosar, efectuată în dosarul nr._, rezultă că este în curs de amenajare un drum de acces, dar expertiza încă nu a fost validată de instanța care a dispus-o și nici părțile nu și-au exprimat părerea. Ca urmare, depunerea acestei lucrări va fi apreciată doar față de susținerea reclamantelor că experții nu au avut acces la proprietate, constatările efectuate nefiind supuse dezbaterilor contradictorii.
Legea 255/2010 invocată de intimată nu este incidentă în cauză, acțiunea reclamantelor vizând doar o măsură provizorie, întemeiată pe dispozițiile dreptului comun.
(continuarea deciziei civile nr. 19/2014 pronunțată în dosar nr._ )
Având în vedere toate acest considerente, se constată că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit prevederile art. 996 Cod procedură civilă stării de fapt stabilite. Ca urmare, în temeiul art. 480 NCPC, Curtea urmează a admite apelul, și a schimba în parte sentința atacată în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială așa cum a fost formulată.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, va fi obligată intimata pârâtă la plata către apelantele reclamante a cheltuielilor de judecată de 320 lei, reprezentând onorariu de avocat și timbraj la instanța de fond.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantele D. E. și P. M. împotriva sentinței civile nr. 179/2014 pronunțată de Tribunalul A. – secția I civilă, și în consecință:
Schimbă sentința atacată în sensul că admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâta C. și în consecință:
Obligă pârâta la amenajarea de îndată a unui drum pentru a avea acces reclamantele în curtea imobilului proprietatea lor situat în S. – Lancrăm .. 50 (.).
Obligă intimata să plătească apelantelor cheltuieli de judecată de 320 lei pentru instanța de fond.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20.03.2014.
Președinte, A. N. | Judecător, M. A. M. | |
Grefier, M. R. |
Red. AN
Tehn. AN/05.05.2014
6 ex/ MR
Jud. fond- H. L.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 162/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 248/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
