Anulare act. Decizia nr. 1678/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1678/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 13626/301/2012
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1678 R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 15 OCTOMBRIE 2013
CURTEA COMPUSĂ DIN :
PREȘEDINTE - F. C.
JUDECATOR - D.-L. M.
JUDECĂTOR - D.-F. G.
GREFIER - G.-C. A.
**********
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul reclamant P. de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei civile nr. 581 A din 05.06.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți M. I. și D. E..
Cererea de chemare în judecată are ca obiect:„anulare act ” .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă: recurentul reclamant P. de pe lângă Curtea de Apel București, prin procuror B. D., lipsind intimații pârâți M. I. și D. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul reclamant P. de pe lângă Curtea de Apel București, prin procuror, arată că nu mai are cereri prealabile.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile, constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Recurentul reclamant P. de pe lângă Curtea de Apel București, prin procuror, pune concluzii de admitere a recursului, apreciind că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită a legii. S-a solicitat eliberarea certificatului de deces al numitului P. D. T. de către D. E., completând, de mână, formularul tipizat al serviciului de stare civilă, la rubrica privind calitatea solicitantului făcând mențiunea calității sale de nepoată a persoanei decedate, fapt juridic neadevărat. Condiția calității de rudă cu defunctul este esențială pentru eliberarea actului solicitat, conform dispozițiilor din Legea nr.119/1996. Apreciază că cererea de eliberare a certificatului de deces prezintă caracteristicile unui act juridic care a generat, în mod ilegal, ca și consecințe, obținerea actului de stare civilă, folosirea acestuia pentru deschiderea dosarului privind obținerea unor drepturi patrimoniale, motiv pentru care instanța trebuia să admită cererea de desființare a acestui act. Cu privire la celelalte două acte instanța a apreciat că sunt declarații de martor, care nu pot fi anulate în procedura urmată. În faza notarială apreciază că reprezintă mijloace de probă, declarație de martori, insă în cauza de față reprezintă însuși obiectul acțiunii. Solicită admiterea recursului, schimbarea în tot a deciziei, pronunțarea unei decizii legale și temeinice, în sensul admiterii pe fond a cererii.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 19.04.2012, sub nr._, P. de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat, în temeiul art. 245 alin. 1 lit. c1 din Codul de procedură penală coroborat de art. 45 alin. 1 ultima teză din Codul de procedură civilă,în conformitate cu Ordonanța nr. 2014/P/2010 din 05.04.2012,desființarea totală a cererii nr._ din 27.05.2009 a Primăriei Sectorului 3 București, completată cu date false de către D. E., a declarației de notorietate a numitei M. I., autentificată sub nr. 2655 din 16.07.2009 la Biroul Notarului Public „D. M.” și a declarației lui M. I. dată la Biroul Notarului Public „Expert” la data de 27.05.2009.
Prin sentința civilă nr._/ 31.10.2012, Judecătoria sectorului 3 București a respins cererea formulată de reclamantul P. de pe lângă Curtea De Apel Bucuresti,în contradictoriu cu pârâții M. I., D. E., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunta acesta sentinta, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că nici unul din pretinsele înscrisuri a căror anulare s-a solicitat nu reprezintă un înscris, în sensul legii penale, a legii procesual penale respectiv a legii civile, sau a legii procesual civile.
Împotriva acestei sentințe,a declarat apel, în termen legal, reclamantul P. de pe lângă Curtea De Apel București, apel care a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 30.01.2013, sub nr. de dosar_ .
Prin decizia civilă nr.581 A /5.06.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă s-a respins apelul formulat de apelantul reclamantul P. de pe lângă Curtea De Apel București, în contradictoriu cu intimații pârâții M. I., D. E., împotriva sentinței civile nr._/31.10.2012 pronunțată de Judecătoria sector 3 București, ca nefondat
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că aceste înscrisuri nu au fost falsificate ci continutul lor cuprinde o denaturare a realitatii.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs reclamantul Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București care a criticat-o pentru următoarele motive:
Hotărârea instanței prin care s-a respins cererea parchetului de anulare a actelor este nelegală pentru următoarele motive:
Pornind de la accepțiunea juridică a noțiunii de "înscris"ca fiind orice consemnare despre un act sau fapt juridic făcută prin scriere de mână, dactilografiere, imprimare pe hârtie sau orice alt material, instanța a constatat că nici unul din înscrisurile a căror anulare s-a solicitat nu reprezintă un înscris în sensul legii penale, procesual penale, a legii civile sau procesual civile pentru a fi aplicabile dispozițiile art.245 alin. 1 lit.c1 Cod procedură penală.
Astfel, cu privire la primul înscris a cărui anulare s-a cerut, constând în cererea formulată de D. E. prin care a solicitat eliberarea certificatului de deces al numitului P. D. T., instanța a reținut că susnumita nu a făcut nici o semnare despre acte sau fapte juridice, cererea nefiind făcută în vederea constatării încheierii, modificării sau stingerii unui raport juridic în realitate acest "înscris" reprezentând o simplă cerere de eliberare a unui act de stare civilă, fără ca în cuprinsul să se consemneze date cu privire la acte sau fapte juridice, D. E. nedeclarându-și nici o calitate rezultată dintr-un anumit grad de rudenie cu defunctul.
Din examinarea cererii nr._/27.05.2009 adresată Primăriei Sectorului 3 București,rezultă că numita D. E. a solicitat eliberarea certificatului de deces în considerarea calității ei de nepoată a persoanei decedate, mențiune pe care a făcut-o personal, completând prin scriere de mână rubrica privind calitatea solicitantului din formularul tipizat al serviciului de stare civilă.
Justificarea unei anumite calități - în cazul de față aceea de rudă - este o condiție esențială pentru eliberarea unor acte de stare civilă, întrucât, conform dispozițiilor art. din Legea nr.119/1996, eliberarea certificatului de deces se face doar membrilor de familie sau altor persoane îndreptățite.
Acțiunea de mistificare a realității, ca element constitutiv al infracțiunii de fals săvârșite de D. E. a constat tocmai în consemnarea unui fapt juridic neadevărat al existenței calității de rudenie cu defunctul, fără de care nu ar fi putut obține niciodată eliberarea documentului solicitat.
Contrar celor reținute de instanță, cererea făcută de D. E. nu poate fi privită ca neavând nici o valoare juridică de natură a naște raporturi și consecințe juridice.
Faptul că acest gen de cerere este supusă condiției de a se dovedi o anumită calitate a solicitantului denotă tocmai importanța și implicațiile sale în obținerea de către persoane terțe a unor documente strict personale de care se pot folosi în diverse situații în scopuri nu totdeauna legitime.
Așadar, cererea de eliberare a certificatului de deces prezintă toate caracteristicile unui act juridic ce a generat, în mod ilegal, consecințe importante - obținerea actului de stare civilă, folosirea lui pentru deschiderea dosarului civil în vederea obținerii în mod fraudulos a unor drepturi patrimoniale -, motiv pentru care instanța trebuia să admită cererea de desființare a acestuia.
Cât privește celelalte două înscrisuri a căror desființare s-a solicitat - declarația de notorietate autentificată sub nr. 2655/16.07.2009 la BNP "D. M." și a declarației numitei M. I. dată la BNP "Expert" la data de 27.05.2009 hotărârea este, de asemenea, nelegală, instanța motivând că, în realitate, cele două acte nu reprezintă înscrisuri ci declarații de martor, care nu pot fi anulate în procedura prevăzută de art. 245 alin. 1 lit.c1 Cod procedură penală.
Într-adevăr, în cauza notarială în care au fost produse, cele două înscrisuri au reprezentat mijloace de probă, constând în declarații de martor administrate pentru dovedirea împrejurărilor care puteau conduce la eliberarea actului notarial - certificatul de calitate de moștenitor.
În prezenta cauză însă, aceste declarații reprezintă însuși obiectul acțiunii deduse judecății, constând în solicitarea de desființare a acestora.
Dacă în cauza notarială cele două înscrisuri au reprezentat elemente de probațiune, în cauza de față, acestea reprezintă tocmai obiectul judecății, cele două ipostaze netrebuind să fie confundate, ci privite distinct, după propria natură juridică, diferită de la o cauză la alta.
Pentru aceste motive, în baza arte 312 alin.3 din Codul de procedură civilă, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei și, rejudecând, admiterea cererii de anulare a actelor false.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs ,Curtea a constatat că recursul este nefondat, fiind respins pentru considerentele ce succed :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 19.04.2012, sub nr._, P. de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat, în temeiul art. 245 alin. 1 lit.c1 din Codul de procedură penală coroborat de art. 45 alin. 1 ultima teză din Codul de procedură civilă,în conformitate cu Ordonanța nr. 2014/P/2010 din 05.04.2012, desființarea totală a cererii nr._ din 27.05.2009 a Primăriei Sectorului 3 București, completată cu date false de către D. E., a declarației de notorietate a numitei M. I., autentificată sub nr. 2655 din 16.07.2009 la Biroul Notarului Public "D. M." și a declarației lui M. I. dată la Biroul Notarului Public "Expert" la data de 27.05.2009.
Curtea mai constată că prin decizia nr. 2/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al României și a interpretat dispozițiilor art. 45 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 245 alin. 1 lit. c1) din Codul de procedură penală, în sensul că „procurorul are legitimare procesuală activă de a formula acțiunea civilă pentru desființarea, în tot sau în parte, a unui înscris falsificat, atunci când acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală printr-o soluție de netrimitere în judecată.
Din interpretarea gramaticală a dispozițiilor art. 245 alin. c1 coroborate cu art. 249 Cod procedură penală, rezultă că dispunerea acestei măsuri prin rezoluția de scoatere de sub urmărire penala reprezintă o condiție prealabilă de exercitare a acțiunii civile în anularea unui înscris, potrivit art. 109 din Codul de procedură civilă.
Această măsură legitimează însă numai dreptul procurorului de a continua demersurile legale în vederea anularii unui înscris sub aspectul laturii civile,fiind totodată o garanție a respectării dreptului constituțional la apărare al persoanelor care sunt afectate de această măsură.
Deși legitimat sub aspectul demersului legal al anulării unui înscris, cererea parchetului în mod legal a fost respinsă întrucât așa cum au constatat ambele instanțe aceste înscrisuri nu se încadrează în noțiunea de înscrisuri falsificate ca suport material ci doar conținutul lor cuprinde o denaturare a realității.
Pe cale de consecință în mod corect s-a constatat că cererea de eliberare a certificatului de deces nu poate reprezenta un „înscris” pentru a putea fi anulat în temeiul art. 245 alin. 1 lit. c1 din Codul de procedură penală, întrucât aceasta cuprinde o simplă solicitare de eliberare a unui act aflat în deținerea Serviciului de Stare Civilă iar cu privire la cele două declarații în mod corect s-a constatat că deși aceste declarații sunt lipsite de veridicitate, suporturile pe care acestea au fost consemnate nu au fost falsificate.
Pentru considerentele arătate în baza art 312 c pr civ Curtea a respins ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul reclamant P. de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei civile nr. 581 A din 05.06.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți M. I. și D. E..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 octombrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
F. C. D. L. M. D. F. G.
GREFIER
G. – C. A.
RED.FC
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
23.10.2013
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 527/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Recuzare. Decizia nr. 1660/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
