Contestaţie la executare. Decizia nr. 1996/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1996/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 7489/2/2013
DOSAR NR._
(2153/2013)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1996
Ședința publică de la 04.12.2013
Curtea constituită din:
P. - I. A. H. P.
JUDECATOR - E. V.
JUDECĂTOR - A. D. T.
GREFIER - Ș. P.
***** *****
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuienta N. L., împotriva deciziei civile nr.707 din 12.03.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._/299/2011, în contradictoriu cu intimata R. A. ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI și PROTOCOLULUI DE STAT, cerere întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.7 din Codul de procedură civilă.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat F. S. C., în calitate de reprezentant al revizuientei N. L., în baza împuternicirii avocațiale nr.36/03.11.2013, eliberată de Baroul București - Cabinet Individual, pe care o depune la dosar și avocat I. S., în calitate de reprezentant al intimatei R. A. ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI ȘI PROTOCOLULUI DE STAT, în baza împuternicirii avocațiale . nr._/28.11.2013, eliberată de SCA „M., S. & Asociații”, aflată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că intimata a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 29.11.2013, întâmpinare, la care a anexat împuternicirea avocațială.
Avocatul revizuientei depune la dosar factura nr.MAN00031617/02.12.2013, în cuantum de 100 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Arată că există o eroare, întrucât cererea de revizuire a formulat-o în dosarul de la Tribunalul București, iar ceea ce este în dosarul de la Curtea de Apel este motivarea cererii de revizuire și depune la dosar certificatul emis de grefa Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._/3/2013, privind soluționarea recursului civil declarat de revizuienta N. L., având ca obiect – contestație la executare împotriva deciziei civile nr.707/12.03.2013, pronunțată în dosarul nr._/299/2011 al Tribunalului București – Secția a III-a Civilă, cu termen de judecată stabilit la data de 18.02.2014, la care a anexat copii de pe cererea de revizuire, împuternicirea avocațială nr.32/10.04.2013 și de la cererea adresată Tribunalului București – Secția a III-a Civilă, în sensul redactării hotărârii dosarului nr._/299/2011 supus cererii de revizuire.
La interpelarea instanței, avocatul revizuientei arată că este în termen depusă cererea de revizuire aflată în dosar, însă există două dosare, unul aflat pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă, cu termen de judecată stabilit la data de 18.02.2014, iar cea de a doua este motivarea cererii de revizuire care formează același dosar și se află pe rolul Curții de Apel București, care a ajuns din eroare la această instanță, competența aparținând Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind două dosare de revizuire cu aceeași cerere.
Solicită contopirea celor două cereri și restituirea dosarului la Tribunalului București, întrucât nu este competentă în soluționarea acestei cereri Curtea de Apel București, fiind îndreptată eronat.
La interpelarea instanței cu privire la motivul amânării fără discuție, avocatul revizuientei arată că motivul reprezintă îndreptarea acestei cereri în mod eronat către Curtea de Apel București.
Curtea constată că acest aspect nu reprezintă un motiv de amânare și dispune lăsarea pricinii la ordine.
La reluarea pricinii, se prezintă avocat F. S. C., în calitate de reprezentant al revizuientei N. L., în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar și avocat I. S., în calitate de reprezentant al intimatei R. A. ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI ȘI PROTOCOLULUI DE STAT, în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar.
Avocatul revizuientei, consideră că ne aflăm într-un caz de litispendență, având în vedere că pe rolul Tribunalului București există dosarul nr._/299/2011 al Tribunalului București – Secția a III-a Civilă, cu termen de judecată stabilit la data de 18.02.2014 și solicită suspendarea pricinii de față, întrucât cererea este îndreptată eronat către Curtea de Apel București, fiind motivarea cererii de revizuire depusă în termenul de 10.04.2013, dosar care se află pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă, sub nr._/3/2013.
Curtea acordă cuvântul intimatei, prin avocat asupra acestei cereri.
Avocatul intimatei, având cuvântul, arată că există la dosarul cauzei o adresă de înaintare de la Tribunalul București către Curtea de Apel, prin care pricina respectivă este înaintată pe cale administrativă Curții de Apel București, urmând a se constata necompetența acestei curți.
Curtea, după deliberare, constată că excepția de litispendență invocată astăzi de părți față de dosarul existent pe rolul Tribunalului București este subsidiară ca excepție de procedură excepției necompetenței materiale, astfel consideră că numai o instanță competentă material pentru soluționarea uneia dintre cauze poate să se pronunțe cu privire la o excepție de litispendență, care presupune conexarea celor două dosare și ca atare, având în vedere că s-a invocat excepția de necompetență materială a Curții de Apel București în soluționarea cererii de revizuire cu care este investită acordă cuvântul părților pe această excepție.
Avocatul intimatei, având cuvântul, solicită admiterea excepției necompetenței invocate și trimiterea prezentei cauze spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție, apreciind că dispozițiile art.322 pct.7 din codul de procedură civilă pe care se întemeiază cererea de revizuire stabilesc instanța competentă în cazul în care există 2 hotărâri din care una aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Avocatul revizuientei, având cuvântul, arată că în momentul în care a formulat cererea de revizuire hotărârea nu era redactată, astfel că și-a întemeiat-o după ce a intrat în posesia acesteia.
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale solicită admiterea acesteia, arătând că a invocat în motivarea cererii de revizuire faptul că este competentă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin prima hotărâre pronunțată de această instanță.
Curtea reține pricina în pronunțare pe excepția necompetenței.
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 14.11.2013 petenta N. L. a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr.707/R/12.03.2013 a Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, motivat de faptul că este potrivnică deciziei civile nr.318/20.01.2011 pronunțată în dosarul nr._/3/2008 de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.7 Cod de procedură civilă.
La termenul din data de 08.01.2014 instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția necompetenței materiale a Curții de Apel în soluționarea acestei cauze.
Excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.323 alin.2 Cod de procedură civilă, în cazul art. 322 pct. 7 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice. Când cele două instanțe care au dat hotărârile potrivnice fac parte din circumscripții judecătorești deosebite, instanța mai mare în grad la care urmează să se îndrepte cererea de revizuire va fi aceea a instanței care a dat prima hotărâre.
Ca atare, cum decizia civilă nr.318/2011 a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, competentă să soluționeze cererea este această instanță.
În consecință, se va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuienta N. L., împotriva deciziei civile nr.707 din 12.03.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._/299/2011, în contradictoriu cu intimata R. A. ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI și PROTOCOLULUI DE STAT, întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.7 din Codul de procedură civilă, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.12.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I.-A. H.-P. E. V. A.-D. T.
GREFIER
Ș. P.
Red.E.V.
Tehdact.R.L.
2 ex./27.01.2014
← Legea 10/2001. Decizia nr. 105/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 527/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|