Recuzare. Decizia nr. 1660/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1660/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 6592/229/2012/a1
Dosar nr._
(1953/2013)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.1660
Ședința publică de la 22.10.2013
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE - CRISTINA GUȚĂ
JUDECĂTOR - G. S.
JUDECĂTOR - I. S.
GREFIER - S. R.
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul – contestator C. I. C., împotriva încheierii de ședință din data de 24.09.2013, în contradictoriu cu intimata – pârâtă D.G.R.F.P. PLOIEȘTI – A.J.F.P. IALOMIȚA.
P. are ca obiect – recuzare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa recurentului – contestator C. I. C. și a reprezentantului intimatei – pârâte D.G.R.F.P. PLOIEȘTI – A.J.F.P. IALOMIȚA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare sub aspectul admisibilității căii de atac.
CURTEA ,
Asupra recursului civil de față:
În litigiul ce formează obiectul dosarului cu nr._ 12 al Tribunalului Ialomița, recurentul-contestator C. C. a formulat cererea de recuzare oral, în cadrul ședinței de judecată din data de 19.09.2013, precum și în scris la aceeași dată.
În motivarea cererii, acesta a arătat că doamna judecător recuzată a început ședința „din oficiu”, cu o excepție „închipuită” în sensul că ar fi nemotivată cererea de recurs. De asemenea, a precizat recurentul-contestator că i-a fost înmânată și o întâmpinare formulată de A.F.P. Fetești fără să fie întrebat dacă dorește să-și angajeze apărător, dacă solicită termen pentru a lua cunoștință de întâmpinarea primită, sau dacă mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
S-a mai arătat că d-na judecător recuzată s-a antepronunțat și autopronunțat, în sensul că și-a spus deja părerea cu privire la cauza respectivă; mai ales că aceasta a mai judecat greșit alte dosare pe care le-a avut pe rolul acestei instanțe.
Cererea de recuzare a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 27 pct. 7 și următoarele Cod procedură civilă.
Prin încheierea din data de 24.09.2013, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de recuzare a doamnei judecător M. L. I..
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că:
Prin invocarea din oficiu, în ședință publică, a excepției nemotivării recursului, mai înainte de a verifica dacă recurentul avea alte cereri de formulat sau excepții de invocat, nu înseamnă că președintele completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei s-a antepronunțat, sau și-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă, deoarece conform art.129 alin.4 Cod de procedură civilă 1865 judecătorul este obligat să pună în discuția părților din oficiu orice împrejurări de fapt sau de drept, asigurând astfel respectarea principiului contradictorialității.
Acest lucru nu constituie o piedică pentru recurent de a formula la rândul său alte cereri și a invoca alte excepții, caz în care instanța, respectând principiul contradictorialității, are îndatorirea să le soluționeze în ordinea prevăzută de art.137 Cod de procedură civilă1865.
S-a mai reținut că nu este fondat nici motivul de recuzare privind existența vrăjmășiei între judecător și parte, deoarece recurentul nu a adus nicio probă în susținerea acestui motiv.
Nu există în dosar dovezi ale anumitor fapte certe din care să reiasă ostilitatea sau reaua-intenție manifestată de către doamna judecător, din motive personale, convingerile intime ale acesteia și care să dea naștere unor dubii asupra imparțialității sale.
Faptul că judecătorul recuzat a mai soluționat și alte dosare ale recurentului, pronunțând soluții care nu i-au fost favorabile acestuia sau faptul că acesta a fost nemulțumit de rezultatul audiențelor solicitate la acest judecător, nu constituie o dovadă a vrăjmășiei existente între judecător și parte.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamantul C. C., întemeiat pe art.3041 Cod de procedură civilă raportat la art.27 și 28 și următoarele Cod de procedură civilă.
În susținerea recursului astfel formulat se arată în esență că:
Cererea de recuzare a fost „anihilată”, respinsă „nașpa”, fără ca recurentul să fie audiat de instanță.
Mai susține recurentul că, în anticamera unde era înscris a fost zădărnicit împotriva nedreptăților ce i-au fost făcute.
Precizează că își întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile art. 304, 304 ind. 1 raportat la art. 27 și 28 din C.pr.civ.
Arată recurentul că a formulat cerere de recuzare împotriva președintei de complet, care și-a spus părerea în această cauză, și este în relații de vrășmășie cu recurentul pentru că: a început ședința recurentului cu interesul manifestat direct atunci când a invocat „excepțiile sale”, fără a întreba dacă a timbrat, fără să se facă referatul cauzei, fără a-l întreba dacă are cereri sau excepții.
Susține recurentul că judecătorul recuzat a procedat în același mod și în alte dosare în care acesta a fost parte.
Totodată, arată recurentul că înțelege să se apere cu toate mijloacele de probă admise de lege și propuse de acesta.
Analizând admisibilitatea recursului declarat de recurentul C. C. împotriva încheierii prin care a fost soluționată cererea de recuzare, Curtea reține următoarele:
Hotărârea atacată prin recursul pendinte este încheierea de ședință pronunțată la data de 24.09.2013 de Tribunalul Ialomița, încheiere prin care a fost respinsă cererea de recuzare formulată de recurentul contestator C. C. în ce o privește pe d-na judecător M. L. I..
Potrivit art. 34 alin. 2 din C.pr.civ. din 1865 „Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul”.
În speță, cauza în care a fost formulată cererea de recuzare se află în curs de soluționare, având următorul termen de judecată, stabilit pentru judecata fondului, la data de 12.12.2013 – astfel cum reiese din fișa dosarului nr._ 12 al Tribunalului Ialomița.
În condițiile în care nu a fost pronunțată o hotărâre asupra fondului recursului dedus judecății completului din a cărui compunere face parte judecătorul recuzat, Curtea constată că nu este îndeplinită condiția premisă (de admisibilitate) cerută pentru exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare, astfel că recursul pendinte apare ca fiind inadmisibil.
Având în vedere considerentele expuse și dispozițiile legale menționate, Curtea va dispune respingerea, ca inadmisibil, a recursului declarat de recurentul C. C. înainte de a se fi pronunțat o hotărâre asupra recursului dedus judecății instanței în a cărei compunere intră și judecătorul recuzat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul – reclamant C. C., împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu din data de 24.09.2013, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă, în contradictoriu cu D.G.R.F.P. PLOIEȘTI – A.J.F.P. IALOMIȚA.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.10.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. G. G. S. I. S.
GREFIER
S. R.
Red.G.S.
Tehdact.R.L./G.S.
2 ex./_
Trib.Ialomița – I.T.; R.M.I.; M.B.
| ← Anulare act. Decizia nr. 1678/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 917/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
