Anulare act. Decizia nr. 527/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 527/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-03-2013 în dosarul nr. 1557/2/2009
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVLĂ NR. 527 R
Ședința publică de la 12.03.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE – F. C.
JUDECĂTOR – D. L. M.
JUDECĂTOR – D. F. G.
GREFIER – S. V.
…………………
Pe rol soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenții C. I. I., C. P. și Ș. Gheogrhe E., împotriva deciziei civile nr. 1610/03.10.2007, pronunțată de Curtea de Apel – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._/3/2005, în contradictoriu cu intimații G. Bernd Fritz, G. B. Astrid, H. T., K. Rolf Ernst, Ș. C. G., M. București prin Primarul General, P. M. București, C. Județeană de Aplicare a Dreptului de Proprietate Ilfov și C. pentru Aplicarea Legii 18/1991 de pe lângă .> La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă revizuenții C. I. I., C. P. și Ș. Gheogrhe E. și intimata Ș. C. G. reprezentați de avocat N. A., cu împuternicire avocațială la dosar, intimata G. B. Astrid personal și asistată de avocat P. S. V., cu împuternicire avocațială la dosar și intimații G. Bernd Fritz, H. T. și K. Rolf Ernst reprezentați de același avocat, lipsind intimații M. București prin Primarul General, P. M. București, C. Județeană de Aplicare a Dreptului de Proprietate Ilfov și C. pentru Aplicarea Legii 18/1991 de pe lângă .> Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul intimaților G. Bernd Fritz, G. B. Astrid, H. T. și K. Rolf Ernst depune la dosar o copie a sentinței penale nr. 442/04.05.2012, pronunțată de Judecătoria Sector 2 și o copie a deciziei penale nr. 2006R/18.10.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II a Penală.
Apărătorul revizuenților C. I. I., C. P. și Ș. Gheogrhe E. și intimatei Ș. C. G. depune la dosar două ordonanțe prin care se arată că s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului N. N., în legătură cu întocmirea adresei nr._. Comunică și părții adverse o copie de pe aceste înscrisuri.
Apărătorul revizuenților C. I. I., C. P. și Ș. Gheogrhe E. și intimatei Ș. C. G. solicită repunerea cauzei pe rol având în vedere că s-au finalizat cercetprile penale efectuate în dosarul nr. 864/P/2008, care a fost disjuns și s-a format dosarul nr. 2145/2009 în care a fost trimis în judecată N. N. pentru săvârșirea infracțiunii de fals. Cele două hotărâri pronunțate au dispus achitarea acestuia. La acest moment la Poliția Capitalei continuă cercetările în celălalt dosar disjuns care se raportează la emiterea dispoziției de către P.M.B. privind punerea în posesie a intimaților a suprafeței de 30.000 mp. Solicită repunerea cauzei pe rol.
Apărătorul intimaților G. Bernd Fritz, G. B. Astrid, H. T. și K. Rolf Ernst solicită repunerea cauzei pe rol, având în vedere că nu mai subzistă motivele suspendării, având în vedere că plângerea penală a fost soluționată irevocabil
După deliberare, curtea constată că sunt îndeplinite condițiile pentru repunerea cauzei pe rol.
Apărătorii părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor cererii de revizuire.
Apărătorul revizuenților C. I. I., C. P. și Ș. Gheogrhe E. și intimatei Ș. C. G. arată că lasă la aprecierea instanței.
Apărătorul intimaților G. Bernd Fritz, G. B. Astrid, H. T. și K. Rolf Ernst solicită respingerea cererii de revizuire. Motivul pentru care s-a promovat o cale extraordinară de atac în temeiul art. 322 pct. 4 C. ar fi că s-ar fi dat un înscris fals. Arată că la dosar a depus dovada că s-a dispus achitarea și că nu există nici un înscris fals. Hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.
CURTEA
Prin decizia civilă nr. 1610/03.10.2007, pronunțată de Curtea de Apel – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._/3/2005, în majoritate, s-a admis recursul formulat de recurentul-reclamant M. București, prin Primarul General împotriva deciziei civile nr. 735/A din 28.03.2006 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ș. C. G., Ș. G. E., C. I. I. și C. P., P. M. București, C. Județeană de Aplicare a Dreptului de Proprietate Ilfov și C. P. Aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă .-intervenienți G. B. Astrid, G. B. Fritz, K. R. și T. H.. S-a modificat, în parte, decizia recurată, în sensul că a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanții-pârâți împotriva sentinței civile nr. 4824 din 03.06.2005 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București și s-au menținut celelalte dispoziții ale deciziei recurate. Totodată, a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de intervenienții G. B. Astrid, G. B. Fritz, K., R. și T. H., împotriva aceleiași decizii.
P. a decide astfel, Curtea a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 17.07.2003 și înregistrată sub nr.6681/2003, reclamantul M. București a chemat în judecată pe pârâții P. M. București, C. pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 și Ș. G. E., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/21.04.1995, privind terenul situat în București, ., în suprafață de 45.000 mp și a tuturor actelor subsecvente, Ordinul Prefectului, procesul-verbal de punere în posesie, pentru încălcarea prevederilor art.948 și următoarele cod civil și art.966 și următoarele Cod civil, pentru fraudă la lege și cauză ilicită.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că terenul situat în București, ., a făcut parte dintr-o suprafață de aproximativ de 20 ha, ce a aparținut Fabricii de C. C., unde acționari au fost „Schmidts, K. și G.” și nicidecum pârâta Ș. G. E., pe numele căreia s-a emis titlul de proprietate.
A mai arătat reclamantul, că reconstituirea dreptului de proprietate pe numele pârâtei s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 36 alin. 5 din Legea nr. 18/1991, având în vedere că moștenitorii foștilor proprietari au formulat cereri în baza Legii nr.18/1991 pentru suprafața de teren ce face obiectul titlului de proprietate al pârâtei Ș. G. E., suprafață care a fost situată în intravilanul localității și care a aparținut familiei Schmidts, actele de proprietate fiind reprezentate de actul constitutiv al fabricii de cărămidă, listă cu acționarii fabricii, publicarea în Monitorul Oficial din 28.12.1943.
Mai susține reclamantul, că terenul a aparținut municipalității, iar potrivit art. 3 alin. 2 din Legea nr. 169/1997, nulitatea absolută a actelor emise în baza Legii nr. 18/1991 poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim.
Subcomisia de Aplicare a Legii nr.18/1991 de pe lângă Primăria Sectorului 2 București a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât titlul de proprietate a cărui anulare se solicită a fost emis de către C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor a M. București și SAI și că propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate precum și punerea în posesie pentru suprafața de_ mp au fost făcute de C. comunei Dobroiești de Aplicare a Legii Fondului Funciar, nr.18/1991 și că simpla situare pe raza sectorului 2 nu dovedește calitatea procesuală pasivă. Reclamantul a depus cerere completatoare și modificatoare prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate – SAI, C. pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 de pe lângă ., Ș. C., C. P., C. I., prin care a solicitat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._ din 21.04.1995 și a tuturor actelor subsecvente, precum și a contractului de donație autentificat sub nr._/8.05.1995, emis de notariatul de stat al sectorului 2 București.
Prin cererea completatoare s-a arătat că la data reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de teren în litigiu, în temeiul Legii nr. 18/1991, terenul nu se afla în extravilan pentru a putea fi acordat în compensare, ci în intravilan unde dreptul de proprietate era clar stabilit.
S-a invocat că nulitatea titlului de proprietate atrage și nulitatea actului de donație, contract fondat pe o cauză falsă.
Pârâta Ș. G. E. a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, invocând faptul că la momentul reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,5 ha terenul era în extravilanul sectorului 2 București.
În cauză, au formulat cerere de intervenție în interes propriu Astrid Gobbel Bortes, Fritz B. Gobbel, R. K., H. T., ce a fost respinsă în principiu la termenul de la 24.03.2004, iar la termenul de la 2 iunie 2004, au formulat cerere de intervenție în interesul reclamantei ce a fost admisă în principiu de către prima instanță la 30.06.2004.
Prin sentința civilă nr. 4824/03.06.2005 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București a fost admisă cererea modificată, formulată de reclamantul M. București, prin Primarul General, în contradictoriu cu pârâții P. M. București, C. Județeană pentru Aplicarea Dreptului de Proprietate Ilfov, C. pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă ., Ș. C. G., C. P., C. I. și Ș. G. E., a fost admisă cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului formulată de intervenienții Astrid G. B., Fritz B. G., R. K. și H. T. și, în consecință, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/21.04.1995 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor M. București - SAI, precum și nulitatea contractului de donație autentificat sub nr._ din 8.05.1995 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 5 București.
P. a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, întrucât la dosar nu există nici o dovadă că terenul asupra căruia s-a dispus prin titlul a cărui nulitate se solicită reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr._, în favoarea pârâtei Ș. E., avea regim de teren extravilan al M. București, nu se putea dispune decât reconstituirea pe vechile amplasamente conform art. 24 din Legea nr. 18/1991. De aceea, instanța a considerat că terenul ce face obiectul titlul, era teren intravilan, motiv pentru care P. M. București – C. pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 nu aveau posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pe alte amplasamente, decât cele inițiale. În acest fel, s-a considerat, este incidentă cauza de nulitate absolută prevăzută de art.3 alin.1 lit. a din Legea nr. 169/1997.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâții Ș. C. G., C. P., C. I. și Ș. G. E. ce a fost înregistrat pe rolul Tribunalul București – Secția a III-a Civilă sub nr. vechi 3949/2005 și nr. unic_/3/2005.
Prin decizia civilă nr. 375 din 28.03.2006 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, s-a admis apelul declarat de apelanții-pârâți Ș. C. G., Ș. G. E., C. I. I. și C. P. împotriva sentinței civile nr.4824/03.06.2005 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. București, prin Primarul General și intimații-pârâți P. M. București, C. Județeană de Aplicare a Dreptului de Proprietate Ilfov și C. P. Aplicarea Legii nr.18/1991 de pe lângă . schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a respins, ca neîntemeiate, atât cererea reclamantului, cât și cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului formulată de intervenienții G. B. Astrid, G. B. Fritz, K., R. și T. H.. Totodată, s-au menținut dispozițiile sentinței privind excepția lipsei de interes și s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de intervenienții G. B. Astrid, G. B. Fritz, K., R. și T. H. împotriva sentinței civile nr.4824/03.06.2005 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București.
Prin decizia civilă nr. 1610/3.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă în majoritate a admis recursul recurentului-reclamant M. București, prin Primarul General. A fost modificată în parte decizia recurată în sensul că s-a respins ca nefundat apelul formulat de apelanții pârâți Ș. C. G., Ș. G. E., C. I. I. și C. P. au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei recurate și s-a respins ca nefundat recursul formulat de recurenții-intervenienți G. B. Astrid, G. B. Fritz, K., R. și T. H..
Prin cererea din 19.02.2009, S. Gh. E., C. P. și C. I. I. au solicitat, în contradictoriu cu intimații, M. București prin Primar General, P. M. București, C. Județeana de Aplicare a Dreptului de Proprietate Ilfov cu sediul în București, C. pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă . Astrid, G. Berntd Fritz, K. R. și T. H., revizuirea deciziei civile nr. 1610 pronunțata la data de 03.10.2007 de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civila, în dosarul nr._/3/2005, schimbarea în parte a deciziei menționate în sensul respingerii ca nefondat și a recursului declarat de recurentul M. București prin Primar General împotriva deciziei civile nr. 735A pronunțata la data de 28.03.2006 de Tribunalul București – Secția a III-a Civila și obligarea intimatului M. București prin Primar General și a intervenienților la plata cheltuielilor de judecata, având în vedere următoarele motive:
Prin Ordonanța din data de 21.11.2008 Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul București, soluționând plângerea penala formulata de S.C. Supercom S.A. împotriva salariaților care au emis și semnat adresa nr. 2053C/23.06.2004, în care se menționa, în mod nereal, ca terenul se afla în intravilanul M. București și nu putea face obiect al Legii nr. 18/1991, a dispus scoaterea de sub urmărire penala a învinuitului N. N. (autorul acestei adrese) pentru infracțiunea prevăzuta de art. 289 Cod penal, deoarece fapta nu prezintă gardul de pericol social al unei infracțiuni, aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ de 700 lei și neînceperea urmăririi penale fata de același învinuit pentru infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal.
În motivarea acestei ordonanțe s-a reținut ca adresa nr. 2053C/23.06.2004 a fost întocmita de numitul N. N., referent de specialitate superior în cadrul Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliara București (fostul Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie București), și contravine realității, în sensul ca terenul la care face referire nu se afla în intravilanul M. București la data punerii în posesie a revizuentei S. Gh. E., ci în extravilan,
În raport de aceasta ordonanța, apreciază ca sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 322 pct. 4 teza II pentru revizuirea deciziei instanței de recurs a cărei soluție s-a întemeiat în exclusivitate pe înscrisul considerat fals, în urma cercetării penale.
In cauza dedusa judecații, decizia a cărei revizuire se cere, respectiv decizia civila nr._.10.2007 pronunțata de Curtea de Apel București –Secția a IV-a civila, s-a întemeiat pe adresa nr. 2053C/23.06.2004, iar prin Ordonanța din data de 21.11.2008 organul de cercetare penala a reținut ca aceasta are un conținut care nu corespunde realității, deci fals.
Caracterul hotărât al acestei adrese pentru pronunțarea hotărâri a cărei revizuire se cere, rezulta fara dubiu din considerentele deciziei (pag. 10 ultimele doua aliniate) prin care instanța retine ca "reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren intravilan, se putea efectua doar pentru vehiculele amplasate, iar din adresa Oficiului de Cadastru, Geodezie și Cartografie București, rezulta ca la 12.10.1986, acest teren de 4,5 ha avea destinația de folosința "grădini, legume" și se afla în intravilanul M. București, fiind în administrarea Primăriei Sectorului 2 ". În continuare instanța "constata ca la momentul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea intimatei parate (revizuenta în prezenta cerere) S. E., pentru suprafața de 4,5 ha, teren situat în tarlaua 53 din . încălcate dispozițiile art. 24 din legea nr. 18/1991, iar reconstituirea acestuia drept de proprietate pe un teren intravilan în loc de teren agricol și pe un alt amplasament decât cel inițial conduce la nulitate absoluta a titlului de proprietate.
În considerentele ordonanței emisa la 21.11.2008 de P. Public de pe lângă Tribunalul București s-a reținut ca adresa nr. 2053C/23.06.2004 a Oficiului de Cadastru, Geodezie și Cartografie București" contravine realității, în sensul ca terenul la care face referire nu se afla în intravilanul M. București la data punerii în posesie, ci în extravilan".
Consideră ca menționarea expresa în considerentele acestei ordonanțe a faptului ca adresa emisa de Oficiul de Cadastru, Geodezie și Cartografie București "contravine realității", întrunește exigentele dispozițiilor art. 322 alin. 4 teza II, aflându-ne astfel în prezenta unui înscris declarat fals în urma judecații. P. ipoteza în care instanța va considera ca în lipsa menționării în dispozitivul ordonanței a anularii înscrisului ca fiind fals nu se poate retine ca ar fi vorba de un înscris declarat fals în urma judecații, invocă dispozițiile art. 184 și următoarele Cod procedura civila, iar pe cale de consecința solicită admiterea cererii de revizuire și, în urma rejudecării recursului să se dispună schimbarea deciziei revizuite în sensul respingerii ca nefondat și a recursului declarat de recurentul M. București prin Primarul general împotriva deciziei civile nr. 735A din 28.03.2006 pronunțata de Tribunalul București – Secția a III-a Civila.
În drept, invocă dispozițiile art. 322 pct. 4 teza II Cod procedură civilă, și art. 184 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului în conformitate cu art. 322 pct. 4 teza 2 Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 322 pct. 4 teza II Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri pronunțata de o instanța de recurs poate fi solicitata în cazul în care aceasta s-a dat în baza unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecații.
Justificarea acestei dispoziții legale constă în faptul că hotărârea și-a pierdut temeiul material ,întrucât conținutul înscrisului în baza căruia s-a pronunțat hotărârea nu corespunde realității. Rezultă deci, că pentru a se putea folosi revizuirea este nevoie ca înscrisul să fi fost determinant pentru soluția adoptată de instanță. În această situație deși cererea de revizuire în cazul înscrisului declarat fals este admisibilă în principiu instanța o va admite sau nu după cum înscrisul a influențat sau nu hotărârea atacată.
Prin „înscris fals” se înțelege nu afirmația părții care pretinde că ar fi fals ,ci este necesar ca falsitatea înscrisului să fie constatată printr-o hotărâre judecătorească.
Numai în situația în care acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare sau nu mai fi exercitată ,instanța civilă sesizată cu cererea de revizuire se poate pronunța pe cale incidentală asupra falsului invocat în funcție de propria constatare în baza art. 184 Cod procedură civilă, ceea ce nu este cazul în speță.
Ordonanța invocată de revizuent din data de 21.11.2008 prin care se constata că înscrisul invocat drept fals, adresa nr. 2053/C/23.06.2004 întocmit de învinuitul N. N. contravine realității și s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului N. N. pentru infracțiunea prev. de art. 289 Co penal, deoarece fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și aplicare unei amenzi cu caracter administrativ, ca de altfel și ordonanța din data de 09.07.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București a fost infirmată ulterior prin decizia penală nr. 2006 R/18.ocrombrie 2012 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală rămasă definitivă care a stabilit că inculpații, printre care și N. N. nu se fac vinovați de faptele reținute în sarcina lor iar cu privire la adrese, printre care si adresa nr. 2053/C/23.06.2004 nu contravin realității. Astfel, s-a constatat că în adresa formulată către Judecătoria Sectorului 2 era menționată adresa poștală a imobilului în discuție,respectiv . A, iar potrivit documentelor de evidență,acest teren fiind în intravilan.
Față de această împrejurare, Curtea constată că suspiciunea de fals a adresei nr. 2053/C/23.06.2004 întocmită de referentul N. N. nu a fost probată întrucât aceasta nu contravine realității și prin urmare nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 322 pct. 4 teza II Cod procedură civilă pentru revizuirea deciziei instanței de recurs.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenții C. I. I., C. P. și Ș. Gheogrhe E., împotriva deciziei civile nr. 1610/03.10.2007, pronunțată de Curtea de Apel – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._/3/2005, în contradictoriu cu intimații G. Bernd Fritz, G. B. Astrid, H. T., K. Rolf Ernst, Ș. C. G., M. București prin Primarul General, P. M. București, C. Județeană de Aplicare a Dreptului de Proprietate Ilfov și C. pentru Aplicarea Legii 18/1991 de pe lângă .> Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. C. D. L. M. D. F. G.
GREFIER,
S. V.
Red. CF
Tehnored. PS 2 ex.
15.03.2013
Jud. recurs: M. A.
D.M. Y.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 445/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act. Decizia nr. 72/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
