Cereri. Decizia nr. 252/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 252/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 226/3/2013
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 252 A
Ședința publică de la 17.09.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE – DANIELA LAURA MORARU
JUDECĂTOR – D. F. G.
GREFIER – S. V.
…………………..
Pe rol soluționarea cererii de apel formulată de apelantul reclamant Ț. C. A., domiciliat în București, .. 109, ..C, ., sector 2, împotriva sentinței civile nr. 331/18.02.2013, în contradictoriu cu intimații pârâți L. F., cu domiciliul ales la locul de muncă Tribunalul București, cu sediul în București, ., sector 3 și P. M. București prin Primarul General, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6, având ca obiect „alte cereri”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că s-a depus la dosar de către apelantul reclamant Ț. C. A. o cerere prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă, concluzii scrise și dovada achitării taxei de timbru în sumă de 4 lei (chitanța nr._/11.09.2013) și timbru judiciar de 0.30 lei.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Soluționând apelul civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulata si înregistrată pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 04.01.2013, sub nr. dosar_ reclamantul Tuculescu C. A. a solicitat in contradictoriu cu paratii Primaria Mun. Bucuresti – prin primar general si L. F. anularea sentintei civile nr. 1240/08.06.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr._/3/2011.
In motivarea actiunii s-a aratat ca instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala si netemeinica, in lipsa dosarului administrativ constituit ca urmare a notificarii formulate in baza legii nr. 10/2001 pentru imobilul situat in Bucuresti, .. 108A, ..
La termenul de judecata din 18.02.2013 Tribunalul, avand in vedere obiectul dedus judecatii a pus in discutia partilor exceptia inadmisibilitatii actiunii.
Prin sentința civilă nr. 331 din 18.02.2013, Tribunalul București – Secția a V-a Civilă a admis exceptia inadmisibilitatii și a respins, ca inadmisibila, actiunea.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că inadmisibilitatea se circumscrie excepției în măsura în care dreptul ori pretențiile reclamantului nu pot fi ocrotite pe calea procesuală aleasă sau pentru valorificarea lor se cere parcursă o procedură prealabilă, care face incidentă prevederea art.109 (2) c.pr.civ.
In cauza reclamantul a solicitat anularea sentintei civile nr. 1240/08.06.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr._/3/2011, pe care a apreciat-o ca nelegala si netemeinica, fara a exercita caile de atac prevazute de lege. Prin aceasta sentinta, Tribunalul Bucuresti a respins contestatia impotriva dispozitiei nr._/01.11.2010 emisa de Primarul Mun. Bucuresti, prin care au fost acordate masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul mentionat.
Or, pretentiile invocate de catre reclamant nu pot fi ocrotite pe calea unei actiuni de drept comun, nici o dispozitie legala neacordand posibilitatea anularii unui act jurisdictional, decat in conditiile strict si limitativ prevazute de lege. D. fiind faptul ca reclamantul nu a inteles sa uzeze de calea de atac prevazuta de lege, in cadrul careia sa formuleze critici cu privire la nelegalitatea hotararii, actiunea de drept comun apare inadmisibila.
În termenul legal de 15 zile prevăzut de dispozițiile art.284 Cod procedură civilă, împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul Tuculescu C. A..
În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul reclamant a arătat că a uzat de toate căile de atac prevăzute de lege, iar acțiunea bazată pe art. 960 C.civ., prin care solicită anularea sentinței, este o acțiune în anularea unui act, cale prevăzută de lege, ce poate fi ridicată și utilizată în orice moment.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul motivelor de recurs invocate,Curtea urmează să respingă apelul pentru următoarele considerente:
Inadmisibilitatea unei cereri poate fi analizată, în dreptul procesual român, fie din perspectiva faptului că nu este îndeplinită o anumită condiție legală de admisibilitate pentru exercitarea unei acțiuni, fie din perspectiva faptului că, prin mijlocul procesual ales de către reclamant, un anumit drept subiectiv civil sau un interes civil ocrotit de lege nu poate fi analizat pe fondul său.
În cauză, acțiunea în nulitate formulată de apelantul reclamant împotriva unei hotărâri irevocabile este inadmisibilă din perspectiva mijlocului procesual ales, întrucât nulitatea unei hotărâri judecătorești poate fi invocată doar prin intermediul căilor de atac, ordinare sau extraordinare, ce pot fi promovate împotriva acesteia, nu și pe calea unei acțiuni distincte, având ca obiect constatarea nulității absolute a hotărârii.
Nulitatea este sanctiunea de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabila. Cu alte cuvinte, nulitatea este sanctiunea ce intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic civil, nu se respecta dispozitiile legale referitoare la conditiile de validitate ale actului juridic. Nulitatea poate fi absoluta atunci când se încalca o norma juridica care ocroteste un interes general, sau relativa când nu se respecta o norma juridica ce protejeaza un interes particular. Pentru ambele situatii discutate, nulitatea vizeaza actul juridic civil, prin care se întelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Dispozițiile art. 960 C.civ., pe care a înțeles apelantul reclamant să își întemeieze cererea de chemare în judecată, reglementează dolul, drept cauză de nulitate a convenției.
Însa, hotarârea judecatorească nu constituie un act juridic civil, o convenție, ci constituie actul final al judecatii, actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti, act cu caracter eminamente jurisdictional, deosebindu-se, astfel, de categoria actelor juridice civile, care reprezintă o materializare a voinței uneia sau a mai multor persoane.
În consecinta, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond, este inadmisibila solicitarea apelantului reclamant de a se constata nulitatea absoluta a unei sentințe civile irevocabile, hotărâre care se bucură de autoritate de lucru judecat, o astfel de acțiune echivalând cu un veritabil „recurs la recurs", ceea ce este inadmisibil.
Față de cele reținute, apreciind că nu există motive care să atragă schimbarea sentinței, Curtea în baza art.296 Cod procedură civilă va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul reclamant Ț. C. A., domiciliat în București, .. 109, ..C, ., sector 2, împotriva sentinței civile nr. 331/18.02.2013, în contradictoriu cu intimații pârâți L. F., cu domiciliul ales la locul de muncă Tribunalul București, cu sediul în București, ., sector 3 și P. M. București prin Primarul General, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 septembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. L. M. D. F. G.
GREFIER
S. V.
RED.DLM
Tehnored.DLM/MȘ/ 5 ex.
19.09.2013
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 147/2013. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 565/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
