Expropriere. Decizia nr. 312/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 312/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 7827/3/2009*
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 312 A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 07 NOIEMBRIE 2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: D. M. G.
JUDECATOR: A. R. P.
GREFIER: G. C. A.
Pe rol soluționarea - după casarea cu trimitere spre rejudecare - cererii de apel formulată de apelantul pârât S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul ales la S.C.P.AV. T. D. din București .. 31, .. 1, ., sectorul 5 împotriva sentinței civile nr. 529/19.04.2010 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți P. M. C. cu domiciliul în București . C, sectorul 1 și P. M., cu domiciliul în București . nr.1, .. 1, ., sectorul 3. Cererea de chemare în judecată are ca obiect „expropriere ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelantul pârât S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin avocat J. E. C. și intimații reclamanți P. M. C. și P. M., prin avocat D. I. C..
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat prin procuror C. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la 31.10.2013 s-a depus răspunsul la obiecțiunile la raportul de expertiză. De asemenea se mai învederează instanței că, în această dimineață, au fost depuse, prin serviciul registratură, de către intimații reclamanți, note scrise.
Se comunică reprezentanților părților răspunsul la obiecțiunile la raportul de expertiză.
Apărătorul apelantului pârât S. R. prin C.N.A.D.N.R. arată că a luat cunoștință de completarea la raportul de expertiză și apreciază că experții s-au substituit instanței. De asemenea arată că experții au dat numai argumente pentru a nu răspunde la obiecțiuni, împrejurare față de care solicită a se reveni cu adresă.
Apărătorul intimaților reclamanți P. M. C., P. M., arată că, de asemenea a luat cunoștință de răspunsul la obiecțiuni de la dosar și apreciază că răspunsul experților nu este clar, aceștia își mențin de fapt concluziile din raportul de expertiză.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin procuror, apreciază că observațiile experților sunt corecte, întrucât grilele notariale au valori orientative, ori potrivit Legii nr. 33/1994 și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, despăgubirile se acordă în raport de prețurile de tranzacționare menționate în contracte de vânzare-cumpărare autentificate la notariat. Experții au identificat trei contracte de vânzare-cumpărare care au în vedere imobile din aceeași rază administrativ teritorială cu imobilul în litigiu, este adevărat că acestea au fost încheiate în anul 2011, însă experții au aplicat corecțiile care se impuneau, referitoare vechimea tranzacțiilor. Față de această împrejurare apreciază că nu se mai impune a se reveni cu adresă pentru a se completa raportul de expertiză.
Deliberând, Curtea constată că experții au răspuns aspectelor puse în discuție de către instanță și față de acest răspuns nu se mai impune a se reveni cu adresă către experți.
Având cuvântul, pe rând, părțile, prin apărători, arată că nu mai au cereri și nici probe de formulat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și nici probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvânt pe fondul cererii de apel.
Apărătorul apelantului pârât S. R. prin C.N.A.D.N.R. solicită admiterea apelului și respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Dacă se are în vedere despăgubirea oferită de stat și cea din raportul de expertiză efectuat în apel, solicită să se constate că valorile sunt apropiate și anume 12 euro/mp la stat și 13 euro/mp în raportul de expertiză efectuat în apel. În conformitate cu art. 26 alin. 2 din Legea nr.33/1994 trebuie avut în vedere prețul cu care se vând în mod obișnuit, la data întocmirii raportului de expertiză, imobilele de același fel din unitatea administrativ teritorială respectivă, însă nu există o expertiză în acest sens, cea efectuată a avut în vedere contracte mult îndepărtate în timp, față de data efectuării expertizei, astfel că acțiunea apreciază că este nedovedită, neîntemeiată. Dacă instanța va avea în vedere raportul de expertiză efectuat în apel, s-ar impune admiterea apelului, urmând să se constate că valoarea este mult mai mică, decât cea stabilită inițial, fără a se avea în vedere contracte de vânzare-cumpărare conform legii. Cu cheltuieli de judecată, reprezentate de onorariul de expertiză.
Apărătorul intimaților reclamanți P. M. C., P. M. solicită respingerea apelului. Apreciază că varianta de preț stabilită în varianta de evaluare raportată la prima expertiză efectuată în apel este cea pe care instanța urmează a o avea în vedere în cazul admiterii apelului. Arată că prima expertiză efectuată în primul ciclu procesual s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, împrejurare față de care a fost casată de Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul în care instanța apreciază că expertiza actuală a complinit lipsurile constate de instanța de recurs, urmează a se raporta la acea dată. Nu există nici un motiv pentru a se schimba data evaluării. Prin decizia de casare nu se spune nimic despre o dată eronată la care s-ar fi raportat experții, astfel că schimbarea datei evaluării nu se impune, respectiv din data la care s-a efectuat prima expertiză în apel în data actuală.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin procuror, solicită omologarea raportului de expertiză efectuat în această fază procesuală, constatându-se că au fost respectate de către experți dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994. Solicită stabilirea despăgubirilor la valoarea calculată pentru data de 20.05.2013, data efectuării primei expertize, care are în vedere valoarea de 13 euro/mp, valoare mai mică decât cea stabilită la instanța de fond și mai mare decât valoarea stabilită de stat, astfel că apelul este întemeiat. Nu poate fi reținută valoarea stabilită pentru 2011, având în vedere că a fost înlăturată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia de casare. Pune concluzii de admitere a apelului și de schimbare în parte a hotărârii atacate, urmând a stabili valoarea despăgubirilor cuvenită reclamanților la suma de 192.403 lei.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea din data de 27.02.2009, înregistrată la Tribunalul București Secția a V-a Civilă, reclamanții P. M. C. și P. M. au chemat în judecată pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADR), solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să stabilească cuantumul despăgubirii pentru exproprierea de către pârâtă a terenului proprietatea reclamanților în suprafață de 3408 m.p situat în Ștefăneștii de Jos, Județul Ilfov, . 95/13+14, înscris în cartea funciară nr. 835 a localității Ștefăneștii de Jos, având număr cadastral 958/2, la echivalentul în lei al sumei de 254.480 euro, întrucât reclamanții contestă cuantumul despăgubirilor stabilite de expropriator prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 18/10.11.2008. Prin aceeași cerere reclamanții au solicitat să fie obligată pârâta, în baza dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 33/1994, la plata despăgubirii stabilite de către instanță în termen de maxim 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Prin sentința civilă nr. 529/19.04.2010, pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă, s-a admis cererea, s-a dispus exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenului în suprafață de 3408 m,.p., situat în ., județul Ilfov, . 95/13+14, înscris în cartea funciară nr. 835, s-a dispus trecerea imobilului în proprietatea pârâtului S. R. prin CNADR, care a fost obligat la plata către reclamanți a sumei de 619.593 ron, reprezentând dreaptă și prealabilă despăgubire în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Prin decizia civilă nr. 716/A/15.09.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, în dosar nr._, a fost admis apelul pârâtului S. R. prin CNADR, a fost schimbată în parte sentința apelată în sensul că s-a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru terenul expropriat la suma de 370.753 lei și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Prin decizia civilă nr. 5268/13.09.2012 pronunțată de ÎCCJ în dosar nr._ a fost admis recursul declarat de către pârâtul S. R. prin CNADR împotriva deciziei civile nr. 716/A din 15.09.2011 a Curții de Apel București, a fost casată decizia și a fost trimisă cauza pentru rejudecarea apelului la aceeași instanță.
În motivarea deciziei se arată că instanțele de fond au validat concluziile unui raport de expertiză care exced în mod vădit norma legală și jurisprudența constanță a instanțelor.
Înalta Curte a constatat că la dosarul cauzei se aflau contracte de vânzare – cumpărare pentru imobile similare, dar a considerat că nu există „certitudinea că aceste contracte vizează în mod efectiv terenuri similare celui expropriat”.
După casarea cu trimitere, dosarul a fost reînregistrat la această instanță care, dând curs celor stabilite cu putere obligatorie prin decizia de casare, a suplimentat probatoriul. În acest sens, au fost solicitate relații cu privire la contacte de vânzare – cumpărare a unor imobile similare de la Camera Notarilor Publici, primăria unității administrativ teritoriale în a cărui circumscripție se află terenul expropriat și Oficiul de Carte Funciară. Urmare a depunerii de noi contracte de vânzare – cumpărare a unor imobile similare, s-a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice conform dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994.
La filele 111 - 120 dosar se află raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de către Comisia de experți în alcătuirea căreia au intrat: B. A. M. D., F. F. și Papasteri M.. La filele 142 – 143 dosar se află răspunsul Comisiei de experți la solicitările instanței de completare a raportului de expertiză tehnică judiciară
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Rejudecarea apelului în prezentul dosar este limitată la stabilirea cuantumului despăgubirilor care, în opinia instanței supreme, a fost stabilit în primul ciclu procesual cu greșita aplicare a dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Pentru efectuarea expertizei, experții au avut în vedere un număr de trei contracte de vânzare – cumpărare a unor imobile similare care datează din anul 2011. Contractele de vânzare – cumpărare depuse de părți care priveau tranzacții aferente anilor 2006, 2007, respectiv 2009 nu au fost avute în vedere de către experți, dată fiind distanța îndepărtată în timp față de data efectuării expertizei. În plus, ultimele contracte de vânzare au fost avute în vedere de către experți în primul ciclu procesual, dar raportarea la respectivele contracte a fost considerată de către instanța supremă ca excedând norme legale.
Având în vedere obiectivele fixate de către instanță, Comisia de experți a stabilit, pe de o parte valoarea terenului expropriat la data evaluării și efectuării expertizei, 20.05.2013 (13 euro/m.p.), respectiv la data la care s-a efectuat expertiza în primul ciclu procesual, adică la nivelul anului 2011 (18 euro/m.p). Evaluarea despăgubirilor inclusiv prin raportare la valoarea imobilului în anul 2011 a fost încuviințată de către instanță ca obiectiv urmare a tezei probatorii a intimaților reclamanți, teză care nu putea fi refuzată la momentul respectiv decât cu riscul antepronunțării.
Față de practica instanței supreme și față de dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, care prevăd necesitatea evaluării la momentul efectuării expertizei, Curtea constată că se impune valorificarea în speță a evaluării terenului expropriat la data de 20.05.2013.
Susținerile intimaților conform cărora data la care se impunea a fi făcută evaluarea era data aferentă judecării apelului în primul ciclu procesual, nu poate fi primită. Dacă s-ar proceda altfel, s-ar distinge după criterii arbitrare, acolo unde legea nu face și implicit nu permite un astfel de raționament logic, nesocotindu-se regula consacrată în adagiul latin ubi lex non distinquit, nec nos dinstinquere debemus.
În legătură cu ceea ce s-a dispus de către instanța supremă prin decizia de casare, Curtea observă, contrar susținerilor intimaților că nu se indică o dată la care urmează să se facă evaluarea, ci doar că evaluarea trebuie să se facă cu respectarea dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994. Or, nu se poate folosi ca dată de referință pentru evaluare momentul efectuării unei expertize neconforme cu legea dintr-un prim ciclu procesual.
Mai mult, Curtea observă că instanța supremă, raportându-se la hotărârea pronunțată în apel în primul ciclu procesual, a considerat că deși existau contracte de vânzare – cumpărare, nu exista „certitudinea că aceste contracte vizează în mod efectiv terenuri similare celui expropriat”. În legătură cu acest din urmă aspect, Curtea observă că pentru acoperirea diferențelor dintre imobilele similare, experții au folosit indici de corecție, pozitivi și negativi, meniți să aducă la un numitor comun imobilele comparate pentru a se stabili o valoare a despăgubirilor cât mai aproape de valoarea de piață.
Trebuie totuși precizat că și expertiza efectuată în primul ciclu procesual a avut la bază contracte de vânzare–cumpărare a unor terenuri din raza aceleiași unități administrative teritoriale. Aceste terenuri nu erau identice, dar pentru a putea fi considerate similare din perspectiva experților și a evaluării s-au aplicat indicii de corecție necesari, rezultați din vechimea tranzacției, amplasament, mărime, deschidere și racordare la utilități.
Față de toate cele arătate, Curtea va reține că valoarea terenului expropriat stabilită conform dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994, la data de 20.05.2013, este de 192.403 ron (13 euro/m.p.), astfel cum s-a stabilit prin raportul de expertiză întocmit în rejudecarea apelului.
Având în vedere că această valoare este semnificativ mai mică, atât decât valoarea stabilită în apel, în primul ciclu procesual, cât și decât valoarea stabilită în primă instanță (aceasta interesând din punctul de vedere al controlului judiciar), Curtea va admite apelul, va schimba în parte sentința, în sensul că va stabili cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru terenul expropriat la suma de 192.403 lei (ron) urmând a menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Curtea nu reține susținerile apelantului conform cărora diferența mică dintre valoarea despăgubirilor oferite de către expropriator (aprox. 12 euro/mp) și valoarea stabilită de către experți în apel (aprox. 13 euro/mp) ar dovedi corectitudinea evaluării efectuate de către expropriator și ar impune soluția de admitere a apelului și respingere a contestației. Sub acest aspect, Curtea are în vedere faptul că plata despăgubirilor este o plată între rezidenți și, prin urmare, se face în lei, iar cursul euro leu s-a schimbat de la data evaluării efectuate de către expropriator și până la evaluarea din prezentul apel. Mai mult, Curtea consideră că, atunci când este posibil, procedeul acordării unei sume exacte, inclusiv din punct de vedere matematic, ține de caracterul just al despăgubirii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul pârât S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România,cu sediul ales la S.C.P.AV. T. D. din București ..31, ..1, ., sectorul 5 împotriva sentinței civile nr.529/19.04.2010 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți P. M. C. cu domiciliul în București . C, sectorul 1 și P. M. cu domiciliul în București . nr.1, ..1, ., sectorul 3.
Schimbă în parte sentința.
Stabilește cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru terenul expropriat la suma de 192.403 lei (RON).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.11.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. M. G. A. R. P.
GREFIER
G. C. A.
Red. D.M.G.
Tehnored. T.I.
6 ex./19.11.2013
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 907/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 1720/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
