Legea 10/2001. Decizia nr. 238/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 238/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-07-2013 în dosarul nr. 28247/3/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 238 A
Ședința publică de la 02.07.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE:- D. Y.
JUDECĂTOR:- P. F.
GREFIER:- F. J.
----------------
Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta-reclamantă T. L. domiciliată în G., .. 27, ., județ G., împotriva Sentinței civile nr. 659/04.05.2010 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți A. P. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul în București, .-11, sector 1, DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE G. cu sediul în G., ., județ G., M. G. – PRIMĂRIA MUNICIPIULUI G. cu sediul în G., ., județ G. și intimații-intervenienți M. G. domiciliată în G., ., nr. 50, ., ., A. C. domiciliată în G., ., ., județ G., A. D. domiciliat în G., ., ., județ G., toți moștenitori ai defunctei A. C., L. V. domiciliată în G., . F1, cam. 311, județ G. și M. D. domiciliată în G., .. 151, ., județ G., având ca obiect, Legea nr. 10/2001.
Dezbaterile orale și concluziile pe fond, au avut loc în ședința publică din data de 22.05.2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 29.05.2013, la 05.06.2013, la 12.06.2013, la 19.06.2013, la 26.06.2013 și la 02.07.2013, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr. 4490/C/2005 reclamanta T. L. a chemat în judecată pe pârâții Direcția G. a Finanțelor Publice G., A. București și ., solicitând restituirea terenului în suprafață de 500 mp aflat în incinta . din ., G..
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că suprafața de 500 mp teren se află în incinta fostei . G. - sediul în ., în proprietate de stat, cu certificatul . 9 nr. 0011 din 07.04.1992, societate care în anul 2002, a fost vândută de către D.G.F.P. G. pentru recuperare de debite la buget fără ca, compartimentul juridic să verifice dacă terenul este sau nu grevat de sarcini. Direcția G. a Finanțelor Publice vinde în 2002 către ., terenul aflat în litigiu.
În drept, reclamanta și-a precizat temeiul de drept al cererii la ultimul termen de judecată, ca fiind dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 664/31.01.2006, Judecătoria G. a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta T. L., în contradictoriu cu pârâții Direcția G. a Finanțelor Publice G., A. P. Valorificarea Activelor Statului - A. BUCUREȘTI și ., în favoarea Tribunalului G..
La Tribunalul G., cauza a fost înregistrată sub nr._ (1540/C/2006 număr vechi).
Prin întâmpinare . a arătat că terenul revendicat de reclamantă a fost vândut la licitație publică de către D.G.F.P. G. pentru acoperirea debitelor . G., fiind adjudecat de către numiții P. D. și Stanculea N.. Cu aceștia a încheiat un contract de comodat în baza căruia își desfășoară activitatea în G., ..59, fostă Basarabiei nr.210, motiv pentru care a invocat și lipsa calității sale procesuale pasive.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației.
La termenul de judecată din data de 18.12.2006 reclamanta a precizat că dorește să fie introdusă în cauză în calitate de pârâtă și Primăria Municipiului G., iar în situația în care nu este posibilă restituirea în natură a terenului solicită acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin întâmpinare, Primăria Municipiului G. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive întrucât nu au calitate de unitate deținătoare, excepția inadmisibilității întrucât reclamanta nu a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, netimbrării întrucât acțiunea în revendicare formulată pe calea dreptului comun este supusă unei taxe judiciare de timbru calculată la valoarea terenului revendicat.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 580/12.03.2007, Tribunalul G. a admis în parte contestația formulată de reclamanta T. L., în contradictoriu cu pârâții D.G.F.P. G., A. BUCUREȘTI, Primăria Municipiului G. și . și, în consecință, a dispus anularea deciziei nr. 166/22.03.2005 emisă de A. București; a constatat că reclamanta T. L. este îndreptățită să i se acorde măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în G., ..34; a respins contestația formulată de reclamanta T. L. împotriva pârâtelor D.G.F.P. G., . și Primăria Municipiului Galati, pentru lipsa calității procesuale pasive; a respins excepțiile tardivității formulării contestație, invocată de A. București și inadmisibilității, netimbrării, invocată de Primăria Municipiului Galati, ca nefondate; a respins cererile de intervenție în nume propriu formulate de M. D., L. V. și A. C., ca nefondate.
Prin decizia nr. 1376/11.02.2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de pârâta A. pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva deciziei nr.413 din 01.11.2007 a Curții de Apel G. - Secția civilă; a casat decizia atacată, precum și sentința nr.580 din 12.03.2007 a Tribunalului G. - Secția civilă și trimite cauza pentru soluționare în fond Tribunalului București.
După casare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă sub nr._ la data de 30.06.2009.
La data de 20.08.2009 pârâta A. P. Valorificarea Activelor Statului, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii față de aceasta.
La data de 24.08.2009, pârâta S.C. Hi-Tech Woodworking S.R.L. G., a depus la dosar cerere prin care a arătat că în dosarul_ Tribunalul G. Secția Civilă, prin sentința civilă nr. 580/12.03.2006 a respins acțiunea reclamantei T. L. împotriva . SRL pentru lipsă de calitate procesuală pasivă a pârâtei, întrucât reclamanta în acțiunea sa de chemare în judecata a . SRL G., nu face dovada care să conducă la identificarea . SRL G. ca fiind unitatea care se pretinde că este obligată în raportul juridic supus judecății în acesta speță conform prevederilor Legii 10/2001 pentru astfel de situații, motiv pentru care Tribunalul G. a respins acțiunea formulată de reclamantă împotriva . SRL G..
La data de 07.09.2009, pârâtul M. G., prin Primar, a formulat precizări privind acțiunea introdusă de către reclamanta T. L., arătând că printr-o cerere modificatoare, reclamanta l-a chemat în judecată solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să fie obligată să-i restitui în natură sau echivalent terenul revendicat situat în G., .. 34.
In consecință, având în vedere motivele expuse mai sus, pârâta a solicitat respingerea cererii formulată de reclamantă împotriva acestui pârât, pentru lipsa calității procesuale pasive a Primăriei municipiului G..
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 125-254 C.proc.civ. și dispozițiile Legii nr. 10/2001, iar în conformitate cu dispozițiilor art. 242 C.proc.civ., s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Prin sentința civilă nr. 659/04.05.2010 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, s-a respins excepția de tardivitate ca neîntemeiată, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.V.A.S, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților DGFP G., M. G. și .-a respins contestația formulată reclamanta T. L., în contradictoriu cu Pârâții Direcția G. a Finanțelor Publice G., Municipiului G., ., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanta T. L., în contradictoriu cu pârâta A. P. Valorificarea Activelor Statului - A. BUCUREȘTI și s-au respins cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții M. D., L. V., și A. C., ca neîntemeiate.
P. a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință de la termenul din 11.10.2005 în dosarul nr. 4490/2005 al Judecătoriei G. s-a luat act de obiectul cererii de chemare în judecată, în sensul că instanțele au fost învestite cu soluționarea contestației împotriva deciziei nr. 166/2005 emisă de A. în soluționarea notificării formulate de d-na T. L., prin care a solicitat restituirea în natură sau măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul teren, în suprafață de 500 mp, situat în G., ..34, jud. G..
Potrivit art.26 alin.3 din legea nr.10/2001, decizia poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită, la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 zile de la comunicare.
În dosarul nr._ al Tribunalului G. au fost depuse actele din dosarul administrativ constituit de A. în vederea soluționării notificării înregistrate sub nr. 433/2001.
Deși prin întâmpinarea formulată, A. a afirmat că prezenta contestație este formulată cu depășirea termenului de 30 de zile de la comunicare, din probele administrate nu a rezultat momentul comunicării deciziei către contestatoare. De altfel, s-a constatat că în susținerea excepției, pârâta nu indică momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile.
În condițiile în care nu a fost făcută dovada comunicării deciziei, tribunalul a reținut că termenul prevăzut de lege pentru contestarea deciziei nu a început să curgă, astfel încât excepția de tardivitate invocată va fi respinsă ca neîntemeiată.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de toți pârâții, tribunalul a arătat că în cadrul cererilor prin care se contestă o decizie sau dispoziție emisă în condițiile legii nr.10/2001, legitimare procesuală pasivă justifică numai emitentul deciziei sau dispoziției, întrucât raportul juridic analizat este cel existent între cel ce a formulat notificarea și entitatea sau unitatea deținătoare învestită cu soluționarea notificării.
În cauză s-a constatat că emitentul deciziei nr. 166/2005 este A., astfel încât numai acesta justifică calitate procesuală pasivă.
În această ordine de idei, tribunalul a constatat că susținerile pârâtei A. legate de împrejurarea că aceasta nu are competența legală de a restitui în natură imobile și nici de a acorda despăgubiri bănești, sau inexistența calității de proprietar a imobilului pretins, este lipsită de relevanță sub aspectul calității procesuale, acestea fiind de fapt temeiurile pentru care A. a procedat la declinarea competenței de soluționare a notificării către . și care fac obiectul analizei temeiniciei contestației.
Este de precizat, de altfel, că analiza deciziei s-a realizat numai în limitele soluției adoptate de A., fără a proceda la analiza pe fond a notificării, în condițiile în care, pe de o parte, aceasta nu a primit încă o soluție, iar pe de altă parte, obiectul cererii de față nu este reprezentat de analiza pe fond a notificării, ca urmare a refuzului unității notificate de a soluționa contestația.
Așa fiind, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a A. și a admis aceeași excepție cu privire la restul pârâților urmând ca cererea formulată în contradictoriu cu aceștia din urmă să fie respinsă ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pe fondul contestației, ce are a analiza, așa cum s-a arătat anterior, numai măsura de declinare a soluționării contestației către ., tribunalul a reținut că aceasta este o societate neprivatizată, cu capital majoritar de stat (96,77%), în patrimoniul căreia s-a regăsit și terenul ce formează obiectul notificării, astfel cum rezultă din certificatul de atestare a dreptului de proprietate (f.68 dosar_ ).
Ulterior, . și-a schimbat denumirea în ., societate la care A. este acționar majoritar, deținând 96,77% din capitalul social.
D.G.F.P. G., pentru recuperarea creanțelor bugetare datorate de ., a vândut la licitație publică suprafața de 4680,08 mp teren intravilan, în care este inclusă și suprafața de teren revendicată de reclamantă. Adjudecarea s-a făcut în favoarea numiților Stanculea N. și P. D.. Aceștia au încheiat ulterior contractul de comodat cu ..
În aceste condiții își găsesc aplicabilitatea dispozițiilor art. 21 alin.1 din legea nr.10/2001, potrivit cu care imobilele deținute la data intrării în vigoare a legii de o regie autonomă, societate sau companie națională, societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, vor fi restituite prin decizie sau dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare.
Art. 29 alin.3 din legea nr.10/2001, ce ar fi atras competența A. în soluționarea notificării, nu este incident în cauză, terenul fiind deținut la momentul notificării, de o societate care nu a fost privatizată și care nu este în curs de privatizare.
Faptul că între momentul formulării notificării și până în prezent, unitatea deținătoare nu mai deține bunul ce face obiectul notificării pentru că a fost executată silit pentru realizarea unor creanțe fiscale, nu conduce la o altă concluzie asupra competenței de soluționare a contestației, reprezentând de fapt o împrejurare care prezintă relevanță în soluția ce se va adopta asupra notificării.
P. toate aceste considerente, tribunalul a respins contestația ca neîntemeiată, apreciind că măsura luată de A., de înaintare a notificării către . este legală și temeinică.
În cauză au fost formulate cereri de intervenție în interes propriu de M. D., L. V. și A. C., prin care s-a solicitat să se constate că au aceleași drepturi succesorale asupra terenului ce formează obiectul notificării, fiind alături de contestatoare, moștenitorii fostul proprietar B. I..
Tribunalul a respins cererile de intervenție formulate, reținând în acest sens că niciunul dintre intervenienți nu au dovedit că au formulat notificare cu privire la terenul în cauză. Întrucât nerespectarea termenului prevăzut de art. 22 alin.4 din legea nr.10/2001 atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent, tribunalul a constatat că cererile de intervenție sunt neîntemeiate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelanta - reclamantă T. L..
În dezvoltarea motivelor de apel se susține că în mod greșit instanța de fond a respins ca neîntemeiată contestație formulată în contradictoriu cu A..
Instanța de fond a reținut că în cauză nu se aplică dispozițiile art. 29 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 deoarece terenul era deținut la momentul notificării de o societate care nu era privatizată și nici nu este în curs de privatizare, iar faptul că între momentul formulării notificării și până în prezent unitatea deținătoare numai deține bunul ce face obiectul notificării nu conduce la o altă concluzie asupra competenței de soluționare a contestației, reprezentând de fapt o împrejurare care prezintă relevanță în soluție ce se va adopta asupra notificării.
Apelanta apreciază că această motivare este eronată deoarece instanța se contrazice, apreciind într-o primă fază că A. are calitate procesuală pasivă, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive, pentru ca în final să respingă contestația ca neîntemeiată pe considerentul că A. nu are competența să soluționeze notificarea.
Mai arată reclamanta că în speță s-a făcut dovada proprietății a vocației succesorale și a preluării abuzive a imobilului, fiind deci îndreptățită la acordarea unor măsuri reparatorii prin restituire în natură sau echivalent pentru imobilul casă și teren în suprafață de 500 m.p. situat în G., .. 34, județul G., teren aflat în incinta ..
Mai arată apelanta că prin decizia nr. 166/22.03.2005 A. București a declinat competența de soluționare a notificării către ., considerând că aceasta este unitatea deținătoare și este îndrituită să soluționeze notificarea.
TRANSCOM a devenit . fiind executată silită de către DGFP G., iar terenul în discuție inclus într-o suprafață mai mare de teren a fost vândut la licitație publică, adjudecarea făcându-se în favoarea numiților S. N. și P. D..
. a fost lichidată și radiată din evidențele Oficiului Registrului Comerțului G., iar A. București este instituția publică care a efectuat privatizarea acesteia, astfel că se impune aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 precum și cele ale HG nr.250/2007.
Ca atare, A. este instituția publică ce urmează să se pronunțe asupra pretențiilor apelantei – reclamante, decizia emisă cu privire la soluționarea notificării fiind greșită.
Examinând criticile formulate, Curtea constată că apelul este fondat și va fi admis pentru următoarele considerente:
Imobilul a aparținut numiților B. I. și B. I..
Conform CM 66/6.02.1973 emis de notariatul de Stat al Județului G., moștenitorii defunctului B. I., sunt B. I. soție supraviețuitoare și Lepădetescu M., fiică.
L. M. a decedat la 20 martie 1999, succesiunea acesteia fiind acceptată conform CM nr. 61/7.04.1999 de către fiicele acesteia, T. L., M. D. și L. V..
Reclamanta T. L. este însă singura dintre moștenitoarele defunctei L. M. care a formulat notificare în temeiul Legii nr. 10, astfel încât aceasta este singura care are dreptul la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Imobilul a fost preluat de stat prin decizia nr. 418/5.09.1974 emisă de Consiliul Popular al Județului G., prin care s-a acceptat oferta de donație făcută de B. I. și Lepădetescu M., către Consiliul Popular al Municipiului G..
Prin sentința civilă nr. 1007/2003 pronunțată de Judecătoria G., s-a constatat nulitatea absolută a contractului de donație intervenit cu privire la imobilul în litigiu între autorii reclamantei și Consiliul Popular al județului G..
Ca atare, reclamanta a probat că preluarea imobilului în litigiu a fost făcută fără titlu și că este persoana îndreptățită să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de legea specială.
În cauză s-a efectuat o expertiză pentru identificarea imobilului, precizarea eventualelor construcții și rețele edilitare aflate pe acesta, identificarea proprietarilor și evaluare.
Expertiza a fost efectuată de Biroul Local de Expertize G. prin comisie rogatorie, expertul stabilind că suprafața terenului este de 500,50 m.p., pe acesta se află 4 construcții înscrise în cartea funciară proprietatea . SRL și un șopron fără pereți de închidere.
Mai arată expertul că nu poate preciza existența unor eventuale rețele edilitare sau proprietarii acestora întrucât nu s-a permis accesul în incintă.
Cu privire la situația juridică a bunului după preluarea de către stat, Curtea constată că imobilul s-a aflat în patrimoniul ., societate la care statul era acționar majoritar deținând 96,77 % din capitalul social.
.-a schimbat denumirea, devenind ., conform certificatului aflat la fila 189 dosar fond Tribunal G..
Aceasta din urmă a fost executată silit de DGFP G., pentru recuperarea creanțelor bugetare, fiind vândut la licitație un teren în suprafață de 4680,08 m.p. în care este inclusă și suprafață revendicată de reclamantă, adjudecarea realizându-se în favoarea unor persoane fizice care figurează și astăzi ca proprietari.
. intrat în lichidare judiciară, iar prin sentința comercială nr. 1349/29.11.2007 pronunțată de Tribunalul G. s-a dispus radierea acestei societăți din registrul comerțului.
În această ipoteză instituția obligată să soluționeze notificarea, este conform dispozițiilor art. 29 alin. 2 și 3 din Legea nr. 10/2001, A..
Ca atare, soluția pronunțată în fond de Tribunalul București este greșită, nefiind susținută de probele administrate în cauză și de dispozițiile legale incidente.
P. considerentele expuse în baza art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul, va schimba în parte sentința civilă apelată, va anula decizia nr. 166/2005 dată de A., pe care o va obliga să emită o dispoziție cu propunere de acordare de măsuri compensatorii în temeiul legii speciale pentru imobilul situat în G., .. 34, menținând celelalte dispoziții ale sentinței referitoare la respingerea cererilor de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții M. D., L. V. și A. C..
P. ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă T. L. domiciliată în G., .. 27, ., județ G., împotriva Sentinței civile nr. 659/04.05.2010 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți A. P. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul în București, .-11, sector 1, DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE G. cu sediul în G., ., județ G., M. G. – PRIMĂRIA MUNICIPIULUI G. cu sediul în G., ., județ G. și intimații-intervenienți M. G. domiciliată în G., ., nr. 50, ., ., A. C. domiciliată în G., ., ., județ G., A. D. domiciliat în G., ., ., județ G., toți moștenitori ai defunctei A. C., L. V. domiciliată în G., . F1, cam. 311, județ G. și M. D. domiciliată în G., .. 151, ., județ G..
Schimbă în parte sentința civilă apelată în sensul că:
Anulează dispoziția nr. 166/2005 dată de A..
Obligă A. să emită dispoziție cu propunere de acordare de măsuri compensatorii în temeiul legii speciale pentru imobilul situat în G., .. 34.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.07.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. Y. P. F.
GREFIER
F. J.
Red. D.Y.
Tehnored. T.I.
11 ex./08.07.2013
| ← Partide politice. Decizia nr. 1779/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Succesiune. Decizia nr. 1624/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
