Obligaţie de a face. Decizia nr. 386/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 386/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-02-2013 în dosarul nr. 17945/303/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.386R
Ședința publică de la 22 februarie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - AGLAIA VĂLAN
JUDECĂTOR - R. P.
JUDECĂTOR - A. P.
GREFIER - G.-M. V.
***********
Pe rol soluționarea recursului civil formulat de recurenta-reclamantă P. M. București împotriva deciziei civile nr. 1106/03.12.2010 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât D. F. C., având ca obiect „obligația de a face”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea, reține cauza spre soluționare pe excepția perimării cererii de recurs, în raport de dispozițiile art.248 și urm. C.pr.civ.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 758/28.01.2010 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, în dosarul nr._, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea prin care reclamanta P. M. București a solicitat a dispune obligarea pârâtului D. F. C. la desființarea lucrărilor nelegal realizate și aducerea imobilului situat în Calea Giulești nr. 270, Sector 6, la starea inițială,în condițiile art. 1073-1075 cod civil și art. 26 lit. b din Legea nr. 50/1991.
Soluția a fost păstrată în apel, prin decizia civilă nr. 1106/03.12.2010 pronunțată de Tribunalul București- Secția a V-a Civilă, fiind respins ca nefondat, apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței de fond.
În termen legal, reclamanta P. M. București a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, învederând că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 6938/25.07.2008 încheiat de P. M. București - Direcția Inspecție și Control General, s-a dispus sancționarea pârâtului în temeiul art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 5/1991 cu amendă contravențională de 5000 lei, precum și sistarea lucrărilor de construire executate neautorizat și aducerea imobilului în starea inițială.
În mod greșit instanța a dispus anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, constatând că pârâta a intrat în legalitate, sens în care se invocă și art. 13 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor coroborat cu art. 35 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, potrivit cu care, executarea de lucrări de construire fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia, reprezintă contravenție continuă, data săvârșirii faptei fiind data constatării faptei.
Cauza a fost suspendată la termenul din 06.09.2011, în temeiul art. 243 pct. 1 C.pr.,civ, până la introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului D. F. C..
Din oficiu, recursul a fost repus pe rol la 22.01.2013, iar pentru termenul din 22.02.2013, părțile au fost legal citate, situație confirmată de dovezile de comunicare (filele 15, 16 recurs).
Din oficiu, Curtea a reținut cauza spre soluționare pe excepția perimării cererii de recurs, în raport de dispozițiile aret. 248 și urm,., c.pr.civ, potrivit cu care, orice cerere de chemare în judecată sau căi de atac, se perimă de drept, dacă, din culpa părților, timp de 1 an nu s-a îndeplinit nici un act procedural.
Întrucât în cauză, de la data de 06.09.2011 până la data repunerii pe rol 22.02.2013, părțile nu au îndeplinit un act procedural, având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 C.pr.civ, corelat cu art. 248 și urm, C.pr.civ, Curtea constată perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul declarat de recurenta-reclamantă P. M. București împotriva deciziei civile nr. 1106/03.12.2010 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât D. F. C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.02.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. V. R. P. A. P.
GREFIER
G.-M. V.
Red. .. GC – 2 ex
28.02.2013
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 153/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 249/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
