Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1771/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1771/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 2793/2/2013
Dosar nr._
(756/2013)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr. 1771
Ședința publică de la 05.11.2013
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE - I. S.
JUDECĂTOR - C. G.
JUDECĂTOR - G. S.
GREFIER - S. R.
Pe rol fiind soluționarea recursului promovat de recurenta – reclamantă D. (P.) M., împotriva încheierii de ședință din data de 03.12.2012, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatului – pârât P. V..
Obiectul cauzei – partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, pe lista amânărilor fără dezbateri, se prezintă recurenta – reclamantă D. (P.) M. (personal) și asistată de avocat M. Părduțu, în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, emisă de Baroul București (fila 24) și avocat L. – D. A., în calitate de reprezentant al intimatului – pârât P. V. (personal) în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, emisă de Baroul București (fila 34).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin serviciul registratură au fost comunicate relațiile solicitate de la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, înregistrate prin adresele comunicate sub nr. 9925/P/2011 și nr. 7829/P/2010.
Intimatul – pârât, asistat de apărător, având cuvântul, solicită instanței a aprecia asupra relațiilor ce au fost comunicate de la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în sensul dacă acestea sunt sau nu complete.
Recurenta – reclamantă, asistată de apărător, având cuvântul, solicită lăsarea cauzei la ordine, având în vedere că au fost comunicate complet relațiile solicitate de instanță de la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Curtea, având în vedere că nu există motiv de amânare și față de susținerile apărătorilor părților, dispune lăsarea cauzei la ordine, la a doua strigare.
La ordine, la a doua strigare a cauzei se prezintă recurenta – reclamantă D. (P.) M. (personal) și asistată de avocat M. Părduțu, în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, emisă de Baroul București (fila 24) și avocat L. – D. A., în calitate de reprezentant al intimatului – pârât P. V. (personal) în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, emisă de Baroul București (fila 34).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, susțin că nu mai au alte cereri de formulat, probe de propus și administrat ori excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de propus și administrat ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurenta – reclamantă D. (P.) M., prin apărător, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat împotriva încheierii de ședință din data de 03.12.2012, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._ și pe fond, prin admiterea recursului, continuarea judecării cauzei, având în vedere următoarele argumente:
În raport de înscrisurile comunicate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și din care rezultă neînceperea urmăririi penale în cele două dosare în baza cărora s-a solicitat suspendarea judecării litigiului, consideră că în prezent aplicarea acestei măsuri, în raport de art. 244 din Codul de procedură civilă, nu este legală și temeinică.
Consideră că față de textul de lege și practica în materie, sunt unanime în aprecia asupra faptului că, simplele cercetări efectuate în vederea soluționării unei plângeri penale nu reprezintă un indiciu pentru săvârșirea unei infracțiuni, atât timp cât nu a fost declanșată urmărirea penală, motiv pentru care dispozițiile art. 244 pct. 2 din codul de procedură civilă nu sunt întrunite în speță.
Astfel, nu sunt întrunite cele două condiții obligatorii și necesare – legătura de cauzalitate și începerea urmăririi penale – în raport de adresele comunicate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Față de înscrisurile avute în vedere de tribunal la momentul pronunțării încheierii de ședință din 03.12.2012, consideră că au fost răsturnate toate aspectele, prin relațiile comunicate astăzi, chiar și în condițiile în care Tribunalul București ar fi avut în vedere aspectul legat de soluționarea dosarului Judecătoriei Sectorului 1 București, acesta fiind trimis pentru completarea probatoriului, Judecătoria Sectorului 1 București, nu a putut avea în vedere raportul de constatare tehnico – științifică asupra înscrisului sub semnătură privată intitulat „chitanță”.
Solicită cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanța nr._ din 05.11.2013, reprezentând onorariu avocat, în cuantum de 3.000 lei.
Intimatului – pârât P. V., prin apărător, având cuvântul,
solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat, față de următoarele considerente:
Sub un prim aspect, solicită instanței a reține că toate acțiunile formulate de partea adversă sunt promovate cu rea – credință.
Față de relațiile comunicate astăzi de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, se poate constata că sunt în cercetare plângerile ce fac obiectul dosarelor penale, în fiecare dosar s-a dat neînceperea urmăririi penale pentru că acest înscris intitulat „chitanță” este întocmit evident cu rea – credință și este un „fals grosolan”. Instanța, la momentul formulării plângerii împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, a pronunțat motivat sentința penală nr.123/2012, din care rezultă că trebuie cercetat înscrisul, prin completare, în comparație cu un înscris al numitului C. D. (tatăl recurentei – reclamante) care se pretinde a fi scris acest act. Or, în decursul a doi ani, poliția și parchetul nu a impus audierea acestei persoane și nu se dorește a fi administrată această probă cu efectuarea unei expertize grafoscopice.
Susține și faptul că, prin sentința penală nr. 123/2012 Judecătoria Sectorului 1 București a trimis dosarul pentru completarea cercetărilor cu această probă. De altfel, și în celălalt dosar penal s-a dat soluția de neînceperea urmăriri penale și se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, deci cercetarea fiind în curs, a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a acestor două dosare penale.
Prin urmare, se impune administrarea acestei probe – efectuarea unei expertize grafoscopice asupra originalului chitanței -, prin raportare la scrierea după dictare a numitului D. C..
Mai învederează și împrejurarea potrivit căreia pe rolul acestei instanței se află înregistrată o cale de atac, promovată cu rea credință, în aceleași condiții, însă Curtea de Apel București a respins recursul, ca nefondat (fila 4).
Solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 22.05.2008 sub nr._, reclamanta P. M. a chemat în judecată pe pârâtul P. V., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: desfacerea din culpă comună a căsătoriei încheiate la data de 08.07.1982 și înregistrată sub nr. 1345/08.07.1982 la Primăria Sectorului 4 București; obligarea pârâtului la plata unei pensii de studii în favoarea fiicei acestora, P. A.-S.; încuviințarea ca reclamanta să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de D.; evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea reclamantei; partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei.
Prin cererea reconvențională formulată, pârâtul-reclamant a solicitat: desfacerea din culpă comună a căsătoriei; să se constate componența masei partajabile a bunurilor comune mobile și imobile dobândite în timpul căsătoriei; să se stabilească cotele de contribuție ale soților la dobândirea acestor bunuri; partajarea bunurilor comune dobândite de soți, conform cotelor stabilite.
Față de cererea reconvențională a pârâtului-reclamant, reclamanta-pârâtă a depus cerere precizatoare și completatoare, pe care instanța a calificat-o ca fiind întâmpinare, prin care a susținut că imobilul în care soții își au domiciliul comun a fost achiziționat exclusiv cu bani proveniți de la tatăl acesteia, depunând totodată propria listă cu bunurile de împărțit. Reclamanta a mai solicitat partajarea bunurilor în cote egale de 50% pentru fiecare parte.
La data de 13.10.2008, reclamanta-pârâtă a formulat o altă cerere precizatoare și completatoare, prin care a solicitat evacuarea pârâtului-reclamant din imobilul situat în . nr. 6-8, . București, pentru imposibilitate de conviețuire, având în vedere faptul că fiica lor suferă de epilepsie, agravată de comportamentul pârâtului.
La data de 13.10.2008, pârâtul-reclamant a depus cerere precizatoare la cererea reconvențională, prin care a evaluat bunurile imobile dobândite în timpul căsătoriei, menționând, într-o listă, bunurile mobile.
Prin sentința civilă nr. 1649/02.02.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, instanța a admis în parte cererea principală, a admis cererea reconvențională, a desfăcut căsătoria din vina ambilor soți, reclamanta-pârâtă a revenit la numele purtat anterior căsătoriei, acela de D.; a respins capătul de cerere privind evacuarea pârâtului-reclamant.
S-a format un nou dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. 2970.
Prin sentința civilă nr.5211/22.03.2010 pronunțată în acest din urmă dosar, a fost admisă acțiunea principală privind reclamanta P. M. și pârâtul P. V., astfel cum a fost modificată și precizată și în parte cererea reconvențională; s-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri imobile: garsoniera situată în București, ., nr. 6-8, ., .; apartamentul nr. 24, ., ., . București și bunurile mobile cuprinse în tranzacție, a constatat cota de contribuție de 100% a reclamantei-pârâte la dobândirea celor două imobile, a atribuit în natură reclamantei-pârâte cele două imobile.
Instanța a luat act de tranzacția părților cu privire la bunurile mobile. Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Împotriva sentinței primei instanțe a formulat apel pârâtul – reclamant P. V., înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă.
În motivarea apelului s-a susținut în esență că, prin atribuirea către intimata reclamantă a ambelor imobile, instanța a săvârșit grave erori de drept, interpretând greșit probele administrate și dispozițiile din Codul familiei care reglementează regimul bunurilor comune ale soților.
Prin încheierea de ședință din data de 07.02.2011, instanța de apel a dispus suspendarea judecării cauzei civile, în temeiul art.183 Cod procedură civilă și înaintarea dosarului și a înscrisului intitulat „chitanță" (defăimat de petentul P. V.) la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București în vederea cercetării falsului.
S-a reținut că, în data de 19.05.2010 petentul P. V. a formulat plângere penală împotriva numiților D. M., D. C., I. V., Miller P. și Miller E., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, prevăzut de art.215 Cod penal fals în înscrisuri sub semnătură privată, art.290 Cod penal, uz de fals art.291 Cod penal și fals în declarații art.292 Cod penal.
Prin rezoluția nr.7829/2010 P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei cinci intimați în baza art.228 alin.6 raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.215 Cod penal, art.290 Cod penal, art.291Cpd penai și art.292 Cod penal.
Împotriva acestei Rezoluții a formulat plângere petentul P. V., iar prin Rezoluția din 6.09.2011 a prim procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București s-a respins ca neîntemeiată plângerea, fiind așadar menținută Rezoluția nr.7829/P/2010 din 23.05.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
În fine, în data de 30.09.2011 petentul P. V. a formulat plângere înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr._/299/2011, solicitând desființarea Rezoluției nr.7829/P/2010 și reținerea cauzei sper soluționare.
Prin sentința penală nr.123 din 01.02.2012 Judecătoria Sectorului 1 București, s-a luat act că intimații M. E. și M. P. sunt decedați.
În baza art.278 ind.1 alin.8 lit.b Cod procedură penală a admis plângerea formulată de către petentul P. V., a desființat Rezoluția nr.7829/P/2010 dispusă în data de 23.05.2011 de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și a trimis cauza la P. în vederea suplimentării probelor.
Instanța de fond a apreciat că se impune administrarea unei probe științifice, și anume proba cu expertiză grafoscopică, fiind stabilite și obiectivele.
Prin încheierea de ședință din data de 10.12.2012, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în temeiul art.244 Cod procedură civilă, a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă a plângerii formulată de petent împotriva Rezoluției din 31.01.2012 pronunțată în dosarul nr.9925/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, precum și până la finalizarea cercetărilor în cauza restituită la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București prin sentința penală nr.123/01.02.2012 în dosar nr._/299/2011, prin care s-a dispus administrarea probei cu expertiza grafoscopică, precum și obiectivele acesteia.
Tribunalul a reținut, din înscrisurile depuse la dosar, că nu s-au finalizat cercetările în cauza restituită la P. prin sentința penală mai sus menționată, fapt ce justifică cererea de suspendare a judecării procesului civil.
Pe de altă parte, tribunalul a mai reținut că nici în Dosarul nr.9925/P/2011 nu s-au finalizat cercetările în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de fals, întrucât împotriva Rezoluției din 31.01.2012 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de D. M., D. C., M. E. și I. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.290 Cod penal, a formulat plângere petentul P. V..
D. urmare, tribunalul a dispus suspendarea judecății, în baza art.244 pct.2 Cod procedură civilă, considerând, pe de o parte, că procedura cercetării falsului pentru care s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art.183 Cod procedură civilă în data de 07.02.2011 nu s-a finalizat (sentința penală nr.123/01.02.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București), iar, pe de altă parte, că apelantul-pârât a prezentat elemente suficiente din care rezultă că existența sau inexistența infracțiunii de fals ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a se pronunța în prezenta cauză supusă suspendării.
Împotriva încheierii de ședință din data de 10.12.2012 a formulat recurs reclamanta D. (P.) M..
În motivarea recursului se arată în esență că:
Prin încheierea recurată s-a dispus suspendarea judecații, în temeiul art.244 Cod de procedură civilă, deși în cauza penală, conform rezoluției Parchetului din data de 31.01.2012 s-a dispus neînceperea urmăririi penale în dosarul nr.9925/P/2011, dosar în care a fost efectuat raportul de constatare tehnico - științifică nr._/20.12.2011 prin care a fost expertizat înscrisul intitulat „chitanță", rezultând că scrisul a fost realizat de aceeași persoană.
Recurenta – reclamantă consideră că, la data la care Judecătoria Sector 1 București, în dosarul nr._/299/2011, a dispus trimiterea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria Sector 1 București în vederea completării probatoriului, nu a avut în vedere și raportul de constatare tehnico - științifică nr._/20.12.2011 prin care a fost expertizat înscrisul intitulat „chitanță", rezultând că scrisul a fost realizat de aceeași persoană.
Susținerile apelantului P. V. prin care a solicitat suspendarea judecății, nu pot fi avute în vedere – în opinia recurentei - întrucât din ele rezultă că în cauză se efectuează cercetări, și nu s-a dispus începerea urmăririi penale astfel cum în mod expres este cerută de dispozițiile art. 244 pct.2 Cod de procedură civilă.
Apelantul nu a depus nici măcar un înscris din care să rezulte situația dosarelor penale în baza cărora solicită suspendarea, ci doar a făcut cunoscut instanței faptul că s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 cu diverse cereri pentru a i se comunica stadiul cercetărilor, deși sarcina probei îi revine în mod absolut conform încheierii de ședință din 15.10.2012.
Recurenta – reclamantă consideră că soluția de suspendare a cauzei în baza art. 244 pct. 2 Cod de procedură civilă este nelegală, având în vedere că nu sunt întrunite cele două elemente obligatorii și necesare pentru a se dispune suspendarea judecății: legătura de cauzalitate și începerea urmăririi penale, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ.
Pentru motivele arătate, recurenta – reclamantă solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea încheierii atacate, în tot, și să se dispună repunerea pe rol a cauzei în vederea continuării judecății.
În drept, sunt invocate prevederile art. 304 pct. 9, art. 312 pct. 1, 2, 5 Cod de procedură civilă.
Recurs legal timbrat.
Anexat cererii de recurs, au fost depuse înscrisuri.
În recurs, Curtea a dispus din oficiu solicitarea de relații de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București în sensul dacă a fost începută urmărirea penală împotriva recurentei reclamante în dosarele de cercetare penală cu nr. 7829/P/2011 și 9925/P/2011.
La solicitarea astfel formulată de instanță, P. de pe lângă Judecătoria sector 1București a comunicat – astfel cum reiese din adresa nr. 7829/P/30.10.2013 și din referatul întocmit de grefa acestei instanțe (pg. 98-99) - că nu a fost începută urmărirea penală nici în dosarul nr. 9925/P/2011 și nici în dosarul nr. 7829/P/2010.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de limitele impuse prin dispozițiile art. 304 ind. 1 raportat la art. 129 alin. ultim din C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Prin încheierea recurată s-a dispus suspendarea cursului judecății în temeiul dispozițiilor art. art. 244 pct. 2 din C.pr.civ., motivele reținute pentru a se dispune această măsură fiind, pe de o parte, acela că nu s-au finalizat cercetările în cauza restituită la P. prin sentința penală nr. 123/2012 a Judecătoriei sector 1 București, iar pe de altă parte că nici în dosarul nr. 9925/P/2011 nu s-au finalizat cercetările în ce privește săvârșirea infracțiunii de fals (pentru că petentul P. V. a formulat plângere împotriva Rezoluției din 31.01.2012).
Prin art. 244 pct. 2 din C.pr.civ., este reglementat un caz de suspendare facultativă a judecății unui proces civil – în sensul că „instanța poate suspenda judecata … când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea” – această normă fiind de strictă aplicare și interpretare.
Întrucât suspendarea cursului judecății reprezintă o situație de excepție în parcursul procesual, normele care reglementează asemenea situații sunt unele ce nu pot fi extinse prin analogie asupra unor alte situații decât cele explicit stabilite de legiuitor.
Astfel, pentru a putea fi făcută aplicarea prevederilor art. 244 pct. 2 din C.pr.civ., se cer a fi întrunite cumulativ cele două condiții legale, și anume: să se fi început urmărirea penală pentru o infracțiune, și infracțiunea respectivă să aibă o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să fie dată de instanța civilă.
Curtea notează că, înainte de declanșarea activității de urmărire penala, organele în drept sesizate despre săvârșirea unei fapte penale efectuează acte premergătoare de cercetare, verificând conținutul sesizării primite, respectiv: dacă fapta sa fost săvârșită în realitate si de către cine; dacă respectiva faptă constituie infracțiune; dacă nu exista vreunul din cazurile de împiedicare a începerii urmăririi penale.
Numai după efectuarea acestor verificări și constatarea ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, organul de urmărire penala va dispune actul procesual (rezoluție) care constituie actul de dispoziție pentru începerea urmăririi penale – conform art. 228 din C.pr.pen. -, care este un act constitutiv al procesului penal prin care se declanșează activitatea procesuala.
Probatoriul administrat în speță – atât în fața instanței ce a pronunțat încheierea recurată, cât și în fața instanței chemate să se pronunțe asupra recursului pendinte – relevă faptul că sesizările adresate organelor de cercetare penală, cu privire la săvârșirea de către recurenta reclamantă a infracțiunilor de fals, uz de fals și fals în declarații, sunt în stadiul cercetărilor premergătoare, nefiind emis încă un act de dispoziție în sensul începerii urmăririi penale.
Or, în absența unui astfel de act de dispoziție emis în condițiile legii procesual penale, apare ca evident că nu este îndeplinită prima dintre condițiile impuse de art. 244 pct. 2 C.pr.civ. spre a se putea dispune suspendarea cursului judecății în cauza civilă pendinte, și anume condiția de a se fi început urmărirea penală.
Având în vedere cerința întrunirii cumulative a celor două condiții menționate anterior, și faptul că nu s-a început urmărirea penală pentru infracțiunile susarătate, Curtea constată că este neîndestulătoare pentru a justifica măsura dispusă prin încheierea recurată împrejurarea că infracțiunile la care se referă cercetările preliminare efectuate în dosarele nr. 9925/P/2011 și nr. 7829/P/2010 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a se pronunța în speță.
Față de considerentele expuse și de dispozițiile legale menționate, Curtea reține că în mod eronat instanța investită cu judecata apelului a reținut incidența, în speță, a cazului de suspendare reglementat prin art. 244 pct. 2 din C.pr.civ.
Pe cale de consecință, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 1 și 3 din C.pr.civ., Curtea va dispune admiterea recursului, și modificarea în tot a încheierii atacate, în sensul respingerii cererii de suspendare a judecății cererii de apel, consecința fiind aceea a trimiterii cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta – reclamantă D. (P.) M., împotriva încheierii de ședință din data de 10.12.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – pârât P. V..
Modifică încheierea recurată și trimite cauza spre continuarea judecății, aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.11.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. S. C. G. G. S.
GREFIER
S. R.
Red.G.S.
Tehdact.R.L./G.S.
2 ex./
TB-S.4 – C.C.; L.I.-C.
Jud.S.1 – E.M.
| ← Strămutare. Sentința nr. 87/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
