Pretenţii. Decizia nr. 2014/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2014/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 5941/299/2010*
Dosar nr._
(2102/2013)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.2014
Ședința publică de la 9 decembrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - D. A. B.
JUDECĂTOR - I. B.
JUDECĂTOR - DOINIȚA M.
GREFIER - LUCREȚIA C.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă A. E. M., împotriva deciziei civile nr. 105 A din 04.02.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. D. P..
Cauza are ca obiect – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat C. V., în calitate de reprezentant al intimatul-reclamant M. D. P., în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 09.12.2013, emisă de Baroul București, pe care o depune la dosar, lipsind recurenta-pârâtă A. E. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează împrejurarea că recurenta-pârâtă A. E. M. a depus la dosar, prin registratura instanței, chitanța CEC în sumă de 4 lei reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță prin rezoluția administrativă, timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei și o cerere prin care solicită judecata în lipsă.
Reprezentantul intimatului-reclamant învederează că nu mai are cereri de formulat și probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și probe de solicitat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.
Apărătorul intimatului-reclamant solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea deciziei civile atacate ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Menționează că instanța de apel în mod corect a reținut că procedura de citare cu reclamantul a fost nelegală la instanța de fond, având în vedere că partea a fost citată la o altă adresă și nu la domiciliul ales, astfel încât, din acest motiv nu s-a procedat la achitarea taxei judiciare de timbru iar instanța a dispus anularea cererii pentru neplata taxei de timbru.
În ceea ce privește criticile formulate prin motivele de recurs, solicită a se avea în vedere că instanța nu putea proceda altfel, decât la desființare cu trimitere spre rejudecare, apreciind că soluția instanțe de apel este legală și temeinică. Faptul că instanța de apel a dispus desființarea cu trimitere spre rejudecare nu provoacă nici o vătămare părții, astfel încât, ambele părți vor beneficia de toate gradele de jurisdicție stabilite de lege.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, solicită să se constate că a fost o simplă eroare materială, strecurată în cuprinsul cererii de apel, având în vedere că, chiar din antetul acesteia rezultă indicarea corectă a sentinței civile atacate și a dosarului în care a fost pronunțată aceasta, iar ulterior în cuprinsul motivelor de apel, din eroare, a fost menționată sentința inițială.
În consecință, apreciază că este vorba de o eroare materială, astfel cum în mod corect a apreciat și instanța de apel.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._ pronunțată la data de 10 septembrie 2010 de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, a fost anulată ca netimbrată cererea formulată de reclamantul M. D. P. în contradictoriu cu pârâta A. E. M., potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997.
Reclamantul a formulat apel la data de 15.11.2010, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a III – a Civilă la data de 9.12.2010.
Prin decizia civila nr.989A/22.11.2011 Tribunalul București-Secția a III-a Civila a admis apelul și a desființat sentința civila apelata, trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, cauza a fost înregistrată la 18.06.2012, sub nr._ .
În rejudecare, prin sentința civilă nr._ din data de 21.09.2012, pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Sectorului 1 București a anulat, din nou, ca netimbrată cererea formulată de reclamant.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul, deși legal citat la domiciliul ales, nu s-a prezentat și nici nu a făcut dovada achitării taxei de timbru datorată pentru soluționarea acțiunii, conform dispozițiilor Legii nr.146/1997.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul M. D. P., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând desființarea hotărârea apelată și trimiterea dosarului spre rejudecare primei instanțe.
În motivarea apelului a arătat, în esență, faptul că instanța a nesocotit dispozițiile legale referitoare la citarea și comunicarea actelor de procedură, deoarece prin cererea de chemare în judecata a ales, . București, Splaiul Unirii nr.4, . Aripa Noua, tronson 3, . birouri 3.4., la sediul SCPA N. și C., actele de procedura urmând a fi primite de către avocat V. C..
A arătat că ulterior, datorită schimbării formei de exercitare a profesiei de către avocatul ales, a formulat o cerere pentru alegerea unui nou domiciliu pentru comunicarea actelor de procedură, respectiv în București, sector 2, D. P. nr. 7, la sediul SCA Drakopoulos și Asociații, actele de procedura urmând a fi primite de către avocat V. C.. Citația nu i-a fost comunicată la ultimul domiciliu ales, procedura de citare fiind astfel viciată. Cu toate acestea instanța a pășit la judecarea cauzei și a dispus în mod nelegal anularea acțiunii sale ca netimbrată.
Consideră că în acest fel instanța a comis o dublă greșeală. Mai întâi a nesocotit dispozițiile art. 85 și 107 C.proc.civ, care impuneau amânarea cauzei și refacerea corectă a procedurii de citare; în al doilea rând, măsura luată de instanță, respectiv anularea cererii pentru neplata taxei de timbru, presupunea ca în prealabil să i se fi pus în vedere să achite taxa datorată în cuantumul stabilit de instanță (art. 18 alin. 1 și art. 20, alin. 2 din Legea nr.146/1997 și art. 29 alin.2 din normele metodologice). Or, în condițiile în care procedura de citare nu a fost corect îndeplinită, rezultă că nici cerința de a i se pune în vedere obligația achitării taxei de timbru în cuantumul stabilit de instanță nu a fost îndeplinită.
Consideră apelantul că, din moment ce judecata s-a făcut în lipsa sa, nefiind legal citat, și, în plus, instanța a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului urmează ca, potrivit art. 297 C.proc.civ., instanța de apel, să dispună desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Intimata nu a formulat întâmpinare în cauză.
Prin decizia civilă nr.105/A/4.02.2013, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis apelul, a desființat sentința instanței de fond și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, deși apelantul a menționat în declarația de apel o sentință eronată, această reprezintă o simplă eroare materială și a fost verbal îndreptată, în ședința publică de la 4.02.2013. În plus, s-a reținut și faptul că, din conținutul declarației de apel rezultă fără nici un dubiu că hotărârea apelată este cea pronunțată în al doilea ciclu procesual, numărul dosarului fiind corect indicat.
În ceea ce privește soluția dispusă de instanța de fond cu privire la cererea reclamantului, Tribunalul a constatat că este nelegală, deoarece judecata s-a făcut în lipsa reclamantului, care nu a fost legal citat. În acest sens, Tribunalul a reținut că, în rejudecare apelantul reclamant a adus la cunoștința instanței schimbarea domiciliului ales, prin cererea scrisă depusă la fila 4, indicând în condițiile art.98 Cod pr. civilă adresa sediului ales și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură.
În acest condiții, în mod nelegal, reclamantul a fost citat la o altă adresă, respectiv aceea aleasă în primul ciclu procesual, dar care nu își mai producea efectele, începând cu data cererii scrise depuse la 12.06.2012, menționată mai sus.
Apărarea intimatei, în sensul că noua alegere de domiciliu nu producea efecte, întrucât nu i-a fost adusă la cunoștință prin scrisoare recomandată, Tribunalul a apreciat că este nefondată, din interpretarea disp. art.98 Cod pr. civ. rezultând că sancțiunea neluării în seamă a schimbării de domiciliu intervine numai atunci când aceasta nu a fost comunicată instanței, întrucât numai instanța poate lua măsurile referitoare la citarea părții în proces. În plus, intimata nu a indicat vătămarea suferită ca urmare a faptului că nu i-a fost adusă la cunoștință prin scrisoare, pentru informare, noua adresă a apelantului reclamant.
Tribunalul nu a analizat apărările de fond invocate de intimată prin motivele de apel, având în vedere că prima instanță a soluționat în mod nelegal cauza în temeiul unei excepții de procedură, situație în care sunt incidente dispozițiile art.297 alin.1 C.proc.civ., forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 202/2010, față de data introducerii cererii de chemare în judecată, Tribunalul urmând să admită apelul și să desființeze hotărârea apelată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanțe.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate.
Prin motivele de recurs a susținut că instanța de apel nu putea, potrivit art. 297 cod procedură civilă, să desființeze sentința instanței de fond și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, ci doar să anuleze sentința și să rețină cauza pentru judecarea fondului.
În continuare a arătat că apelul era nul pentru neindicarea corectă a sentinței apelate, astfel cum prevedea art. 3021 cod procedură civilă, dar și pentru că, precizarea apelului, din acest punct de vedere s-a făcut după prima zi de înfățișare, cu încălcarea dispozițiilor art. 287 alin. 2 cod procedură civilă.
Analizând decizia instanței de apel, în raport de dispozițiile art. 297 cod procedură civilă și de criticile formulate de recurentă, Curtea va reține că recursul este nefundat, pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 297 Cod Procedură Civilă, reglementarea în vigoare la data introducerii acțiunii principale la instanța de fond, în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe. …În cazul în care există însă un alt motiv de nulitate a hotărârii primei instanțe, instanța de apel, anulând, în tot sau în parte, procedura urmată și hotărârea pronunțată, va reține procesul spre rejudecare.
Prin Legea nr. 202/2010 acest text de lege a fost modificat, în forma invocată de recurentă prin motivele de recurs, permițând instanței de apel să trimită cauza spre rejudecare la aceiași instanță, o singură dată și numai dacă părțile au solicitat expres trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe prin cererea de apel sau prin întâmpinare.
Conform normelor tranzitorii cuprinse în art. XXII din Legea nr. 202/2010 dispozițiile modificate mai sus menționate nu se aplică însă decât proceselor începute după . legii, respectiv, după data de 25.11.2010.
În cauza de față acțiunea a fost înregistrată, însă, de intimatul reclamant la instanța de fond anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, respectiv la data de 15.02.2010, situație în care, erau incidente în apel dispozițiile art. 297 Cod Procedură Civilă, reglementarea în vigoare la data formulării acțiunii și nu cele modificate prin Legea nr. 202/2010, iar instanța de apel putea dispune desființarea sentinței pronunțată fără citarea legală a părții și trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță.
Instanța de apel a dezlegat corect și critica prin care se invoca nulitatea cererii de apel pentru neindicarea corectă a sentinței apelate.
Excepția nulității recursului întemeiată pe dispozițiile art. 302 1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, motivată pe neindicarea corectă a sentinței apelate, apare neîntemeiată, atât timp cât identificarea acesteia era posibilă prin indicarea corectă a numărului de dosar în care a fost pronunțată (_ ).
În acest sens, trebuie reținute și prevederile art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, conform cărora nu orice act de procedură făcut cu neobservarea formelor legale este lovit de nulitate, chiar dacă aceasta este expresă. Textul condiționează aplicarea sancțiunii de dovedirea existenței unei vătămări care să nu poată fi altfel înlăturată decât prin anularea actului respectiv, iar în cauza de față, a fost probată inexistența vătămării recurentei pârâte, prin indicarea corectă a numărului de dosar, a motivelor concrete de apel și chiar prin precizarea verbală făcută de apelant la ultimul termen de judecată.
Faptul că precizarea verbală s-a făcut după prima zi de înfățișare nu poate duce la concluzia nulității cererii de apel.
Dispozițiile art. 287 alin 2 cod procedură civilă reglementează termenul până la care poate fi completată cererea de apel prin indicarea hotărârii atacate și nu se aplică cererilor prin care se îndreptă erori materiale strecurate în cererea de apel, cum în mod corect a apreciat și tribunalul.
În cauza de față nu era vorba de o neindicare a hotărârii atacate, ci de o indicare greșită, strecurată în cuprinsul cererii, în condițiile în care, în antet fusese trecut corect atât numărul de dosar în care hotărârea atacată a fost pronunțată, cât și numărul corect al hotărârii apelate.
În consecință, apreciind că decizia instanței de apel este legală, Curtea va dispune, în baza art. 312 cod procedură civilă, respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă A. E. M., împotriva deciziei civile nr. 105 A din 04.02.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. D. P..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09.12.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. A. B. I. B. DOINIȚA M.
GREFIER
LUCREȚIA C.
Red.I.B.
Tehdact.B.I
2 ex./17.12.2013
-------------------------------------------------
T.B.-Secția a V-a – E.P. J.
- G.R.
Jud.Sector 1 – E.R.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 1892/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
