Pretenţii. Decizia nr. 446/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 446/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 3415/87/2012
Dosar nr._
(2886/2012)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 446
Ședința publică de la 11.03.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. M. T.
JUDECĂTOR - D. A.
JUDECĂTOR - F. P.
GREFIER - I. A. G.
Ministerul Public a fost reprezentant de procuror M. B. de la P. de pe lângă Curtea de Apel București.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta - reclamantă R. S., împotriva sentinței civile nr. 650 DIN 17.10.2012, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârât S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE TELEORMAN.
P. are ca obiect - pretenții - despăgubiri legea nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recurenta - reclamantă solicită judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea constatând că recurenta - reclamantă solicită judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 pct. 2 c.pr.civ., reține cauza spre soluționare și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca legală și temeinică. Menționează că, tribunalul a analizat în mod corect, primul capăt de cerere privind constatarea caracterului politic al condamnării autorului recurentei, deoarece condamnarea acestuia nu se încadrează în dispozițiile legii nr. 221/2009.
Cu privire la capătul doi al cerere prin care se solicită acordarea de despăgubiri morale, care a fost respins prin admiterea excepției inadmisibilității, arată că motivele de recurs formulate de recurentă, nu cuprind critici aduse cu privire la acest capăt de cerere, fiind formulate doar critici cu privire la primul capă de cerere.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 650 din 17 decembrie 2012, Tribunalul Teleorman – Secția Civilă a respins ca neîntemeiat capătul de cerere al acțiunii formulată de reclamanta R. S. împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman, privind constatarea caracterului politic al condamnării; a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor morale.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că, prin cerere înregistrată la data de 26 iunie 2012, pe rolul Tribunalului Teleorman – Secția Civilă sub nr._, reclamanta R. S., în calitate de soție supraviețuitoare a lui R. A., decedata la 07 noiembrie 1988, a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând să se constate caracterul politic al condamnării suferite de soțul său prin sentința civilă nr. 2212 din 30 septembrie 1985, precum și despăgubiri morale pentru prejudiciile suferite în urma condamnării în cuantum de 80.000 lei.
În motivarea cererii s-a arătat că prin sentința civilă arătată în baza Decretului nr. 153/1970 soțul său a fost condamnat la șase luni închisoare pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 2 lit. a și b și a executat sancțiunea în penitenciar.
Întreaga familie a suferit întrucât soțul era cap de familie și asigura cele necesare traiului zilnic al familiei.
Este de notorietate că această măsură luată de regimul comunist față de soțul său tocmai datorită modalității în care a fost pusă în aplicare dar și condițiilor mizere de trai oferite de autorități pe toată perioada aplicării măsurii a avut un impact psihologic și emoțional negativ.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 221/2009, OUG nr. 62/2010, OUG nr. 214/1999 și Legea nr. 568/2001.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul a constata următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2212 din 30 septembrie 1985 a Judecătoriei Roșiorii de Vede contravenientului R. A. i-au fost aplicate șase luni închisoare contravențională în baza art. 1 lit. d din Decretul nr. 153/1970 și trei luni închisoare contravențională în baza art. 2 lit. a din același decret, iar potrivit art. 5 din decret contravenientului executând șase luni închisoare contravențională.
Pentru a-i aplica aceste sancțiuni instanța a reținută că în seara zilei de 27 septembrie 1985 contravenientului împreună cu alte persoane au trecut prin . solicitat de la cetățeni diverse produse alimentare, la intervenția forțelor de ordine având un comportament jignitor, amenințându-le și încercând chiar să le lovească.
Conform art. 2 alin. 3 din Legea nr. 221/2009 constituie, condamnare cu caracter politici și condamnarea pronunțată în perioada 06 martie 1945 – 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. 1 din OUG nr. 214/1999.
Portivit acestui din urmă text legal constituie infracțiuni săvârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop: exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politică; susținerea sau aplicarea principiilor democrației și a pluralismului politic; propagandă pentru răsturnarea ordinii sociale până la 14 decembrie 1989 sau manifestarea împotriva față de aceasta; acțiunea de împotrivire cu arma și răsturnare prin forță a regimului comunist; respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale; înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limbă ori de religie, de apartenență sau opinie politică, de avere ori de origine socială.
După cum s-a putut observa faptele comise de către soțul reclamantei și pentru care a fost sancționat nu se pot încadra în niciuna din categoriile de mai sus pentru a se putea reține caracterul politic al condamnării.
Faptul că o astfel de condamnare nu a avut caracter politic a fost confirmat și de aceea că și în prezent constituirea de grupuri cu scop antisocial și împiedicarea organelor abilitate de a restabili ordinea sunt incriminate de Legea nr. 61/1991 în art. 3 alin. 1 pct. 2 și respectiv art. 2 alin. 1 pct. 4.
Prin urmare capătul de cerere privind constatarea caracterului politic al condamnării a fost respins ca nefondat.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care s-a solicitat acordarea daunelor morale prin deciziile nr. 1354 și nr. 1358 din anul 2010 ale Curții Constituționale dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a teza întâi din Legea nr. 221/2009 au fost declarate neconstituționale.
Cum față de efectele acestor decizii nu mai există un temei legal al cererii de acordare a daunelor morale suferite ca urmare a unei condamnări cu caracter politici, acest capăt de cerere a fost respins ca inadmisibil.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs R. S..
În esență și-a motivat recursul în sensul că, potrivit art. 304 pct. 8 și 9 Cod de procedură civilă, greșit a aplicat dispozițiile legale când a analizat probatoriul cauzei și trebuia să constate caracterul politic al faptei și să-i acorde daune morale (motive recurs, filele 2 – 3 dosar).
Recursul este nefondat.
Recursul cale extraordinară de atac de reformare este exercitat pentru motive concret și limitativ determinate care vizează nelegalitatea deciziei date în apel (art. 304 pct. 1 – 9 Cod de procedură civilă).
Art. 304 pct. 8 Cod de procedură civilă invocă încălcarea principiului înscris în art. 969 (Cod civil vechi) potrivit căruia convențiile legal făcute cu putere de lege între părțile contractante și că actul juridic dedus judecății fiind vădit neîndoielnic instanța nu-i poate schimba „natura” ori „înțelesul”. Dacă din probele administrate ar rezulta un dubiu asupra naturii juridice sau a conținutului actului juridic, interpretarea dată de judecător constituie o chestiune de fapt, ce nu poate fi criticată în recurs.
Art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă vizează două ipoteze. Prima, hotărârea este lipsită de temei legal, adică din modul în care este redactată hotărârea nu se poate determina dacă legea a fost sau nu corect aplicată și a doua ipoteză, hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, adică s-a aplicat o normă generală în dauna cele speciale, o normă ce nu era incidentă în speță sau s-a dat o interpretarea greșită textului de lege corespunzător situației de fapt.
Analizând motivele scrise de recurs și prin prisma art. 3041 Cod de procedură civilă alături de art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă se reține că, criticile aduse în recurs nu vizează niciuna din situațiile arătate în art. 304 pct. 8 și 9 Cod de procedură civilă. Dimpotrivă ele tind să reaprecieze susținerile părții ca fiind singurele corecte, în situația de față prima instanță rezolvând corect faptul dacă fapta arătată are sau nu caracter politic, iar daunele morale fiind apreciate (prin prisma deciziilor Curții Constituționale a României nr. 1358 și nr. 1359/2010) ca fiind lipsite de temei legal.
Ca atare, cum motivele de recurs sunt neîntemeiate, conform art. 312 alin. 1 Cod de procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și art. 316 Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta – reclamantă R. S., împotriva sentinței civile nr. 650 din 17 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 martie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. M. T. D. A. F. P.
Grefier,
I. A. G.
Red.C.M.T.
Tehnodact.C.F.
2ex./23.04.2013
T.Teleorman-P.G.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 67/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 536/2013. Curtea de... → |
|---|
