Pretenţii. Decizia nr. 986/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 986/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-05-2013 în dosarul nr. 1240/93/2012
Dosar nr._
(454/2013)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr. 986
Ședința publică de la 30.05.2013
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE - CRISTINA GUȚĂ
JUDECĂTOR - M. H.
JUDECĂTOR - I. S.
GREFIER - S. R.
Ministerul Public – Parchetul de lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror C. C..
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de recurentul reclamant A. M. împotriva sentinței civile nr. 1290 din data de 27.11.2012, pronunțate de către Tribunalul Ilfov – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice.
P. are ca obiect pretenții - despăgubiri în temeiul Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic O. Golodin, în calitate de reprezentant al intimatului – pârât S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Ilfov, în baza delegației pe care o depune, lipsind recurentul reclamant A. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea invocă din oficiu excepția nulității recursului pentru lipsa semnăturii recurentului reclamant, pe care o pune în discuție.
Intimatul pârât S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Ilfov, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției nulității recursului față de lipsa semnăturii recurentului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea excepției nulității recursului cu aplicarea sancțiunii prevăzute de dispozițiile art. 302 1 din Codul de procedură civilă.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 06.05.2012 pe rolul Tribunalului Ilfov sub nr._, reclamantul A. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor, în temeiul prevederilor art. 1 și 4 din Legea nr. 221/2009, să se constate faptul că măsurile aplicate împotriva autorului său de către S. R. constituie o condamnare cu caracter politic și, drept urmare, acordarea unei reparații morale care să constea în obligarea pârâtului la a recunoaște că toate acele măsuri abuzive împotriva lui A. A. au fost de natură politică, condamnarea acestuia la închisoare a constituit o măsură abuzivă cu caracter politic, la care autorul său a fost supus în perioada 05.06._51. În secundar, reclamantul a solicitat să se constate că persecuția politică și condamnarea abuzivă la care a fost supus autorul său prin executarea în regim de detenție pentru o perioadă de trei ani constituie fapte ilicite de natură a produce prejudicii morale și materiale în temeiul art. 504 Cod procedură penală și, raportat la dispozițiile art. 52 alin. 3 din Constituție, a solicitat obligarea pârâtului la acordarea de despăgubiri în cuantum de 50.000 lei pentru fiecare an pentru care autorul său a fost supus abuzurilor.
Prin sentința civilă nr. 1290/27.11.2012 Tribunalul Ilfov a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, la data de 20.02.2013, a declarat recurs reclamantul A. M., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la data de 05.03.2013.
La termenul de judecată din 30.05.2013, Curtea a invocat din oficiu excepția nulității recursului pentru lipsa semnăturii recurentului reclamant, pe care a pus-o în discuția părților.
Analizând cu prioritate excepția de nulitate a recursului pentru lipsa semnăturii, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 3021 alin. 1 lit. d Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă, între altele, semnătura recurentului, sub sancțiunea nulității, prevăzută expres de art. 316 cu referire la art. 287 alin. 2 teza I Cod procedură civilă.
În temeiul art. 161 alin. 2 Cod procedură civilă („Lipsa semnăturii se poate totuși împlini în tot cursul judecății. Dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfățișare următoare, iar când este prezent în instanță, în chiar ședința în care a fost invocată nulitatea”), aplicabil, prin extindere, și în calea de atac a recursului, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia în interesul legii nr. XXXIX din 7 mai 2007, constatând la primirea cererii de recurs că aceasta nu a fost semnată, Curtea a pus în vedere recurentului reclamant să se prezinte în instanță pentru a o semna sau să trimită o copie semnată, fiind citat cu această mențiune.
Față de aceste considerente, reținând că până la termenul stabilit recurentul reclamant nu și-a îndeplinit această obligație legală, în temeiul 316 cu referire la art. 133 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea urmează să admită excepția și să anuleze recursul pentru lipsa semnăturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează cererea de recurs formulată de recurentul reclamant A. M. împotriva sentinței civile nr. 1290 din data de 27.11.2012, pronunțate de către Tribunalul Ilfov – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru lipsa semnăturii.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.05.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. G. M. H. I. S.
GREFIER
S. R.
Red. C.G.
Tehnored. C.S./CG
Ex.2/01.07.2013
Tribunalul Ilfov – M.E.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1567/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Strămutare. Sentința nr. 84/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
