Pretenţii. Decizia nr. 99/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 99/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 73151/3/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.99A
Ședința publică de la 15 martie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - AGLAIA VĂLAN
JUDECĂTOR - R. P.
GREFIER - G.-M. V.
***********
Pe rol soluționarea apelului civil formulat de apelanta-reclamantă C. L., domiciliată în București, ., ., împotriva sentinței civile nr.1697/21.09.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți Asociația Salvați Bucureștiul, cu sediul în București, ..10, corp A+B, .-D, sector 5, C. D.-L., domiciliată în București, ..30, sector 1, D. Nicușor D., domiciliat în F., ..60, județul B. și G. L. M., în calitate de asociat și vicepreședinte al Asociației Savați Bucureștiul, cu sediul în București, ..10, corp A+B, .-D, sector 5, având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata-pârâtă Asociația Salvați Bucureștiul reprezentată de președinte Nicușor D. și vicepreședinte P. O. C., cu delegație la dosar, lipsind apelanta-reclamantă și ceilalți intimați-pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea, pune în discuție excepția netimbrării cererii de apel, având în vedere că apelanta-reclamantă a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conform dovezii aflată la fila 27 dosar apel, și nu a satisfăcut această cerință legală.
Reprezentanții intimatei-pârâte Asociația Salvați Bucureștiul solicită admiterea excepției și anularea apelului ca netimbrat. Depun la dosar note scrise.
CURTEA
Prin cererea din 21.11.2011, reclamanta C. L. i-a chemat în judecată pe pârâții Asociația Salvați Bucureștiul, D. Nicușor D., în calitate de președinte al asociației, C. D.-L., în calitate de vicepreședinte al asociației, și G. L. M., în calitate de vicepreședinte al aceleiași asociații, pentru a fi obligați în solidar, la plata sumei de 598.471 euro, echivalentul a 2.526.565,02 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului teren în suprafață de 11.632,08 mp situat în București, . și nr. 45B, sectorul 1, pe perioada 20.04.2011 și până la data încetării măsurii de suspendare a autorizațiilor de demolare.
În motivare, a arătat că, prin sentința civilă nr. 2124 din 04.06.2009, Tribunalul București – Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal a admis acțiunea formulată de către ea și a obligat Primăria Sectorului 1 București să emită în beneficiul său autorizații de desființare pentru imobilele situate în București, . și nr. 45B, sectorul 1, sub sancțiunea plății de daune cominatorii de câte 50 lei/zi de întârziere.
La data de 24.03.2011, pârâta Asociația Salvați Bucureștiul a introdus, cu rea-credință, pe rolul Tribunalul București – Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal o acțiunea prin care a solicitat suspendarea executării autorizațiilor de construire, până la soluționarea dosarului nr._/3/011, ce are ca obiect anularea autorizațiilor de desființare nr. 14/1/K/_ din 15.02.2011 și nr. 15/2/K/_ din 15.02.2011.
Pârâții și-au exercitat abuziv drepturile procesuale și prin acțiunile intentate în numele Asociației Salvați Bucureștiul, o lipsește de dreptul de folosință al imobilului.
Prin sentința civilă nr. 1697 din 21.09.2012, Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților D. Nicușor D., C. D.-L. și G. L.-M., și a respins acțiunea în raport de aceștia, ca fiind formulată față de persoane fără calitate procesuală pasivă. Totodată, a respins ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei Asociația Salvați Bucureștiului.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că atât prin cererea de chemare în judecată, cât și prin întâmpinarea se invocă și se formulează apărări în raport de dispozițiilor Noului cod civil care a intrat în vigoare la data de 1.10.2011, deși, potrivit art. 6 din Noul Cod civil, actele și fapte juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrare în vigoare a legii noi, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Așa fiind, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 998 și 999 Cod civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală, cât și dispozițiile art. 31/1954.
Totodată, a constatat că acțiunea de la care pornește reclamanta în calcularea și stabilirea prejudiciului său a fost introdusă de către persoana juridică Asociația Salvați Bucureștiul, iar din statutul acesteia rezultă că are drept scop „…dezvoltarea durabilă și armonioasă a Bucureștiului și a localităților din România; păstrarea patrimoniului arhitectural – urbanistic și istoric al Bucureștiului; protecția parcurilor și asigurarea unui mediu înconjurător sănătos în București..”.
În aceste condiții, instanța a apreciat că persoana juridică a acționat în instanță potrivit limitelor statutului său, iar împrejurarea că cei care au introdus acțiunea, în numele persoanei juridice, sunt membrii fondatori, nu atrage răspunderea acestora, cu atât mai mult cu cât reclamanta nu a detaliat în ce măsură faptele proprii ale persoanelor fizice chemate în judecată i-au cauzat acesteia un prejudiciu.
Astfel fiind, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice și a respins acțiunea reclamantei față de aceste persoane pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că, pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală trebuie să existe o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție, care să fi produs în patrimoniul reclamantei prejudiciul pretins de către aceasta.
Or, din cuprinsul hotărârilor judecătorești depuse la dosar, rezultă că Asociația Salvați Bucureștiul a acționat în instanță potrivit actului său de organizare și funcționare și pentru atingerea scopurilor rezultate din statutul asociației. În aceste condiții, fapta săvârșită de asociație, nu este o faptă ilicită și cu atât mai mult ea nu este săvârșită cu vinovăție.
Prejudiciul pretins de către reclamantă nu este un prejudiciu actual și cert în condițiile în care terenul era liber, iar reclamanta a avut în vedere, la stabilirea cuantumului acestuia, un teren deja construit și cu locuințe închiriate.
În consecință, tribunalul, constatând că nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate între fapta săvârșită de persoana juridică Asociația Salvați Bucureștiul și prejudiciul pretins de către reclamantă, a găsit neîntemeiată acțiunea în raport de aceasta.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta, care a susținut nelegalitatea și netemeinicia acesteia și, în final, a solicitat admiterea acțiunii, în sensul în care a fost formulată.
În temeiul art. 2 alin. 1 și art. 11 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Curtea i-a pus în vedere apelantei să-și timbreze cererea de apel cu suma de 14.668,32 lei și cu timbrul judiciar de 5 lei.
Apelanta-reclamantă a formulate cerere de ajutor public judiciar sub forma eșalonării plății taxei judiciare de timbru, iar prin încheierea din 22.02.2013 instanța a respins această cerere, ca neîntemeiată.
Pârâta-intimată Asociația Salvați Bucureștiul a invocat excepția netimbrării apelului.
Curtea constată că apelul este netimbrat.
Astfel, deși după respingerea cererii de acordare a ajutorului public judiciar din 22.02.2013, reclamanta-apelantă a fost citată cu mențiunea achitării unei taxe judiciare de timbru de 14.688,32 lei și a unui timbru judiciar de 5 lei, până la termenul de judecată stabilit din 15.03.2013, aceasta nu a înțeles să-și îndeplinească obligația.
Or, conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Așa fiind, făcând aplicarea textului de lege susmenționat, Curtea urmează a anula apelul, ca netimbrat.
De asemenea, Curtea, chiar prin rezoluția administrativă i-a pus în vedere reclamantei să achite și taxa judiciară de timbru neachitată la prima instanță de 29.376,65 lei.
În acest sens, instanța constată că în baza art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997, în situația în care instanța investită cu soluționarea unei căi de atac, ordinare sau extraordinare, constată că în fazele procesuale anterioare taxa de timbru nu a fost plătită în termenul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.
Reținând incidența în prezenta cauză a dispozițiilor art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, urmează a se dispune ca reclamanta să achite statului suma de 29.376,65 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru datorată pentru judecarea cauzei în fond în primă instanță.
Această taxă judiciară de timbru era datorată de către reclamantă în baza art. 2 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, conform cu care, acțiunile și cererile evaluabile în bani se taxează conform calculului proporțional indicat în cuprinsul textului de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, apelul formulat de apelanta-reclamantă C. L., domiciliată în București, ., ., împotriva sentinței civile nr. 1697/21.09.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți Asociația Salvați Bucureștiul, cu sediul în București, .. 10, corp A+B, .-D, sector 5, C. D.-L., domiciliată în București, .. 30, sector 1, D. Nicușor D., domiciliat în F., .. 60, județul B. și G. L. M., în calitate de asociat și vicepreședinte al Asociației Savați Bucureștiul, cu sediul în București, .. 10, corp A+B, .-D, sector 5.
Obligă pe reclamanta C. L. la plata sumei de 29.376,65 lei,
reprezentând taxă judiciară de timbru datorată pentru judecarea cauzei în fond, în baza art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. V. R. P.
GREFIER,
G.-M. V.
Red. AV
Tehnored. PS 7 ex.
27.03.2013
Jud. fond: C. Segărcianu
| ← Anulare act. Decizia nr. 142/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 1522/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
