Rectificare carte funciară. Decizia nr. 948/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 948/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 6790/303/2011
Dosar nr._
(471/2013)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.948
Ședința publică de la 27.05.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - D. A. B.
JUDECĂTOR - I. B.
GREFIER - LUCREȚIA C.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea recursului formulat de recurenții-reclamanți G. I. și G. M., împotriva deciziei civile nr. 1109 A din 23.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. M..
Cauza are ca obiect –rectificare carte funciară.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 20 mai 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie; pentru a da posibilitate intimatului-pârât să depună note scrise și în vederea deliberării, Curtea a amânat pronunțarea cauzei la data de 27 mai 2013, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 29.03.2011, sub nr._, pe rolul Judecătoriei sectorului 6, reclamanții G. I. și G. M., în contradictoriu cu pârâtul M. M., au formulat cerere de radiere a ipotecii nr.4760/31.03.1997, înscrisă în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni cu privire la imobilul situat în București, Calea Giulești nr.263 D, sector 6.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că au achiziționat imobilul mai sus menționat de la Ghimis T. și Ghimisi C., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.498/25.02.1997 de B.N.P. Malinschi T., la acea dată imobilul neavând întocmită documentația cadastrală.
Dorind să înstrăineze imobilul, reclamanții au efectuat documentația cadastrală și când au vrut să întabuleze dreptul lor de proprietate la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, au constatat că este înscrisă în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni o ipotecă, încă din data de 31.03.1997, deși ei dobândiseră imobilul la data de 25.02.1997.
În urma verificărilor efectuate, au constatat că foștii proprietari au împrumutat de la pârât suma de 6.600 dolari, garantând restituirea cu acest imobil, pe care îl dețineau la acea dată, iar ulterior au înstrăinat imobilul reclamanților, fără să le aducă la cunoștință existența vreunei ipoteci.
Reclamanții solicită radierea ipotecii nr.4760/31.03.1997 înscrisă în favoarea pârâtului în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni, întrucât persoanele împotriva cărora s-a înscris acest drept, respectiv Ghimis T. și Ghimisi C. nu mai erau proprietarii imobilului la data la care s-a făcut înscrierea.
În drept, au invocat dispozițiile Legii nr.7/1996.
Prin sentința civilă nr.7529/19.10.2011, Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată din oficiu, și a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind formulată de persoane fără legitimare procesuală activă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin acțiune reclamanții au solicitat radierea ipotecii nr.4760/31.03.1997 din cartea funciară deschisă pentru imobilul situat în București, Calea Giulești nr.263 D, sector 6 și, deși nu au indicat cu exactitate temeiul juridic al cererii, acesta este dat de prevederile art.33 alin.2 și art.34 din Legea nr.7/1996, texte legale în vigoare la data formulării acțiunii și aplicabile, potrivit art.223 din Legea nr.71/2011.
Instanța de fond a considerat că din interpretarea sistematică a celor două articole mai sus menționate, rezultă că poate solicita rectificarea cărții funciare numai proprietarul imobilului, calitate pe care reclamanții nu o au, imobilul asupra căruia a fost notată ipoteca fiind, conform probelor existente la dosar, proprietatea numitei B. M..
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, iar prin decizia civilă nr.615/A/8.06.2012, s-a admis apelul, s-a anulat sentința primei instanțe și s-a reținut cauza spre soluționare pe fond, în conformitate cu dispozițiile art.297 C.proc.civ.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, în mod greșit, prima instanță a apreciat că într-o acțiune în rectificarea înscrierilor din cartea funciară, poate avea calitate procesuală activă numai proprietarul imobilului. Atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară, s-a arătat că sfera persoanelor care au calitate procesuală activă într-o acțiune în rectificare a înscrierilor de carte funciară nu este limitată la titularul de carte funciară, ci este mult mai largă, incluzând orice persoană care a avut sau are un drept înscris în cartea funciară, drept ce a fost lezat prin înscrierea a cărei rectificare se solicită.
În consecință, tribunalul a apreciat că apelanții reclamanți au calitate procesuală activă în cauză, deoarece au avut înscris în cartea funciară dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, imobil ce a fost grevat prin înscrierea dreptului de ipotecă în favoarea intimatului pârât M. M., înscriere atacată prin acțiune.
În evocarea fondului, aceeași instanță de apel a pronunțat decizia civilă nr.1109/A/23.11.2012, prin care a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că prin contractul de împrumut autentificat sub nr.931/7.05.1996, Ghimisi C. și Ghimis T. a împrumutat de la M. M. suma de 6.600 USD, constituind totodată, pentru garantarea împrumutului, o ipotecă asupra imobilului situat în București, Calea Giulești nr.263, sector 6.
Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.498/25.02.1997 s-a reținut că reclamanții au dobândit de la Ghimis T. și Ghimisi C. dreptul de proprietate asupra imobilului mai sus menționat, contractul fiind înscris în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni sub nr.476/31.03.1997.
Prin încheierea nr._/25.08.2010, O.C.P.I. București sector 6 a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea reclamanților, înscriind totodată și ipoteca din 31.03.1997 pe temeiul Registrului de Transcripțiuni și Inscripțiuni.
Instanța de fond a reținut că reclamanții nu au formulat plângere împotriva acestei încheieri de carte funciară, deși aveau o astfel de posibilitate, conform dispozițiilor art.50 din Legea nr.7/1996, ci au solicitat direct radierea ipotecii, mai întâi printr-o acțiune formulată la data de 15.10.2010 în contradictoriu cu O.C.P.I. Ilfov, respinsă irevocabil pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtului chemat în judecată, după care au formulat prezenta acțiune.
În continuare, s-a constatat că, potrivit dispozițiilor art.34 din Legea nr.7/1996, rectificarea înscrierilor din cartea funciară poate fi solicitată de orice persoană interesată, dar numai dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația actuală a imobilului.
Constatând că în cauză nu este îndeplinită niciuna din cele patru situații mai sus menționate, instanța de apel, evocând fondul, a apreciat că se impune respingerea cererii reclamanților, ca neîntemeiată.
Și împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate.
Prin motivele de recurs au susținut că instanța de apel nu a judecat fondul, invocând în considerentele deciziei pronunțate motive de respingere a acțiunii ca inadmisibilă, deși în dispozitiv a fost consemnată respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Au arătat că dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996, reținute de instanța de apel, prevăd într-adevăr posibilitatea atacării încheierii prin care s-a cerut înscrierea unui drept, dar aceasta nu este o condiție pentru a formula o acțiune în temeiul art.34 din Legea nr.7/1996.
În opinia recurenților, respingând acțiunea pentru neatacarea în condițiile textului de lege mai sus menționat a încheierii prin care s-a făcut înscrierea, instanța de apel a adăugat la lege, ceea ce nu este permis.
În opinia recurenților, instanța de apel a greșit și atunci când a reținut că nu se regăsește în cauză niciunul din cazurile de rectificare prevăzute expres și limitativ de art.34 din Legea nr.7/1996. În analizarea acestui aspect, instanța de apel a verificat doar valabilitatea actului care a stat la baza înscrierii, și anume contractul de împrumut dintre intimatul M. M. și soții Ghimisi, concluzionând că nu s-a făcut dovada că acest titlu ar fi fost anulat, dar nu a verificat valabilitatea înscrierii dreptului, așa cum prevede alternativ, pct.1 al articolului 34 din Legea nr.7/1996.
Analizând decizia instanței de apel în raport de criticile formulate de recurenți, Curtea va reține că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin acțiune, recurenții reclamanți au solicitat radierea ipotecii nr.4760/31.03.1997, înscrisă în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni cu privire la imobilul situat în București, Calea Giulești nr.263 D, sector 6, susținând că această înscriere s-a făcut, contrar dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 7/1996, împotriva altor persoane decât cei care erau la data înscrierii titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului.
Evocând fondul în condițiile impuse de dispozițiile art. 297 Cod Procedură Civilă, instanța de apel a respins cererea, reținând pe de o parte faptul că recurenții reclamanți nu au formulat plângere împotriva încheierii prin care s-a înscris ipoteca, deși aveau această posibilitate legală, dar și faptul că nu sunt îndeplinite în cauză condițiile impuse de art. 34 din lege pentru rectificarea înscrierii din cartea funciară.
Instanța de apel a reținut că, potrivit textului de lege mai sus menționat, rectificarea înscrierilor din cartea funciară poate fi solicitată de orice persoană interesată, dar numai dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația actuală a imobilului.
Din probele administrate s-a reținut că nu s-a dovedit în cauză faptul că reclamanții s-ar afla în vreuna din aceste situații și, pe cale de consecință, s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Soluția pronunțată de instanța de apel în evocarea fondului, astfel cum a fost menționată în dispozitivul deciziei recurate și motivată prin considerente, privește fondul raportului juridic dedus judecății instanței de către reclamanți, critica prin care recurenții susțin practic, existența unei contradicții între considerente și dispozitiv, în sensul că prin considerente s-ar fi reținut inadmisibilitatea acțiunii, iar prin dispozitiv netemeinicia acesteia fiind nefondată.
Nefondată este și critica ce vizează soluția pronunțată pe fond de tribunal, prin care se susține că instanța de apel ar fi aplicat greșit dispozițiile art. 33 din Legea nr. 7/1996.
Potrivit art. 33 alin. 4 coroborat cu art. 51 din Legea nr. 7/1996, forma în vigoare la data formulării acțiunii, rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică a titularului dreptului ce urmează a fi rectificat, fie prin hotărâre judecătorească irevocabilă, care suplinește acordul părților în situația în care acestea nu se înțeleg.
Legea nr. 7/1996 folosește o accepțiune largă pentru termenul de rectificare, înțelegând potrivit art. 33 alin. 2 procedeul tehnico juridic prin care se radiază, se îndreaptă sau se menționează înscrierea oricărei operațiuni susceptibilă să facă obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
Prin urmare, operațiunea de radiere a înscrierii unei ipoteci se circumscrie noțiunii de rectificare, în înțelesul Legii nr. 7/1996, iar temeinicia sa este subsumată premiselor prevăzute de art. 34 din acest act normativ, cum în mod corect a apreciat și instanța de fond.
Conform acestui text de lege orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
În cauză, calitatea recurenților reclamanți de persoane interesate în a solicita radierea ipotecii menționată în acțiune a fost constatată de instanța de apel prin decizia civilă nr. 1109/20.11.2012 și, în condițiile în care această soluție nu a fost criticată prin apel, a intrat în puterea lucrului judecat, nemaiputând face obiect al unei analize în recurs.
În motivele de fapt ale acțiunii recurenții reclamanți au invocat teza reglementată de art. 34 alin. 1 pct. 1 susținând că înscrierea dreptului de ipotecă a fost nelegală, deoarece s-ar fi făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 22 din lege, împotriva altor persoane decât recurenții reclamanți, care erau la data înscrierii proprietarii imobilului.
Dispozițiile legale invocate de recurenții reclamanți reglementează înscrierea unui drept în Cartea funciară, stabilind că aceasta se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută.
Din probele administrate rezultă, însă, că ipoteca invocată în acțiune a fost înscrisă, pentru prima dată, la data de 31.03.1997, în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni, în baza unui act de împrumut valabil încheiat, care nu a fost desființat până în prezent și împotriva părților ce figurau în acest act, imobilul neavând deschisă la acea dată carte funciară.
Ulterior, cu ocazia deschiderii cărții funciare pentru imobil, la cererea recurenților reclamanți, ipoteca a fost preluată din Registru de Transcripțiuni și înregistrată în cartea funciară prin încheierea nr._/25.08.2010, cu respectarea dispozițiilor art. 22 din lege, împotriva recurenților reclamanți, titulari la acea dată ai dreptului de proprietate asupra imobilului.
Încheierea putea fi atacată de recurenții reclamanți în condițiile prevăzute de Legea nr. 77/1996, drept procesual pe care aceștia nu au înțeles să-l valorifice.
Încheierea de carte funciară are, în toate cazurile, caracter necontencios, deoarece registratorul de carte funciară nu tranșează vreun litigiu și nici nu stabilește existența sau inexistența unui drept potrivnic împotriva altei persoane, ci numai verifică, în scopul salvgardării ordinii publice și a drepturilor ori intereselor legitime ale terților, condițiile de validitate, de fond și de formă ale actului în temeiul căruia se solicită înscrierea.
Radierea ipotecii înregistrată în aceste condiții nu poate fi dispusă de instanță decât dacă se dovedește că a intervenit unul din cazurile prevăzute expres de art. 34 din lege pentru rectificarea cărții funciare, ceea ce în cauza de față nu s-a probat.
În consecință, apreciind că decizia pronunțată de instanța de apel este legală, Curtea va dispune, în baza art. 312 Cod Procedură Civilă respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții-reclamanți G. I. și G. M., împotriva deciziei civile nr. 1109 A din 23.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27.05.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. A. B. I. B. DOINIȚA M.
GREFIER
LUCREȚIA C.
Red.I.B.
Tehnored.B.I.
2 ex/5.06.2013
T.B.-Secția a V-a – S.G.N.
- A.M.
Jud.Sector 6 – C.M.
| ← Cereri. Decizia nr. 1924/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Expropriere. Decizia nr. 172/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
