Anulare act. Decizia nr. 471/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 471/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-03-2014 în dosarul nr. 4317/3/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A IV A CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 471 R

Ședința publică de la 05.03.2014

Curtea compusă din :

PREȘEDINTE: - P. F.

JUDECĂTOR: - A. C. B.

JUDECĂTOR: - M. STELUȚA C.

GREFIER: - F. J.

………………………….

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI - A.A.A.S., împotriva Sentinței civile nr. 11/09.01.2013 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. M., decedat pe parcursul procesului, proces continuat de moștenitoarea acestuia ALEXIA MORGAM C., având ca obiect, contestația la Legea nr. 10/2001 și anulare act.

La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatând că la data de 03.02.2014, mandatarul intimatului-reclamant C. M., a depus prin serviciul registratură o întâmpinare, prin care a adus la cunoștința instanței faptul că intimatul a decedat la data de 16.11.2012 la Paris, iar moștenitoarea acestuia este Alexia Morgam C., Curtea dispune introducerea în cauză a moștenitoarei defunctului.

Având în vedere că,atât recurenta-pârâtă A. pentru Administrarea Activelor Statului - A.A.A.S., cât și mandatarul intimatului-reclamant C. M., au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 Cod procedură civilă, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.11/09.01.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a V a Civilă s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, ca neîntemeiată;s-a admis acțiunea formulată de reclamantul C. M. prin procurator T. G., în contradictoriu cu pârâta A. pentru Valorificarea Activelor Statului și a anulat art. 2 al Deciziei nr. 282/2011.

P. a dispune în acest sens s-au reținut următoarele;

Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive, invocate prin întâmpinare s-a reținut că excepția este nu este întemeiată avand în vedere ca obiectul actiunii este contestarea deciziei emise de pârâta. Reclamantul nu solicita plata despagubirilor de catre ANRP – CCSD, ci examinarea deciziei cat priveste dispozitia de înaintare a dosarului acestei entitati, pentru plata despagubirilor. Parata fiind autoarea deciziei raspunde pentru legalitatea acesteia, pusa în discutie în prezenta actiune.

Pe fondul contestatiei, Tribunalul a reținut ca prin sentinta a Judecatoriei Sectorului 4 – definitiva – filele 29 -31, instanta mentionata a stabilit cu putere de lucru judecat ca A. este autoritatea care trebuie sa plateasca despagubirile stabilite prin sentinta 1493/2009.

Potrivit disp. Art. 1202 si art. 1200 pct. 4 C.Civ. Tribunalul a reținut ca sustinerile paratei sunt contrazise printr-o hotarare judecatoreasca, emiterea deciziei în baza interpretarii proprii a acesteia a hotararii din 2009 si cu încalcarea dispozitiei calificata drept “clara” în sentinta de respingere a contestatiei la executare fiind nelegala.

Împotriva sentinței civile nr.11 din 09.01.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului București a formulat recurs A. pentru Administrarea Activelor Statului – A.A.A.S.(fostă A. Națională pentru Valorificarea Activelor Statului).

În motivarea cererii de recurs, întemeiată pe art.304 pct.9 și art.3041 Cod procedură civilă au fost susținute în sinteză următoarele critici:

Printr-un prim motiv, întemeiat pe art.304 pct.9 Cod procedură civilă, s-a susținut că s-a încălcat principiul disponibilității prin respingerea calității procesual pasive, în ceea ce privește plata de despăgubire de către A.A.A.S., pentru imobilul revendicat.

În dezvoltarea motivului s-a arătat că, potrivit Legii nr.10/2001 republicată – AAAS are doar competența de a emite o decizie motivată care cuprinde doar propunerea de acordare de măsuri reparatorii în echivalent și de înaintare a acesteia, însoțită de toate documentele atașate notificării, Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Recurenta arată că a soluționat favorabil notificarea reclamantului prin decizia nr.282/28.12.2011 prin care s-au propus măsuri reparatorii în echivalent în cuantum de 637.162 lei pentru imobilul teren și construcții, situat în Târgu Ocna, ..3, județul Bacău, în baza sentinței civile irevocabile nr.1493/28.12.2009 a Tribunalului București.

S-a mai arătat că această decizie a fost deja înaintată Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Printr-un al doilea motiv s-a susținut că acțiunea contestatorului Crutescu M., trebuia îndreptată împotriva ANRP – CCSD.

În dezvoltarea motivului s-a arătat că decizia și documentele aferente au fost înaintate Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor unde a fost declanșată procedura administrativă specială de acordare a despăgubirilor, prevăzută de titlul VII din Legea nr.247/2005.

Printr-un al treilea motiv (dar indicat de recurentă ca fiind motivul doi), s-a susținut că nelegal instanța de fond a anulat art.2 al Deciziei motivate nr.282/2011.

În dezvoltarea motivului s-a arătat că, în ceea ce privește despăgubirile și acordarea lor efectivă, obligația plății efective a despăgubirilor revine Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității pentru Restituirea Proprietăților,conform art.16 alin.2 din titlul VII al Legii nr.247/2005.

Recurenta arată că, prin Legea nr.247/2005 s-au reglementat sursele de finanțare pentru plata despăgubirilor și că este greșită constatarea instanței potrivit cu care Legea nr.247/2005 nu poate retroactiva în vederea acordării efective a despăgubirilor.

Se mai arată de recurentă că decizia nr.282/2011 a fost emisă sub incidența Legii nr.247/2005, în conformitate cu procedura legală de acordare efectivă a despăgubirilor, și că nelegal s-a reținut de către instanța de fond că AAAS este autoritatea care trebuie să plătească despăgubirile stabilite prin sentința nr.1493/2009 a Tribunalului București, pentru că această sentință nu poate avea autoritate de lucru judecat, cu atât mai mult cu cât obiectul acelei cauze este începerea executării silite prin înființarea popririi.

De asemenea,s-a arătat că prin OUG nr.81/28.06.2007 s-a reglementat procedura și modalitatea de despăgubire efectivă, iar, în conformitate cu acest act normativ A. Națională pentru Restituirea Proprietăților emite un titlu de conversie sau un titlu de plată.

Recursul este nefondat pentru următoarele argumente:

În ce privește primul motiv de recurs, astfel cum a fost susținut și dezvoltat, critica este nefondată pentru următoarele argumente:

Potrivit art.129(6) Cod procedură civilă, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății. Acest text reglementează principiul disponibilității la care face referire recurenta. În speță obiectul cererii dedus judecății l-a reprezentat decizia nr.282/28.12.2011, emisă de recurentă, prin care s-a dispus că despăgubirile stabilite prin sentința civilă nr.1493/28.12.2009să nu fie plătite de A.V.A.S. ci să fie transferate către Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Examinând decizia recurată se constată că în dispozitivul acesteia instanța a dispus anularea art.2 din Decizia nr.282/2011, art.2 care dispunea să se înaintează prezenta decizie privind propunerea de acordare de măsuri reparatorii, însoțită de documentele aferente aflate în dosarul A.V.A.S., Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Rezultă din aceste constatări că instanța de fond s-a pronunțat pe obiectul dedus judecății și că nu au fost încălcate dispozițiile art.129(6) Cod procedură civilă, motiv pentru care nu sunt incidente dispozițiile art.304 pct.9 și 3041 Cod procedură civilă.

Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs astfel cum a fost susținut și dezvoltat, și această critică este nefondată pentru că emitentul deciziei nr.282/28.12.2011 este recurenta AAAS și nu Agenția Națională de Restituire a Proprietăților – Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor.

Și cel de-al treilea motiv de recurs, astfel cum a fost susținut și dezvoltat este nefondat pentru următoarele argumente, și anume; expresia putere de lucru judecat, folosită de instanța de fond are în vedere faptul că prin sentința civilă nr.1493/2009 s-a stabilit obligația A.V.A.S. de a plăti, cu titlu de despăgubiri, suma de 637.162 lei.

Această expresie nu este totuna cu excepția autorității de lucru judecat la care face referire recurenta, autoritate reglementată în art.1201 cod civil de la 1864. Puterea de lucru judecat semnifică o cauză judecata definitiv,autoritatea de lucru judecat presupune o cauză soluționată irevocabil și o nouă cerere între aceleiași părți cu același obiect și aceeași cauză.

În ce privește dispozițiile din OUG nr.81/28.06.2007 instanța constată că acest act normativ nu a reglementat situația în care prin sentința judecătorească A.V.A.S. a fost obligată să plătească despăgubirile pentru imobilele care au făcut obiectul procesului de privatizare. În aceste condiții de obligația stabilită prin sentința civilă nr.1493/28.12.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a V a Civilă este ținută recurenta.

Nu sunt deci îndeplinite, nici în cazul acestui ultim motiv de recurs analizat, dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041 Cod procedură civilă, motiv pentru care în temeiul art.312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

P. ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-pârâtă A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI - A.A.A.S., împotriva Sentinței civile nr. 11/09.01.2013 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. M., decedat pe parcursul procesului, proces continuat de moștenitoarea acestuia ALEXIA MORGAM C..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 5 martie 2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

P. F. A. C. B. M. Steluța C.

GREFIER

F. J.

RED.PF

Tehnored.MȘ/ 2 ex.

3.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Decizia nr. 471/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI