Cereri. Decizia nr. 1615/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1615/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 53426/299/2010/a1
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1615 R
Ședința publică de la 28.10.2014
Curtea compusă din :
PREȘEDINTE – DANIELA LAURA MORARU
JUDECĂTOR – D. Z.
JUDECĂTOR – D. F. G.
GREFIER – S. V.
…………………..
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul petent ., împotriva deciziei civile nr. 740A/01.07.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V a Civilă, în dosarul nr._, având ca obiect „restituire cauțiune”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul petent . reprezentat de avocat A. T., cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul recurentului petent . depune la dosar o copie legalizată a sentinței civile nr. 9306/23.04.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1, în dosarul nr._ . arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Apărătorul recurentului petent . solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a deciziei atacate, admiterea apelului, schimbarea în tot a încheierii și admiterea cererii de restituire a cauțiunii. Arată că instanța a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii și a reținut în mod greșit că instanța de fond a efectuat o verificare corectă a îndeplinirii condițiilor formale pentru eliberarea cauțiunii.
Să se constate că există o dovadă că o eventuală cerere de despăgubiri formulată de creditori nu ar fi putut fi formulată în mod temeinic.
CURTEA
Soluționând recursul civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12.04.2013, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, petenta S.C. O. P. S.A. a solicitat restituirea cauțiunii consemnată cu Recipisa de Consemnare nr. 2760/11.11.2010, în cuantum de 5.124.530,78 lei, achitata la Raiffeisen Bank – Agenția P. și depusa în dosarul nr._ 10.
Prin încheierea din ședința publică de la 18.04.2013, dată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._ 10, s-a respins ca neîntemeiată cererea de restituire a cauțiunii formulată de petenta S.C. O. P. S.A.,
Pentru a se pronunța astfel, analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 723 pct. 1 din Legea nr. 219/2005 „Cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei.”
Instanța a constatat că cererea de suspendare provizorie a executării silite a fost soluționata irevocabil potrivit încheierii pronunțata de aceasta instanța la 23.11.2010 când a fost admisa în parte cererea formulata de petenta S.C. O. P. S.A., în contradictoriu cu intimații S. D. C., S. R. B., dispunându-se suspendarea provizorie a executării silite, prin poprire dispusa în dosarul execuțional nr.409/2010 al B.E.J. C. M. R., până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul contestației la executare nr._/299/2010
Or, dosarul nr._/299/2010 al Judecătoriei Sector 1 Bucuresti, având ca obiect contestație la executare, suspendare executare silită, ce a fost conexat potrivit încheierii pronunțată de această instanță la data de 09.06.2011 la dosarul nr._/299/2010 - nu a fost soluționat – definitiv și irevocabil – conform dispozițiilor art. 723 din Legea nr. 219/2005, acesta figurând potrivit portalului instanței cu termen de judecată fixat la data de 18.04.2013.
Față de cele mai sus învederate, instanța a respins cererea de restituire a cauțiunii ca neîntemeiata.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat apel motivat petenta S.C. O. P. S.A
Prin decizia civilă nr.740A din 01.07.2013, Tribunalul București – Secția a V-a Civilă a respins apelul ca nefondat, reținând că prima instanta a apreciat corect ca nu sunt indeplinite disp. Art. 723 indice 1 alin. 3 c.p.civ., cererea de restituire a cautiunii fiind neintemeiata. Ca cei care au pornit executarea silita nu ar putea sa se pretinda despagubiri ca urmare a suspendarii executarii silite pentru motivul ca titlul executoriu a fost desfiintat este o chestiune care nu poate fi decisa fara a fi pusa in discutia partilor ( care sa fie citate pentru a-si formula apararile). Avand in vedere ca cererea a fost solutionata fara citarea partilor prima instanta a verificat in mod correct doar indeplinirea conditiilor formale pentru eliberarea cautiunii.
Tribunalul a considerat apelul calea de atac incidenta in cauza fata de disp. Art. 336C.p.civ., care se refera la incheierea de admitere a cererii necontencioase si dispozitiile cu caracter general cuprinse de art.282 C.p.civ.
În termenul legal prevăzut de art. 301 C.proc.civ., împotriva acestei decizii a declarat recurs petenta S.C. O. P. S.A.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că prin decizia nr. 446A/05.06.2008 pronunțată de către Curtea de Apel București, Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr._/2/2004, recurenta O. P. S.A. a fost obligată la plata către reclamanții-apelanți S. D. C. și S. D. B. a sumei de 50.610.644,97 lei (ron) cu titlu de măsuri reparatorii ca urmare a unei presupuse naționalizări abuzive a bunurilor reclamanților.
În cursul anului 2010, în temeiul titlului executoriu deținut la acea vreme, S. D. C. și S. D. B. au demarat formele de executare silită împotriva apelantei, fiind înregistrat dosarul de executare nr. 409/2010 la B.E.J. C. M. R..
Poprirea asupra conturilor recurentei a avut loc la data de 06.10.2010, conform Adresei nr._/07.10.2010 emisă de Raiffeisen Bank, Direcția Prelucrarea Tranzacțiilor, fiind indisponibilizată suma de 51.245.307,87 lei.
Recurenta a formulat contestație la executare și cerere de suspendare împotriva acestei forme de executare silită care a fost înregistrată sub nr._/299/2010 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, în urma soluționării incidentelor procedurale invocate în cauză, dosarul nr._/299/2010 a fost atașat la dosar nr._/299/2010, aflat pe rolul aceleiași instanțe.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București sub numărul_ 10, recurenta a solicitat instanței să dispună suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea irevocabilă a cererii de suspendare formulată în cadrul contestației la executare, ce făcea obiectul dosarului nr._/299/2010.
În acest sens, a depus la dosarul cauzei Recipisa de consemnare din data de 11.11.2010 emisă de Raiffeisen Bank, prin care a făcut dovada achitării cauțiunii în cuantum de 5.124.530,78 lei.
Prin încheierea pronunțată la data de 23.11.2010 în dosarul nr._ 10, Judecătoria Sectorului l București a admis cererea de suspendare provizorie formulată de apelanta în baza art. 403 alin. 4 C.proc.civ. și a dispus suspendarea provizorie a executării silite prin poprire până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul contestației la executare, obiect al dosarului nr._/299/2010.
La termenul din data de 23.04.2013, dosarul nr._/299/2010 a fost soluționat în sensul admiterii contestației la executare formulate de apelanta și al anulării actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 409/2010 al B.E.J. C. M. R..
Împotriva Deciziei nr. 446 A/05.06.2008 pronunțată de către Curtea de Apel București, Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr._/2/2004, apelanta a formulat recurs. Cauza a fost soluționată prin Decizia nr. 6265 din 16.10.2012 prin care instanța supremă a admis recursul, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.
Prin urmare, data de 16.10.2012 este data la care s-a admis recursul apelantei și s-a desființat titlul executoriu, cu toate consecințele ce derivă din această desființare în ceea ce privește legalitatea actelor de executare silită efectuate de către cei doi pârâți din prezenta cauză în baza unui titlu desființat.
Suma indisponibilizată în urma procedurii execuționale a popririi a fost eliberată apelantei urmare a adresei emise de către executorul judecătoresc la data de 17.10.2012 când s-a solicitat deblocarea conturilor apelantei în urma desființării titlului executoriu.
Hotărârea pronunțată de prima instanță este nelegală și netemeinică, fiind dată cu greșita aplicare a legii.
Intimații S. D. C. și S. R. B. nu au calitatea de persoane îndreptățite să formuleze cerere pentru plata de despăgubiri, în accepțiunea art. 7231 alin. (3) C.pr.civilă
Potrivit art. 7231 alin. (3) C.pr.civilă „Cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei."
Astfel, titlul executoriu ce stă la baza prezentului litigiu, respectiv, Decizia civilă nr. 446/A din 05.06.2008, pronunțată de Curtea de Apel București, a fost casat prin Decizia nr. 6265 din 16.10.2012 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.
Prin urmare, data de 16.10.2012 este data la care s-a admis recursul apelantei și s-a desființat titlul executoriu, cu toate consecințele ce derivă din această desființare în ceea ce privește legalitatea actelor de executare silită efectuate de către cei doi pârâți din prezenta cauză în baza unui titlu desființat.
Imprejurarea desființării titlului executoriu, coroborată cu admiterea cererii de suspendare provizorie a executării silite, îndeplinește condițiile pentru restituirea cauțiunii achitate conform Recipisei de consemnare a cauțiunii nr. 2760 din data de 11.11.2010, emisă de Raiffeisen Bank, pe calea procedurii necontencioase.
Mai mult, având în vedere că, prin Decizia nr. 6265 din 16.10.2012 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, titlul executoriu a fost desființat, ca urmare a admiterii recursului formulat de apelanta, intimații S. D. C. și S. R. B. nu au calitatea de persoane îndreptățite să formuleze cerere pentru plata de despăgubiri, în accepțiunea art. 7231 alin. (3) C.pr.civilă
Nesocotind probele aflate la dosarul cauzei, instanța de fond a pronunțat hotărârea cu greșita aplicare a legii.
Astfel cum s-a reținut în practica judiciară, rolul cauțiunii este cel de „garanție pentru eventualele daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite și de prevenire și limitare a abuzurilor debitorilor rău platnici". Doctrina a confirmat această interpretare, reținând în mod elocvent în ceea ce privește cauțiunea că aceasta „poate fi prevăzuta pentru acoperirea eventualului prejudiciu cauzat uneia dintre părțile în proces ca urmare a unei masuri adoptate de către instanța de judecată în favoarea celeilalte părți".
Or, în speță, câtă vreme titlul executoriu a fost desființat irevocabil de instanța supremă, nu subzistă posibilitatea ca intimații să facă dovada vreunui prejudiciu ca urmare a încuviințării cererii de suspendare a executării silite în favoarea apelantei.
Față de cele mai sus expuse, este lipsit de temei legal argumentul primei instanțe privind pretinsul caracter neîntemeiat al cererii de restituire a cauțiunii, ca urmare a faptului că dosarul nr._/299/2010 nu ar fi fost soluționat irevocabil.
Ignorând înscrisurile aflate la dosar și argumentele apelantei, instanța de fond a făcut o aplicare mecanică a legii, profund eronată în raport de datele cauzei cu care a fost învestită.
Având la dispoziție toate informațiile necesare, instanța, aplecându-se cu rigurozitate asupra situației de fapt expuse și în temeiul rolului său activ, ar fi trebuit să observe ca în cauza nu mai subzista niciun temei pentru o eventuala cerere de obligare a apelantei la plata de despăgubiri, astfel ca devin incidente dispozițiile art. 7231 alin. (3) C.pr.civilă, apelanta fiind îndreptățită la restituirea cauțiunii consemnate.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul motivelor invocate, Curtea urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 7231 alin. (3) C.pr.civilă „Cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei. Cu toate acestea, cauțiunea se eliberează de îndată, dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate. ”
În speță, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București sub numărul_ 10, recurenta a solicitat instanței să dispună suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea irevocabilă a cererii de suspendare formulată în cadrul contestației la executare, ce făcea obiectul dosarului nr._/299/2010.
În acest sens, a depus la dosarul cauzei Recipisa de consemnare din data de 11.11.2010 emisă de Raiffeisen Bank, prin care a făcut dovada achitării cauțiunii în cuantum de 5.124.530,78 lei.
Prin încheierea pronunțată la data de 23.11.2010 în dosarul nr._ 10, Judecătoria Sectorului 1 București a admis cererea de suspendare provizorie formulată de apelanta în baza art. 403 alin. 4 C.proc.civ. și a dispus suspendarea provizorie a executării silite prin poprire până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul contestației la executare, obiect al dosarului nr._/299/2010.
Dosarul nr._/299/2010 a fost conexat, împreună cu dosarele nr._/299/2010, nr._/299/2010, la dosarul nr._/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 București și a fost soluționat prin sentința civilă nr. 9306 din 23.04.2013, prin care a fost admisă contestația la executare formulată de recurenta din prezenta cauză și s-a dispus anularea formelor de executare silită din dosarul de executare 409/2010 al B. C. M. R., hotărâre ce a rămas irevocabilă prin nerecurare.
Prin urmare, dosarul ce a determinat suspendarea executării silite, pentru care s-a achitat cauținea în cuantum de 5.124.530,78 lei, cu recipisa de consemnare din data de 11.11.2010 emisă de Raiffeisen Bank, a fost soluționat irevocabil, motiv pentru care Curtea apreciază că instanțele de fond și apel au interpretat și aplicat greșit dispozițiile articolului 7231 alin.3 din codul de procedură civilă și au respins cererea de restituire a cauțiunii.
Pe de altă parte, astfel cum s-a reținut și prin sentința civilă nr. 9306 din 23.04.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în soluționarea contestației la executare formulată de recurenta din prezenta cauză, titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 446 A din 05.06.2008 a Curții de Apel București – Secția Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în baza căruia a început executarea silită, a fost desființat, ceea ce echivalează cu inexistența drepturilor creditorului recunoscute prin acest titlu, executarea fiind desființată de drept.
Or, astfel cum s-a reținut în practica judiciară, rolul cauțiunii este cel de „garanție pentru eventualele daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite și de prevenire și limitare a abuzurilor debitorilor rău platnici". Doctrina a confirmat această interpretare, reținând în mod elocvent în ceea ce privește cauțiunea că aceasta „poate fi prevăzuta pentru acoperirea eventualului prejudiciu cauzat uneia dintre părțile în proces ca urmare a unei masuri adoptate de către instanța de judecată în favoarea celeilalte părți".
Norma cuprinsă în art. 7231 alin. (3) C.proc.civ. urmărește în mod evident posibilitatea creditorului de a fi despăgubit pentru paguba creată prin întârzierea executării, însă, în speță, o astfel de întârziere nu s-a produs urmare a cererii de suspendare formulată de către recurentă, întrucât titlul executoriu a fost desființat și, ca urmare a admiterii contestației la executare, au fost anulate toate formele de executare silită, condițiile pentru restituirea cauțiunii fiind îndeplinite.
În consecință, apreciind că decizia instanței de apel este nelegală, Curtea va dispune în baza articolului 312 Cod procedură civilă coroborat cu 304 pct.9 Cod Procedură Civilă admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei instanței de apel, în sensul admiterii apelului și schimbării încheierii din 18.04.2013, admiterii cererii și restituirii cauțiunii consemnate cu recipisa de consemnare nr. 2760/11.11.2010 în cuantum de 5.124.530,78 lei, achitată la Raiffeisen Bank – Agenția P., achitată și depusă în dosarul nr._ 10 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-petent ., împotriva deciziei civile nr. 740A/01.07.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._ .
Modifică decizia civilă recurată.
Admite apelul formulat de apelanta-petentă S.C. O. P. S.A. împotriva încheierii din ședința publică de la 18.04.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.
Schimbă încheierea din 18.04.2013 în sensul că:
Admite cererea formulată de petenta S.C. O. P. S.A..
Dispune restituirea cauțiunii consemnate cu recipisa de consemnare nr. 2760/11.11.2010 în cuantum de 5.124.530,78 lei, achitată la Raiffeisen Bank – Agenția P., achitată și depusă în dosarul nr._ 10 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.10.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. L. M. D. Z. D. F. G.
GREFIER,
S. V.
Red. DLM
Tehnored. DLM/PS 2 ex.
07.11.2014
Jud. apel: L.-E. P.
R.-M. V.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 299/2014. Curtea de Apel... | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 1746/2014. Curtea... → |
|---|
