Conflict de competenţă. Sentința nr. 136/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 136/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 31012/299/2014
Dosar nr._
(2033/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECTIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 136-F
Ședința din Camera de Consiliu de la 12.12.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. M. T.
GREFIER - RĂDIȚA I.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul București - Secția a III a Civilă și Judecătoria B. V. și Judecătoria Sectorului 1 București, Sectorului 5 București, în cauză privind pe reclamanta S.C A. F. SERVICE-SRL și pârâta S.C. R. R. SRL, având ca obiect-pretenții.
Cauza se soluționează în Camera de Consiliu, fără citare părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._ din 10.09.2014 Judecătoria sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamant . SRL și, constatând ivit conflictul negativ de competență a dispus înaintarea cauzei Curții de Apel București.
S-a reținut de instanță că, analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul soluționării excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 și având în vedere obiectul acțiunii, devin aplicabile prevederile art. 107 NCPC care arată că cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul dacă legea nu prevede altfel, dar și ale art. 113 pct. 3 NCPC.
De asemenea, așa cum a reținut și Judecătoria B. V. art.15 din contract prevede că orice diferende ivite între părți cu privire la executarea sau interpretarea clauzelor contractuale vor fi soluționate pe cale amiabilă, iar în cazul în care o conciliere nu este posibilă, diferendul va fi supus spre judecată instanțelor competente de la sediul proprietarului (București).
Instanța a observat că sediul pârâtei . atât la momentul încheierii contractului de închiriere autoturisme, cât și la momentul introducerii acțiunii la Judecătoria B. V. era în . B. Deal, ., jud. G., adică în circumscripția Judecătoriei B. V..
D. sediul ales, adică sediul societății de avocatură care reprezintă pe pârâtă se găsește în București, în sectorul 4.
Instanța a reținut art.126 Noul Cod de procedură civilă care arată că părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă.
Alegerea de competență s-a realizat exclusiv în favoarea reclamantei care își are sediul în circumscripția Judecătoriei Sectorului 1, aspect care rezultă neîndoielnic din manifestarea de voință a părților. Astfel, în condițiile în care la momentul încheierii contractului reclamanta își avea sediul în București iar pârâta în județul G., rezultă fără putință de tăgadă că alegerea de competență s-a realizat exclusiv în favoarea reclamantei.
De altfel, pârâta nici nu a invocat vreodată că alegerea de competență ar fi fost numai în favoarea sa sau în favoarea ambelor părți.
De asemenea, sediul avocatului nu prezintă relevanță, raportat la împrejurarea că alegea avocatului se face ulterior sesizării instanței, nefiind prevăzut în contract vreo trimitere la eventualul sediu al avocatului pârâtei. De altfel, pârâta și-a ales sediul procesual în sectorul 4 și nu în sectorul 1.
Pe cale de consecință, numai reclamanta poate uza de prevederile art. 15 din contract, pârâta neavând acest drept. Invocarea de către pârâtă a prevederilor art. 15 din contract este lipsită astfel de interes, în condițiile în care sediul său se află în circumscripția Judecătoriei B. V. și s-a realizat exclusiv în scopul tergiversării soluționării cauzei.
Așadar, reclamanta avea un drept de opțiune între a sesiza instanța de la sediul său, potrivit art. 15 din contract, sau de a sesiza instanța de la sediul pârâtei. Alegerea de competență s-a definitivat la data sesizării Judecătoriei B. V..
Așadar, la data sesizării Judecătoriei B. V., aceasta era competentă teritorial să soluționeze cauza.
Pe cale de consecință, în cazul competenței teritoriale reglementate de norme de ordine privată atunci când reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, alegerea se definitivează la momentul introducerii acțiunii, prima instanță sesizată fiind instanța competentă. De la acel moment, data introducerii acțiunii, nici o altă instanță nu mai este competentă să judece, chiar dacă anterior reclamantul putea introduce acțiunea la mai multe instanțe.
Având în vedere actele și lucrările dosarului, cât și dispozițiile art.107 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, instanța reține că, în mod corect Judecătoria sectorului 1 București a stabilit competența cu soluționarea cauzei de față la Judecătoria B. V. deoarece sediul pârâtului (intimatului) se află în circumscripția acestei instanțe și nu există alte dispoziții speciale de competență care să deroge de la prevederile art.107 – 121 din Noul Cod de procedură civilă.
Ca atare, potrivit art.122 – 137 din Noul Cod de procedură civilă, cu precădere a art.135 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea stabilește că este competentă cu soluționarea litigiului Judecătoria B. V..
Văzând și dispozițiile art.135 din Noul Cod de procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta S.C A. F. SERVICE-SRL și pârâta S.C. R. R. SRL, la Judecătoriei B. V..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.12.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
CLAUDIUA M. T. RĂDIȚA I.
Red.C.M.T.
Tehnored.C.S.
Ex.2/13.02.2015
| ← Anulare act. Decizia nr. 1470/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1943/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
