Contestaţie la legea electorală. Decizia nr. 559/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 559/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 2236/2/2014
Dosar nr._
(812/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.559
Ședința publică de la 03.04.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - E. V.
JUDECĂTOR - I. A. H. P.
GREFIER - Ș. P.
* * * * * * * * * *
M. P. - P. de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentant de procuror I. E..
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul-contestator P. D. CU SIGLA P. D. VOX POPULI VOX D. REPREZENTAT DE V. R., împotriva sentinței civile nr. 5/AE din 31.03.2014, pronunțate de Tribunalul București – Secția a III-a, în dosarul nr.4/C/AEPE/2014 și dosarul nr.6/C/AEPE/2014, în contradictoriu cu intimații ALIANȚA P. POPULAR EUROPEAN (CREȘTINI DEMOCRAȚI) ȘI DEMOCRAȚI EUROPENI REPREZENTAT DE V. A. S. și P. MIȘCAREA POPULARĂ .
P. are ca obiect – contestație la legea electorală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă d-nul V. R., în calitate de președinte al apelantului-contestator P. D., CU SIGLA P. D. VOX POPULI VOX D. și d-nul V. A. S., în calitate de președinte al intimatei ALIANȚA P. POPULAR EUROPEAN (CREȘTINI DEMOCRAȚI) ȘI DEMOCRAȚI EUROPENI, lipsind intimatul P. MIȘCAREA POPULARĂ .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței împrejurarea că intimata ALIANȚA P. POPULAR EUROPEAN (CREȘTINI DEMOCRAȚI) ȘI DEMOCRAȚI a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 5/AE din 31.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a, recurs care a fost depus la Tribunalul București astăzi, 3.04.2014, ora 1300.
Curtea procedează la identificarea d-lui V. A. S., în calitate de președinte al recurentului-intimat ALIANȚA P. POPULAR EUROPEAN (CREȘTINI DEMOCRAȚI) ȘI DEMOCRAȚI, legitimat cu CI . nr._, având CNP_.
Reprezentantul intimatei ALIANȚA P. POPULAR EUROPEAN (CREȘTINI DEMOCRAȚI) ȘI DEMOCRAȚI depune la dosar sentința civilă nr.30 DEC/16.09.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._/3/2013, respectiv copii de pe plângerea penală formulată împotriva Partidului Mișcarea Populară și adresa nr.4/P/2014, emisă de MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, din care reiese faptul că plângerea a fost înaintată Poliției Sector 1 București – Serviciul de Investigare a Fraudelor.
Reprezentantul apelantului-contestator P. D., CU SIGLA P. D. VOX POPULI VOX D., având cuvântul, precizează că recursul este calea de atac legală și nu apelul.
Reprezentantul intimate ALIANȚA P. POPULAR EUROPEAN (CREȘTINI DEMOCRAȚI) ȘI DEMOCRAȚI, având cuvântul, de asemenea, arată că prezenta cale de atac este recursul și nu apelul, cum corect a promovat-o.
Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului P. asupra aspectului calificării prezentei căii de atac promovată în cauză.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, arată că își menține excepția invocată, întrucât se referă la calea de atac în general, indiferent dacă este calificată apel sau recurs. În situația în care instanța apreciază că urmează a fi de soluționat un recurs, completul de judecată trebuie constituit din 3 magistrați.
Curtea constată că a fost învestită cu soluționarea recursurilor declarate de către contestatorul P. D. CU SIGLA P. D. VOX POPULI VOX D. REPREZENTAT DE V. R. și de către intimata ALIANȚA P. POPULAR EUROPEAN (CREȘTINI DEMOCRAȚI) ȘI DEMOCRAȚI, împotriva sentinței civile nr.5/AE din 31.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III Civilă, motiv pentru care califică prezenta cale de atac ca fiind RECURSUL raportat la susținerile părților (vor fi efectuate cuvenitele mențiuni în programul informațional Ecris).
Completul de judecată urmează a se constitui legal din trei membrii, respectiv:
PREȘEDINTE - E. V.
JUDECĂTOR - I. A. H. P.
JUDECĂTOR - M. I.
GREFIER - Ș. P.
La reluarea cauzei, în complet legal constituit de recurs, Curtea acordă cuvântul părților asupra excepției inadmisibilității căii de atac invocată de către reprezentantul Ministerului P..
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, apreciază că este inadmisibilă calea de atac declarată de către petenții din prezenta cauză, raportat la dispozițiile art.43 din Legea nr.33/2007. Potrivit acestor prevederi contestațiile formulate împotriva hotărârilor date de către Biroul Electoral Central, cu privire la admiterea semnelor electorale, pot fi atacate la Tribunalul București, iar hotărârea pronunțată este definitivă. În raport de dispozițiile art.69 al.2 din aceeași lege, împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești, conform prezentei legi, nu se poate exercita cale de atac.
Reprezentantul recurentului-contestator P. D., CU SIGLA P. D. VOX POPULI VOX D., având cuvântul, în ceea ce privește excepția invocată de reprezentantul Ministerului P., înțelege să invoce temeiul și dispozițiile art.483 din codul de procedură civilă care prevăd la al.1 faptul că „hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului …”. De asemenea, invocă dispozițiile al.3 și 4 din același text de lege.
Consideră că, lipsa unei căi de atac, în cazul în care legea nu prevede expres această cale de atac, a fost deja reparată de către legiuitor care, nu numai că prevede acest lucru, ci prevede și modul în care trebuie făcut, respectiv recursul.
De asemenea, consideră că „împiedicarea” sa într-un mod sau altul de a-și putea exercita dreptul la o reparație, pe care o singură instanță a dat-o, ar fi „discriminați în fața legii”, greșeală care este supusă unei căi de atac. Mai mult, legiuitorul a considerat ca în cazul în care nu au fost prevăzute aceste căi de atac, următoarea instanță să „primească rolul” de a judeca un recurs împotriva acestei hotărâri și a apreciat că, aceasta trebuie să fie recursul.
Față de aceste considerente, solicită respingerea excepției invocate de către reprezentantul Ministerului P. și admiterea dreptului de a judeca acest recurs.
Reprezentantul recurentei-intimate ALIANȚA P. POPULAR EUROPEAN (CREȘTINI DEMOCRAȚI) ȘI DEMOCRAȚI, având cuvântul, solicită de asemenea, respingerea excepției invocate de către reprezentantul Ministerului P., achiesând concluziilor expuse pe larg de către partea adversă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5/AE/31.03.2014, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins ca neîntemeiate contestațiile formulate de P. D. cu sigla P. D. Vox Populi Vox D. reprezentat legal de V. R. și de Alianța P. Popular European (Creștini Democrați) și Democrați Europeni, reprezentată de V. A. S., în calitate de președinte, împotriva deciziei nr.9 A/27.03.2013 a Biroului Electoral Central, în contradictoriu cu intimatul Mișcarea Populară.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că:
Din dispozițiile art.43 alin.2 teza finală din Legea nr.33/2007 rezultă că, potrivit legii române, în măsura in care două partide politice care participă la alegerile pentru Parlamentul European depun la Biroul Electoral Central același semn electoral, legea acordă prioritate pentru utilizarea semnului respectiv partidului care a procedat primul la înregistrarea acestuia la Tribunalul București.
In urma verificării registrului partidelor politice al Tribunalului București, instanța a constatat că, în cauza de față, P. Mișcarea Populară a procedat primul la înregistrarea semnului electoral constând în reprezentarea grafică a unui măr la Tribunalul București, odată cu înregistrarea sa ca partid politic la data de 16.09.2013. P. Mișcarea Agricultorilor din România a procedat la înregistrarea unui semn electoral constând tot în reprezentarea grafică a unui măr însă ulterior, la data de 24.09.2013.
Așa fiind, instanța a constatat că P. Mișcarea Populară poate folosi acest semn electoral în cadrul alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014.
In egală măsură, instanța a constatat că din aceleași texte de lege mai rezultă și că regula de prioritate menționată, care este îndeplinită în cauză, se analizează în ipoteza în care cele două partide cu semne electorale similare sau identice, participă la aceleași alegeri. Or, nu este acesta cazul în speță, din însăși decizia atacată prin prezentele contestații reieșind că partidul Mișcarea Agricultorilor din România nu participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014.
Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul a respins ca neîntemeiate cele două contestații conexate cu care a fost sesizat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, la data de 02.04.2014, ora 1125, contestatorul P. D. (PD) cu sigla P. D. Vox Populi Vox D., reprezentat de V. R., criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Apelantul – contestator arată că, hotărârea a fost dată cu încălcarea tuturor normele juridice de procedură, atât de fond cât e formă, neexistând o motivare legală sau un articol de lege, care să ateste că nu există temei legal în baza căruia să aibă dreptul de a face contestație, deși a invocat corect temeiul art. 43 alin. (7) si (8) din Legea nr.33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv art. 5 alin. (1) si (2), precum și art. 54 alin. (1) din Legea nr.14/2003.
În fapt, apelantul – contestator susține că a contestat dreptul de folosință a semnului grafic MĂRUL de către P. Mișcarea Populară, deoarece acest semn grafic a fost înregistrat de o altă formațiune politică, anume Mișcarea Agricultorilor din România, înaintea celor de la P. Mișcarea Populară.
Apelantul – contestator arată că a depus toate probele necesare la dosarul cauzei, arătând instanței că P. Mișcarea Populară a înțeles să înregistreze semnul grafic mărul, cu toate că, în conformitate cu art. 5 alin.(1) (2) din Legea nr.14/2003 acest lucru este interzis. Prin această acțiune abuzivă, privind utilizarea semnului grafic mărul care a fost plagiat în sensul prevăzut de Legea 8, se produce o confuzie electorală care poate afecta drepturile alegătorilor pe termen lung, constituindu-se un element de neclaritate și confuzie privind formațiunea politica ce se dorește a fi votată.
la data de 03.04.2013, ora 1800 s-a înregistrat la același dosar recursul formulat de Alianța P. Popular European (C. D.) și Democrați Europeni – P.P.E. – D.E., prin președinte V. A. – „S.” împotriva aceleiași sentințe.
Prin motivele de recurs formulate de acest recurent se arată, în esență, că hotărârea este nelegală și netemeinică, întrucât P. Mișcarea Agricultorilor din România a obținut hotărâre definitivă și irevocabilă în data de 24.09.2013, fiind înregistrat în Registrul Partidelor Politice la poziția 60, față de P. Mișcarea Populară care a înscris același semn electoral Mărul în dosarul nr._/15.01.2014, deci în urmă cu două luni de zile față de P.M.A., iar conform Legii nr.14/2003 – art.54 alin.1 (cap.9) stipulează clar că semnul electoral înregistrat anterior nu poate fi însușit de altă formațiune politică înregistrată ulterior, considerându-se infracțiune de furt – art.208, 209 și fals – art.288 Cod penal, art.292 Cod penal, art.289 Cod penal – fals intelectual.
În consecință, solicită casarea sentinței nr.5/AE dată la 31.03.2014 de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosar nr.4/C/AEPE/2014, ca fiind nelegală.
Recursul a fost întemeiat pe art.488 alin.5 Cod de procedură civilă.
La același termen apelantul P. D. cu sigla P. D. Vox Populi Vox D. reprezentat legal de V. R. și.a precizat cererea arătând că a formulat în cauză recurs și nu apel, în condițiile art.483, 488 (1) (4) din noul Cod de procedură civilă, respectiv:
Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.
(2)Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv.
De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt
supuse numai apelului.
(3) Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție
examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile
de drept aplicabile.
(4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată.
Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Lipsa unei căi de atac, pentru cazurile în care legea nu prevede expres reparația printr-o cale de atac a eventualelor erori de judecată, ar discrimina părțile afectate de aceste erori, față de celelalte cazuri prevăzute expres de lege. Prin prevederile art. 488 (1)(4) CPP, legiuitorul a indicat nu numai faptul ca acolo unde legea nu prevede cale de atac, aceasta trebuie să existe, dar a indicat și care este aceasta, anume recursul, și care este ierarhia pe cale judecătorească.
În ședința publică din data de 03.04.2014 s-a pus în discuția părților excepția inadmisibilității recursurilor, excepție care, potrivit dispozițiilor art.248 Cod de procedură civilă, se soluționează cu prioritate, întrucât în măsura în care va fi admisă va face inutilă cercetarea în fond a cauzei.
Curtea va găsi fondată excepția inadmisibilității căii de atac a recursurilor pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.43 alin.6 din Legea nr.33/2007, republicată, Biroul Electoral Central admite prin decizie semnele electorale care îndeplinesc condițiile prevăzute de art.36 alin.5 și respinge prin decizie semnele electorale care nu îndeplinesc aceste condiții.
În speță, B. prin Decizia nr.98/27.03.2014 a admis semnele electorale pentru alegerile europarlamentare.
Potrivit dispozițiilor art.43 alin.7 din Legea nr.33/2007, republicată, contestațiile privind admiterea sau respingerea semnelor electorale se depun în scris la Tribunalul București, în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de art.43 alin.6 și se soluționează de către acesta în cel mult două zile de la înregistrarea contestației.
În speță, contestația apelantului a fost înregistrată și soluționată de Tribunalul București în termenele prevăzute de legiuitor, fiind pronunțată în speță sentința civilă nr.5/AE/31.03.2014.
Potrivit dispozițiilor art.43 alin.7 teza II din Legea nr.33/2007, hotărârea dată de Tribunalul București asupra contestației privind semnele electorale este definitivă și se comunică contestatorilor și Biroului Electoral Central în cel mult 24 de ore.
Potrivit dispozițiilor art.69 alin.2 din Legea nr.33/2007, împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi nu există cale de atac.
Inexistența căii de atac împotriva hotărârii definitive face ca recursurile declarate să fie inadmisibile.
Curtea nu poate primi apărarea recurenților, în sensul că în cauză este incident art.483 Cod de procedură civilă, întrucât potrivit dispozițiilor art.9 din Legea nr.76/24.05.2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă: „Dacă legea specială nu cuprinde dispoziții referitoare la procedura de judecată, felul hotărârii instanței ori calea de atac și termenul de exercitare a acesteia, se aplică în mod corespunzător prevederile Codului de procedură civilă”.
Or, legea specială privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European nr.33/2007 prevede în mod expres atât că hotărârea Tribunalului este definitivă, cât și faptul că ea nu este supusă niciunei căi de atac (art.69 alin.2) și, ca atare, ne aflăm sub incidența art.9 care scoate de sub puterea Codului de procedură civilă hotărârea atacată.
Mai mult, Curtea reține că Legea nr.33/2007 a fost modificată în ceea ce privește aceste articole, prin chiar legea de punere în aplicare a Codului de procedură civilă, nr.76/2012 – art.60 pct.5 – acesta fiind actul normativ care a prevăzut în mod expres că împotriva hotărârii definitive pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi (nr.33/2007) nu există cale de atac.
Faptul că hotărârea pronunțată de Tribunalul București nu este supusă nici unei căi de atac (nici apel și nici recurs), nu le încalcă recurenților – contestatori accesul liber la justiție, dreptul la apărare și egalitatea în fața legii.
Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (în acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat și prin Decizia nr.92/1996, Monitorul Oficial nr.297 din 20.11.1996).
Cu privire la exercitarea căilor de atac și la concordanța legii procesuale române cu dreptul persoanei la un proces echitabil (consacrat de art.6 din CEDO), Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr.73/1996 (Monitorul Oficial nr.255 din 22.10.1996), statuând că, în sensul practicii europene, conceptul de „proces echitabil” nu implică în mod necesar „existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac a hotărârilor judecătorești, inclusiv exercitarea acestor căi de atac de către toate părțile din proces”. Tot astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cazul Beles și alții contra Cehiei din 12 noiembrie 2002, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, în special în ceea ce privește „condițiile de admisibilitate a unui recurs, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere”.
Așa fiind și având în vedere că potrivit dispozițiilor art.457 (1) Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, Curtea, în respectarea principiului legalității căii de atac, va respinge recursurile ca inadmisibile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de recurentul-contestator P. D. CU SIGLA P. D. VOX POPULI VOX D. REPREZENTAT DE V. R. și de către recurentul-intimat ALIANȚA P. POPULAR EUROPEAN (CREȘTINI DEMOCRAȚI) ȘI DEMOCRAȚI EUROPENI REPREZENTAT DE V. A. S., împotriva sentinței civile nr.2/AE din 28.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr.2/C/AEPE/2014, în contradictoriu cu intimatul P. MIȘCAREA POPULARĂ, ca inadmisibile.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3.04.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
E. V. I. A. H. P. M. I.
GREFIER
Ș. P.
Red.E.V.
Tehdact.R.L.
2 ex./09.04.2014
TB-S.3 – M.S.
| ← Anulare act. Decizia nr. 982/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 1442/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
