Contestaţie la legea electorală. Decizia nr. 139/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 139/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-04-2014 în dosarul nr. 2483/2/2014
Dosar nr._
(893/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.139A
Ședința publică de la 11 aprilie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - MARI ILIE
JUDECĂTOR - M. H.
GREFIER - LUCREȚIA C.
* * * * * * * * * *
M. P. - P. de pe Lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror I. E..
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul-contestator P. E. ROMÂN, împotriva sentinței civile nr.9/AE din 05.04.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr. 31/C/AEPE/2014.
Cauza are ca obiect – contestație la legea electorală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelantul –contestator P. Ecoligist Român prin președinte B. D., legitimat cu CI . nr._ eliberat de SPCLEP la 14.03.2012.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Reprezentantul apelantului-contestator depune la dosar jurisprudența instanțelor naționale referitoare la alegerile europarlamentare din anul 2014, respectiv jurisprudența Curții de Apel București, instanța competentă cu soluționarea apelului și jurisprudența Curții de Apel București aferentă alegerilor din anul 2009.
Părțile, prin reprezentanți, arată că nu mai au cereri de formulat și probe de solicitat.
Curtea aduce la cunoștință că s-au prezentat și listele cu semnături care au fost verificate anterior de către Tribunalul București și Biroul Electoral Central.
Reprezentantul apelantului-contestator solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, schimbarea în tot a sentinței civile atacate și pronunțarea unei hotărâri prin care să se admită contestația formulată de P. E. Român, împotriva deciziei nr.29 D din 02.04.2014 a Biroul Electoral Central vizând cele două aspecte criticate, respectiv invocarea de către Biroul Electoral Central a neîndeplinirii condițiilor legale în ceea ce privește existența unui număr de 200.000 de semnături ale susținătorilor și inexistența în ceea ce îi privește pe 2 dintre candidați, respectiv, Bădăran D. și N. C. C. a documentelor care trebuia să însoțească lista de candidatură.
La interpelarea instanței, cu privire la candidata N. C. C., în raport de calificarea dată de prima instanță a cererii completatoare și de analiza care s-a realizat, reprezentantul apelantului-contestator arată că în cauza a susținut aspecte legate și de candidatura acestei persoane arătând că opisul cuprinzând candidaturile propuse de P. E. Român, conține datele privind profesia și ocupația candidatului.
Arată că nu mai susține critica vizând candidatura depusă de doamna N. C. C., dat fiind faza procesuală a apelului în care ne aflăm.
În ceea ce privește respingerea candidaturii candidatului B. D. aflat la poziția 3 pe listă, solicită a se avea în vedere faptul că, în conformitate cu documentația aflată în arhiva Tribunalului București, întrucât în aplicarea prevederilor art.16 pct.7 din Legea nr._ s-au realizat un număr de 4 dosare, dintre care; două au întârziat la Biroul Electoral Central, unul avea viza Biroul Electoral Central cuprinzând declarația de acceptare a candidaturii numitului B. D., s-a aflat în posesia Tribunalului București și a fost depus în data de 26.03.2014, astfel cum în mod corect a reținut și instanța.
În aceste condiții, solicită admiterea contestației în ceea ce privește respingerea candidaturii Partidului E. Român–candidat B. D..
Referitor la motivul de apel cu privire la Decizia Biroul Electoral Central de respingere a candidaturilor față de presupusa neîndeplinire a condițiilor privind limita minimă a listelor de susținători, solicită a se avea în vedere că, prin motivele de apel depuse a identificat punctele la care se face referire prin Decizia Biroul Electoral Central și aspectele privitoare la incidența prevederilor art.18 alin.2 din Legea nr.33/2007care indică obligația depunerii declarației și a listelor de susținători.
În aceste condiții, în ceea ce privește listele de susținători depuse de către candidatul B. D., declarația pe proprie răspundere ale persoanelor care au realizat listele de susținători, semnăturile și datele de identificare ale susținătorilor, critica vizează în mod expres astfel cum a numerotat lit. b, respectiv, lipsa numelui și prenumelui persoanei care a întocmit lista de susținători, cu referire la numărul de 6956 de poziții.
Totodată, solicită a se avea în vedere, faptul că, din cuprinsul declarației reiese numele și prenumele persoanei și toate datele de identificare ale susținătorilor. Faptul că prin Hotărârea de Guvern privind aprobarea modelului listei s-a adăugat la lege și s-a introdus un punct referitor pentru a fi dublată identitatea persoanei, nu atrage o nulitate a acestei liste în ceea ce îi privește pe susținătorii care au semnat listele.
Având în vedere și prevederile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, respectiv prevederile art.69 în ceea ce privește intervențiile legislative și faptul că Hotărârea de Guvern este inferioară din punct de vedere legal unei prevederi cuprinse într-o lege organică, aceste adăugiri nu conduc la o nulitate a celor 6956 de poziții.
Referitor la litera e, astfel cum a identificat prin motivele de apel Biroul Electoral Central face referire la neconcordanțe între numărul de poziții din fila listei de susținători și numărul de poziții precizat în declarația pe proprie răspundere în cazul a 5807 poziții.
Precizează că a fost scăzut un număr mare de semnături de susținere care există real pe listele de susținători, pe motivul unei neconcordanțe privind numărul de poziții care nu afectează obligația prevăzută în art.16 pct.4 din Legea nr._; există lista de susținători, iar declarația în care sunt indicate un număr mai mare de susținători nu atrage nulitatea actului.
În ceea ce privește litera l cu privire la diferența între persoana care a întocmit lista de susținători și persoana care a dat declarația pe propria răspundere privind veridicitatea semnăturilor de susținere în cazul a 526 poziții presupusa eroare vizează existența la rubrica „ întocmit de” a denumirii folosite de persoana care a întocmit-o, în cuprinsul declarației fiind indicate datele declarantului, în respectarea obligației prevăzută de art.18 pct.2 din Legea nr.33/2007, Hotărârea de Guvern nr.105/2014.
Cu privire la litera n. în cazul a 1.860 poziții, din analiza realizată de Tribunalul București, filele indicate drept copii xerox nu conduc la admiterea poziției Biroului Electoral Central, întrucât sunt indicate drept copii xerox unele poziții din filă, situație inexistentă, însă folosirea unui instrument de scriere pix rolă cu gel nu îndreptățește reținerea situației, întrucât chiar din analiza fișelor se observă faptul că există scriere, există semnături, fila dovedind scrierea efectivă a datelor, astfel încât în mod arbitrar s-au îndepărtat semnăturile susținătorilor.
În concluzie, apreciază că sunt îndeplinite condițiile stabilite prin art.16 pct. 4 din Legea nr.33/2007 existând o îndeplinire a obligațiilor legale, semnăturile fiind valide, rezultând un număr de semnături de 202.583 susținători.
Față de aceste motive, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat.
Reprezentantul Ministerului P. învederează că din conținutul precizărilor formulate la instanța de fond, cât și cele susținute în fața instanței, apreciază că cererea petentului reprezintă contestarea hotărârii Biroul Electoral Central sub aspectul respingerii candidaturii Partidului E. Român, deoarece în mod greșit nu a fost întrunit numărul de semnături din partea susținătorilor și pentru faptul că a fost respinsă candidatura domnului B. D. pentru lipsa declarației de acceptare a candidaturi.
Raportat la aceste precizări solicită admiterea apelului formulat, având în vedere dispozițiile art.18 alin.2 din Legea nr.33/2007 care arată că lista susținătorilor constituie un act public și trebuie completată sub sancțiunea prevăzută de art.292 din Codul penal, iar în finalul listei trebuie să existe declarația dată pe propria răspundere de persoana care a întocmit lista și care trebuie să ateste veridicitatea semnăturii susținătorilor. În plus, modelul acestor liste a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.105/2014 care, la aceste condiții, a adăugat o rubrică în plus, respectiv, numele persoanei care a întocmit lista.
În condițiile în care, există pe fiecare listă declarația pe propria răspundere, în sensul că, semnăturile ce se află pe acea listă aparțin persoanelor care și-au dat semnătura respectivă, consideră că, o mențiune în plus referitoare la persoana care a întocmit lista este o mențiune adăugată care nu este lipsită de veridicitate lista în ansamblul său însoțită de declarația pe proprie răspundere .
În opinia sa, dacă pe acele liste există declarația pe proprie răspundere acest aspect este suficient pentru a fi reținute acele semnături ca fiind exprimate în mod valabil.
Totodată, consideră că Biroul Electoral Central în mod greșit a exclus un număr de 6965 de poziții pentru lipsa numelui și prenumelui persoanei care a întocmit lista de susținători .
De asemenea, apreciază că în mod greșit au fost invalidate 5807 poziții pentru neacordarea între numărul de poziții din fila listei de susținători și numărul de poziții precizate în declarația pe proprie răspundere, o neconcordanță între cele două elemente nu este de natură să invalideze semnăturile care fizic nu există pe acele liste de semnături.
Precizează că nu insistă asupra celorlalte neregularități care se referă la semnăturile de pe listele de susținători deoarece dintr-un singur calcul raportat la totalul semnăturilor care au fost adunate de P. E. Român, rezultă că este întrunit un minim prevăzut de lege pentru semnăturile susținătorilor.
De asemenea, rezultă că la dosar a fost depusă declarația de acceptare a candidaturii dată de B. D..
În concluzie, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței civile atacată și anularea în parte a deciziei Biroul Electoral Central sub aspectul respingerii candidaturilor Partidului E. Român pentru lipsa numărului de semnături din partea susținătorilor și pentru lipsa declarației de acceptare a candidaturii dată de B. D..
CURTEA
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalul București la data de 03.04.2014, astfel cum a fost precizată, la data de 04.04.2014, contestatorul P. E. Român, a solicitat anularea deciziei B.E.C. 2014 nr.29D/2.04.2014.
În motivare contestatorul a susținut, în esență, că la momentul depunerii candidaturilor, B.E.C. 2014 a verificat îndeplinirea condițiilor de fond și de formă, or, înregistrând candidaturile, s-a pronunțat cu privire la respectarea acestor condiții.
A mai susținut că prin decizia atacata B.E.C. refuză petentului de a participa la alegeri, deși dosarele de înregistrare a candidaturilor corespund cerințelor legii.
De asemenea a invocat încălcarea art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a prevederilor Protocolului nr. 12 la Convenție și practica instanțelor naționale, respectiv faptul că numitul Badragan D. a anexat declarația de acceptare a candidaturii, prevăzută de Legea nr. 33/2014.
Prin sentința civilă nr. 20/AE/05.04.2014, Tribunalul București secția a IV a Civilă, a respins contestația ca nefondată.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că B.E.C., prin certificarea opisului fiecărui dosar, nu s-a pronunțat asupra îndeplinirii cerinței listei numărului de susținători ci s-a conformat prevederilor înscrise în art. 19 din Legea nr. 33/2007.
Tribunalul nu a reținut incidența art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a prevederilor Protocolului nr. 12 la Convenție, apreciind că ipoteza din cauza de față, nu se circumscrie unor situații discriminatorii iar în privința practicii Curții de Apel București a reținut că aceasta nu constituie izvor de drept.
În referire la criticile formulate de contestator, s-a apreciat că măsura neluării în considerare a tuturor semnăturilor menționate în listele de susținători nu este excesivă, raportat la art. 18 alin. 2, art. 19 din Legea nr. 33/2007 și HG nr. 105/_, rațiunea instituirii cerinței de a se menționa numărul de poziții în cuprinsul declarației fiind aceea de a individualiza semnăturile cu privire la care se garantează veridicitatea.
Tot astfel, prima instanța a reținut că omisiunea de a indica în cuprinsul listei susținătorilor numele și prenumele persoanei care a întocmit-o atrage neregularitatea semnăturilor menționate în lista respectivă, cerința respectivă fiind o condiție de formă impusă prevăzută de lege pentru asigurarea veridicității listelor, prin stabilirea certă a identității persoanei care a întocmit lista cu cea de la care emana declarația pe propria răspundere.
Tribunalul a reținut în ceea ce privește neregularitatea vizând pe candidatul Badragan D. că acesta se confirmă, reținând ca acesta s-a conformat obligației de a depune declarația de acceptare a candidaturii.
De asemenea, tribunalul a apreciat ca nefondate susținerile referitoare la celelalte omisiuni regăsite de B.E.C. relative la listele de susținători, apreciind în urma verificărilor realizate că acestea se confirmă.
Împotriva cestei sentințe a declarat apel P. E. Român, solicitând admiterea apelului și anularea deciziei contestate.
În motivarea apelului, apelantul a susținut în esență că deși B.E.C. a reținut că a depus un număr total de semnături de 204.268, în mod nelegal au fost înlăturate un număr de 15.149 semnături, neexistând norme legale care să atragă nulitatea absolută a înscrisurilor care respectă prevederile Legii nr. 33/2007.
Apreciază că îndeplinește cerințele impuse de art. 16 pct. 4 din Legea nr. 33/2007, având în vedere că, prin luarea în considerare a acestor semnături, rezultă un număr de semnături valide de 202.583.
De asemenea, în subsidiar, pentru ipoteza în care s-a ajunge la concluzia că apelantul nu îndeplinește numărul minim de susținători, apelantul a invocat faptul că raportul de proporționalitate intre dreptul de a participa la alegeri și îndeplinirea unei condiții formale ar fi rupt, având în vedere că dubiul asupra unui număr mic de semnături ar atrage respingerea candidaturilor.
Apelantul a făcut referire la legislația electorală a altor state membre UE, apreciind că legislația națională cuprinde una dintre cele mai restrictive condiții în ceea ce privește respectarea drepturilor constituționale de a candida la alegerile europarlamentare, iar în acest fel, în opinia sa, ar fi încălcate prevederile art. 3 din Protocolul adițional nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 14 din aceeași Convenție.
Totodată, în ceea ce privește candidaturile numiților Badragan D., a susținut că acesta a anexat la Tribunalul București, conform art. 16 pct. 7, declarația de acceptare a candidaturii iar în privința numitei N. C. C. a susținut că datele lipsă din cuprinsul declarației de acceptare a candidaturii se regăsesc în tabelul cu opis candidați și documentele depuse.
În apel, nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor de apel cu care a fost legal investită, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește criticile formulate de apelant, Curtea reține că așa cum rezultă din decizia B.E.C. contestată, considerentul esențial pentru care au fost respinse candidaturile apelantului - cu excepția candidaturilor numiților Badragan D., Egri M. A., D. A. I. și L. V. C. și N. C. C., au vizat nerespectarea modului de completare a listelor de susținători, formular tipizat aprobat prin HG nr. 105/2014, în ceea ce privește lipsa numelui și prenumelui persoanei care a întocmit lista de susținători situație regăsită la un număr de 6965 poziții, precum și existența unei neconcordante între numărul de poziții din fila listei de susținători și numărul de poziții precizat în declarația pe propria răspundere sau lipsa unei asemenea mențiuni, situație care s-a regăsit la 5807 poziții.
Se reține că potrivit art. 18 alin. 2: „ Lista susținătorilor constituie un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și cel al declarației pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Potrivit noului model al listei de susținători aprobat prin HG nr. 105/2014, se menționează că numele persoanei care a întocmit lista se completează atât la rubrica „întocmit de …” cât și în cuprinsul declarației pe propria răspundere care, conform aceluiași model, trebuie dată de persoana desemnată să adune semnăturile susținătorilor pe fiecare fila a listei de susținători.
Curtea verificând listele de susținători depuse de apelant la B.E.C. și identificate de această autoritate ca prezentând neregularitățile vizând lipsa numelui și prenumelui persoanei care a întocmit lista de susținători, nu poate retine că această împrejurare, determină constatarea nevalabilității listelor de susținători respective, câtă vreme ele exprimă voința liberă și neechivocă a semnatarilor de a susține o candidatură.
Astfel, prezenta instanță apreciază că atât Biroul Electoral Central cât și tribunalul au interpretat dispoziția legală înscrisă în art.18 alin. 2 din Legea nr. 33/2007, în mod restrictiv, fără a avea în vedere interpretarea sistematică și teleologică a acesteia.
În acest sens, Curtea are în vedere că necompletarea rubricii „persoana care a întocmit lista” în contextul în care, în cuprinsul acelorași liste se regăsește o declarație pe proprie răspundere a persoanei care a întocmit lista, declarație care menționează toate datele de identificare ale declarantului și care are rolul de a atesta, veridicitatea și exactitatea datelor de identitate și a semnăturilor cuprinse în lista de susținători, nu poate fi de natură a înlătura consecințele juridice ale susținerilor valabil exprimate.
Or, atât timp cât listele constituie un act public, cu toate consecințele juridice prevăzute de lege, este evident că finalitatea urmărită prin actul normativ este asigurată ori de câte ori se constată că există totuși suficiente elemente în cuprinsul listelor care să certifice veridicitatea semnăturilor, esențial fiind ca din listele de susținători depuse să rezulte fără nici un dubiu identitatea persoanei care a semnat și identitatea persoanei care atestă veridicitatea listelor de semnături.
De altfel, trebuie remarcat că în speță, în cazul în care au fost completate ambele rubrici la care se face referire în decizia contestată, din verificările efectuate și de B.E.C., și evidențiate în mod distinct, rezultă că nu au existat diferențe între persoana care a întocmit lista și persoana care a dat declarația, decât în cazul a 526 poziții.
Este deci evident că în aceste condiții, concluzia care s-ar fi impus a fi adoptată era în sensul că persoana care a întocmit declarația (act care cuprinde elementele esențiale pentru a se putea reține valabilitatea lui) este aceeași cu persoana care a întocmit lista, declarând și certificând prin semnătură, pe propria răspundere, o atare situație, sub sancțiunea prevăzută de legea penală. De altfel o atare concluzie este susținută de chiar textul anexei nr. 1 la H.G. nr. 105/2014, prin care se aprobă modelul listei de susținători și modelul declarației persoanei care a întocmit lista de susținători.
Tot astfel, Curtea nu va reține ca motiv întemeiat de înlăturare a listelor de susținători nici cazul în care există neconcordanțe între numărul înscris în cuprinsul declarației pe proprie răspundere ca fiind totalul susținerilor exprimate în listă și numărul efectiv al pozițiilor din listă sau acest număr este necompletat, în condițiile în care din formatul declarației rezultă fără echivoc că declarantul își asumă răspunderea pentru realitatea susținerilor numai pentru „datele și semnăturile cuprinse în prezenta listă”- mențiune care în mod evident face corp comun cu lista în cuprinsul căreia, la final, s-a făcut declarația.
Așa fiind, în condițiile în care listele de susținători îndeplinesc toate cerințele prevăzute de art. 18 alin. 2 din Legea nr. 33/2007, este evident că până la dovedirea unei alte situații de fapt, consecințele legale ale acestora - act public, nu pot fi negate în mod neîntemeiat, o altfel de apreciere având drept consecință limitarea nejustificată a drepturilor recunoscute prin actul normativ de referință.
Pe de altă parte, Curtea constată că respingerea listei de candidaturi, întemeiate în mod esențial pe motive de inadvertență formală, care nu afectează în nici un fel conținutul semnăturilor susținătorilor și al celor care declară pe proprie răspundere cu privire la veridicitatea acestora, nu este conformă cu spiritul legii și este de natură să afecteze în substanța sa dreptul fundamental de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție și de art. 21 din Declarația Universala a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală O. la data de 10.12.1948, care au prioritate.
Or, potrivit art. 20 din Constituție: „Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte”.
În raport de toate considerentele expuse care conduc la concluzia că în mod incorect au fost invalidate un număr de 12.772 poziții, astfel că, prin luarea în considerare a acestor liste de susținători este întrunit numărul minim prevăzut de lege pentru admiterea candidaturilor partidului apelant, Curtea apreciază că nu se mai impune analiza celorlalte neregularități stabilite de B., reținute și prin sentința apelată ale apelantului, în referire la listele de candidaturi și nici criticile formulate în subsidiar de apelant cu acest obiect.
În ceea ce privește respingerea candidaturii numitului Badragan D., Curtea retine că prima instanță a constatat acest motiv de contestație ca fiind fondat, reținând că declarația de acceptare a candidaturii de către acest candidat propus de apelant se regăsește în chiar documentele depuse la Tribunalul București, conform art. 16 pct. 7 din Legea nr. 33/2007 și că, în acest fel, că nu subzistă impedimentul menționat de B.E.C., în cadrul deciziei contestate, pentru admiterea candidaturii în cauză.
Având în vedere această dezlegare a criticii formulate de contestator în primă instanță precum și prevederile înscrise în art. 481 din Codul de procedură civilă, părții neputându-i-se înrăutăți situația în propria cale de atac, precum și considerentele anterior expuse, în aplicarea art. 480 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite apelul declarat de apelantul contestator P. E. Român, împotriva sentinței civile nr. 20AE/05.04.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr. nr.31/C/AEPE/2014 și va schimba în tot sentința apelată.
Astfel, se va dispune admiterea contestației formulate de contestatorul P. E. Român, urmând a se anula numai în parte decizia B.E.C. 2014 nr. 29D/2.04.2014 și a se proceda la validarea candidaturilor propuse de P. E. Român, înregistrate la B.E.C. cu nr.14/CAN/B./PE/2014 din 26.03.2014, cu excepția candidaturii numiților Egri M. A., D. A. I. și L. V. C. (candidați în privința căreia Curtea a constatat că nici prin contestație și nici prin apel nu s-au formulat critici referitor la soluția adoptată de B.E.C., prin decizia contestată) și a numitei N. C. C. (având în vedere că în ședința publica din data de 11.04.2014, apelantul a precizat că renunță la critica formulată pentru prima data în apel, cu acest obiect, critică care oricum, ar fi fost inadmisibilă, în raport de prevederile art. 478 alin. 2 din Codul de procedură civilă, nefiind un motiv cu care prima instanță să fi fost legal sesizată prin contestația dedusă judecății, astfel cum a fost precizată).
Curtea are în vedere că efectul devolutiv al apelului se răsfrânge numai asupra a aceea ce s-a judecat în primă instanță, controlul judiciar neputând avea în vedere o altă cauză a cererii de chemare în judecată întrucât s-ar încălca principiul dublului grad de jurisdicție, ajungându-se la situația ca anumite apărări ale părților să fie analizate pentru prima oară de instanța de control judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul P. E. Român, cu sediul în București, .. 91-93, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 20AE/05.04.2014, pronunțată de Tribunalul București secția a IV a Civilă, în dosarul nr. 31/C/AEPE/2014.
Schimbă integral sentința apelată, în sensul că admite contestația precizată formulată de contestatorul P. E. Român.
Anulează, în parte, decizia B.E.C.2014 nr.29D/2.04.2014, în sensul că admite candidaturile propuse de P. E. Român, înregistrate la B.E.C. cu nr. 14/CAN/B./PE/2014 din 26.03.2014, cu excepția următorilor candidați: N. C.-C., Egri M.- A., D. A.-I. și L. V. C..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10.04.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. I. M. H.
GREFIER
C. L.
Red.M.I.
Tehnored.M.I/cs
3 ex/13.04.2014
--------------------------------------
T.B.-Secția a IV-a – C.M.I.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 282/2014. Curtea de Apel... | Expropriere. Decizia nr. 380/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
