Contestaţie la legea electorală. Decizia nr. 1201/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1201/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-07-2014 în dosarul nr. 2542/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1201R
Ședința din Camera de Consiliu de la 14 iulie 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - M. STELUȚA C.
JUDECĂTOR - I. P.
JUDECĂTOR - D. F. B.
GREFIER - G.-M. V.
**************
Pe rol soluționarea cererii formulată de reclamantul T. D. N., domiciliat în București, ., ., sector 4.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu a lipsit reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care;
Curtea reține cauza spre soluționare pe excepția nulității cererii de chemare în judecată.
CURTEA
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de apel București Secția IV-a civilă la data de 14.04.2014 sub nr._ reclamantul T. D. N. a chemat în judecată pe: cetățeni, Instituții, Oficii, Birouri și Servicii și Departamente și Secții, pentru încălcarea drepturilor sale la alegerile Parlamentului European, deoarece nu au folosit nici măcar fotografia reclamantului și semnul electoral „NIK” aflat pe geaca electorală din fotografia electorală din propriul birou al Președintei Parlamentului României R. A. A., la vizita sa din campania electorală.
Reclamantul a mai arătat că, în calitate de candidat independent la Parlamentul European, prin prezenta acțiune solicită recuzarea tuturor judecătorilor, sens în care a enumerat toți judecătorii din cadrul Tribunalului București și Curții de apel București și toți judecătorii din cadrul Birourilor electorale din teritoriu, deoarece i-au încălcat drepturile la alegerile din Parlamentul European, întrucât nu au explicat că reclamantul este student și conducător auto și nu i-au folosit nici măcar fotografia și semnul electoral „NIK”.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că cererea de față este nulă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 19 din Legea nr. 33/2007, republicată, privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European:
„(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, admite candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respinge candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale.
(2) Admiterea sau respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de 10 zile de la înregistrarea acestora.
(3) Biroul Electoral Central întocmește procese-verbale din care rezultă data și ora afișării deciziilor de admitere sau, după caz, de respingere a candidaturii.
Potrivit art. 20 din Legea nr. 33/2007:
„(1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publică listele de candidați și candidaturile independente pe care le-a primit, prin afișare la sediul său, la sediile birourilor electorale județene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și la sediul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, precum și prin intermediul Societății Române de Televiziune și al Societății Române de Radiodifuziune.
(2) Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referință, alegătorii resortisanți, alegătorii comunitari, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale pot contesta candidaturile.
(3) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se depun în scris la Tribunalul București și se soluționează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare.
(4) Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la Curtea de Apel București. Apelul se soluționează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă”.
Cererea de față nu are ca obiect apelul împotriva unei hotărâri pronunțate de Tribunalul București cu privire la vreo contestație privind admiterea sau respingerea candidaturii, în sensul prevederilor legale enunțate mai sus, ci, prin cererea de față, reclamantul solicită recuzarea tuturor judecătorilor din cadrul Tribunalului București și Curții de apel București și a tuturor judecătorilor din cadrul Birourilor electorale din teritoriu, pe motiv că i-au încălcat drepturile la alegerile din Parlamentul European.
Cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. 1 C.pr.civ. oricine are o pretenție împotriva unei alte persoane ori urmărește soluționarea în justiție a unei situații juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanței competente.
Potrivit art. 32 alin. 1 lit. c) C.pr.civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia formulează o pretenție.
Or, având în vedere dispozițiile art. 41-54 C.pr.civ., Curtea reține că situațiile de incompatibilitate în legătură cu compunerea sau constituirea instanței reprezintă incidente procedurale în legătură cu un proces aflat pe rolul unei instanței, iar recuzarea este mijlocul procedural aflat la îndemâna părților dintr-un litigiu pendinte de a invoca existența unui caz de incompatibilitate.
Recuzarea nu poate să constituie obiectul unei cereri de chemare în judecată, ci codul de procedură civilă reglementează recuzarea ca o excepție de procedură prin care părțile dintr-un litigiu aflat pe rolul unei instanțe invocă încălcarea regulilor referitoare la compunerea instanței.
Elementele esențiale ale unei acțiuni în justiție depășesc interesul privat al reclamantului, deoarece Codul de procedură civilă nu permite ca instanțele să fie sesizate cu cereri pe care să nu le poată rezolva, deoarece le lipsește obiectul astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 30 alin. 1, art. 32 alin. 1 lit. a), art. 148 alin. 1 și art. 194 lit. c) C.pr.civ. De asemenea, Curtea mai reține că obiectul cererii de chemare în judecată este esențial, în egală măsură, atât pentru cererea de chemare în judecată, cât și pentru normala desfășurare a procesului civil.
În aplicarea dispozițiilor art. art. 196 alin. 1 C.pr.civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată care nu cuprinde obiectul cererii sau motivele de fapt ale acesteia este nulă, dispozițiile art. 200 alin. 3 C.pr.civ. și având în vedere faptul că prin rezoluția din data de 14.04.2014 instanța a pus în vedere reclamantului să indice obiectul cererii, precum și motivarea în fapt și în drept, Curtea va anula cererea de chemare în judecată de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează cererea formulată de reclamantul T. D. N., domiciliat în București, ., ., sector 4.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 iulie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. Steluța C. I. P. D. F. B.
GREFIER,
G.-M. V.
Red.dact.jud.MSC
2 ex./21.07.2014
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 924/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1699/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
