Drept de autor şi drepturi conexe. Decizia nr. 1045/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1045/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 48114/3/2012*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECTIA A IV A CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 1045 R

Ședința publică de la 11.06.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – MARIA DALINA OANCEA

JUDECĂTOR – I. R. D.

JUDECĂTOR – M. S.

GREFIER – F. V.

Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta-pârâtă . SRL împotriva sentinței civile nr.1680 din 03.10.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă CENTRUL R. PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI - CREDIDAM, având ca obiect „drept de autor și drepturi conexe”.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata reclamantă Centrul R. pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți - CREDIDAM prin avocat S. M., cu împuternicire avocațială la fila 18 din dosarul Curții de Apel București - Secția a IX-a Civilă pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, lipsind recurenta-pârâtă . SRL.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că taxele de timbru în sumă de 1 leu achitată cu chitanța nr._(5) din 03.03.2014 și în sumă de 20 lei achitată cu chitanța nr._(4) din 03.03.2014 se află depuse la filele 6-7 dosar.

Curtea reține că cererea de recurs a fost timbrată conform chitanțelor aflate la filele 6-7 dosar.

Apărătorul intimatei-reclamante învederează instanței că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat.

Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Intimata-reclamantă pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat. Cu privire la primul motiv de recurs, referitor la raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, arată că recurenta-pârâtă a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză. Aceste obiecțiuni au fost luate în considerare, dar instanța de fond a apreciat că nu este nevoie de un răspuns din partea expertului la aceste obiecțiuni urmând a se pronunța pe fondul cauzei, astfel cum rezultă din paragraful 7, pagina 2 din sentința civilă pronunțată de Tribunalul București.

În ceea ce privește cel de al doilea motiv de recurs, referitor la decizia ORDA nr.6/2012, arată că nu are legătură cu cauza, deoarece cecizia era suspendată și anulată la momentul formulării cererii de chemare în judecată, fiind o decizie prin care a fost retras avizul de funcționare al CREDIDAM. Solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar ordin de plată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13.12.2012 pe rolul Tribunalului București – Secția a V a Civilă sub nr._, reclamanta Centrul R. pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți – CREDIDAM a solicitat obligarea pârâtei . SRL la plata sumei de 91,45 lei reprezentând remunerație cuvenită artiștilor interpreți sau executanți pentru utilizarea fonogramelor de către distribuitorii prin cablu pentru perioada 01.03.2011 – 30.04.2011; obligarea pârâtei la plata remunerației cuvenită artiștilor interpreți sau executanți pentru utilizarea fonogramelor de către distribuitorii prin cablu pentru perioada 01.05.2011 – 17.11.2011; obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere, obligarea pârâtei să pună la dispoziția reclamantului rapoartele lunare privind serviciile de programe retransmise în perioada menționată; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta avea obligația legală să achite remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți către CREDIDAM, pentru utilizarea fonogramelor de către distribuitorii prin cablu, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o pentru perioadele arătate în petitul acțiunii, deși a fost notificată în acest sens.

A arătat că pentru perioada 01.03.2011 – 30.04.2011 pârâta a transmis reclamantului raportul financiar, astfel încât acesta a fost în măsură să calculeze remunerația și să emită factura fiscală nr._/28.06.2011 în valoare de 177,38 lei, din care pârâta a achitat suma de 85,93 lei, rămânând un rest de plată de 91,45 lei.

În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 8/1996, decizia ORDA nr.44/2009 modificată prin decizia nr. 263/16.11.2010 a Curții de Apel București, deciziile ORDA nr.332 și 333 din 2010.

Pârâta . SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă și ca nefondată, arătând că factura proformă emisă pentru suma de 91,45 lei nu reprezintă un document reglementat de legislația fiscală sau contabilă și nici un document justificativ de înregistrare în contabilitate, ci ea furnizează doar informații în vederea realizării estimărilor sau planificării cash-flow-ului, ea negenerând o obligație de plată.

În concluzie, consideră pârâta, aceasta avea obligația de a achita remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți către CREDIDAM numai dacă era emisă o factură ce putea fi evidențiată în contabilitate și, ca o dovadă a bunei-credințe, pârâta a achitat parțial suma menționată în factura proformă.

Cu privire la capetele 2,3 și 4 ale cererii, pârâta a arătat că nu a transmis raportările financiare întrucât situația reclamantei este incertă, având în vedere Decizia nr.6/31.01.2012, prin care ORDA a retras temporar avizul de funcționare al CREDIDAM.

Prinsentința civilă nr. 1680/03.10.2013 Tribunalul București - Secția a V-a Civilăa admis acțiunea, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 530,22 lei (inclusiv TVA) reprezentând remunerație datorată artiștilor interpreți sau executanți pentru utilizarea fonogramelor de către distribuitorii prin cablu și neachitată pe perioada 01.03._11, precum la plata sumei de 316,11 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 05.08.2013, a obligat pârâta să pună la dispoziția reclamantului raportul de servicii retransmise pe perioada 01.03._11 și a obligat pârâta la plata sumei de 1011,3 lei cheltuieli de judecată către reclamant

Tribunalul a constatat că pârâta desfășoară activitate de furnizare servicii de televiziune prin cablu, astfel cum rezultă din extrasul ONRC depus la dosar, iar potrivit art. 3 din Metodologia modificată prin decizia nr.263/16.11.2010 a Curții de Apel București, publicată prin decizia ORDA nr.327/2010, „Utilizarea reglementată de prezenta metodologie se poate realiza numai după obținerea din partea organismului de gestiune colector unic a autorizației sub formă de licență neexclusivă în schimbul unei remunerații lunare, potrivit prezentei metodologii”.

Totodată, au fost reținute și dispozițiile art.2 din același act normativ, potrivit cu care “Utilizator, în sensul prezentei metodologii, este persoana fizică sau persoana juridică ce realizează activități de retransmitere prin cablu sau prin satelit, inclusiv prin sistem digital”.

În raport de aceste dispoziții legale, s-a reținut că pârâta datorează reclamantului, în calitate de organism de gestiune colectivă al drepturilor conexe cuvenite artiștilor interpreți sau executanți, remunerația corespunzătoare calculată conform metodologiei menționate, remunerație al cărei cuantum a fost stabilit pe perioada solicitată (01.03._11) prin raportul de expertiză contabilă întocmit de expert B. L. ca fiind de 427 lei (la care se adaugă TVA în cuantum de 102,62 lei).

De asemenea s-a constatat că potrivit pct.9 din Metodologie „Pentru întârzieri la plată utilizatorii datorează penalități echivalente cu 0,1% sumelor neachitate la termen, calculate pe zi de întârziere”, iar cuantumul acestora a fost stabilit prin raportul de expertiză contabilă ca fiind de 316,11 lei, penalitățile fiind calculate până la data de 05.08.2013.

Potrivit pct. 6 din Metodologie „Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe retransmise în luna precedentă. Raportul va cuprinde pentru luna de raportare: lista serviciilor de programe de radiodifuziune și/sau de televiziune retransmise, numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și baza de calcul asupra căreia se aplică procentele din table”, astfel că Tribunalul a constatat acțiunea ca fiind întemeiată sub toate petitele formulate.

Împotriva sentinței tribunalului a declarat recurs pârâta S.C A. O. . înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a IX-a Civilă pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 06.03.2014 sub nr._ .

În motivarea recursului s-a arătat că, având în vedere că au fost depuse obiecțiuni la raportul de expertiză, considerate corecte și de către reclamanta, raportul de expertiză rămâne în continuare nemodificat și întocmit eronat, iar instanța de fond a stabilit plata remunerației în baza unui document ce încalcă dispozițiile legale în vigoare.

Recurenta-pârâtă a considerat ilegală colectarea remunerației de către CREDIDAM, deoarece prin decizia nr.6/31.01.2012, Oficiul R. pentru Drepturile de Autor a retras temporar avizul de funcționare a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM.

În consecință, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii atacate.

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, deoarece prima instanță a luat în considerare obiecțiunile formulate față de raportul de expertiză, considerând însă că nu este necesar un răspuns din partea expertului.

Totodată, s-a arătat că decizia ORDA nr.6/2012, la care face referire recurenta, a fost suspendată și apoi anulată de instanțele de contencios administrativ.

Succesiv desființării, începând cu data de 01.03.2014, a Secției a IX-a a Curții de Apel București, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a IV-a Civilă la data de 31.03.2014 sub nr._ .

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, curtea constată că recursul este nefondat.

Astfel, într-o primă critică recurenta reproșează primei instanțe omisiunea de a valorifica obiecțiunile pe care pârâta le-a formulat cu privire la raportul de expertiză întocmit în cauză.

Curtea reține că prin cererea trimisă instanței prin poșta electronică la data de 26.09.2013 (fila 78 dosar fond), pârâta recurentă a arătat că prin calculul penalităților efectuat pentru perioada 01.03.2011 – 17.11.2011 se încalcă prevederile art.137 alin.3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit cu care „baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată nu cuprinde dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere.”

Tribunalul a considerat că această susținere nu necesită un răspuns din partea expertului și a reținut obligația pârâtei de plată a sumei de 427 lei cu titlu de debit principal, 102,62 lei cu titlu de TVA și 316,11 lei penalități.

Or, din cuprinsul raportului de expertiză contabilă se poate observa cu ușurință că suma la care s-a calculat penalitatea de întârziere de 0,1% pe zi este cea care reprezintă debit principal, de 427,6 lei, fără ca la suma reprezentând TVA să fie aplicate penalizări (suma calculată cu titlu de penalitate de întârziere pentru neplata TVA, de 75,87 lei, nefiind acordată prin dispozitivul sentinței).

Prin urmare, deși nu a arătat expres în conținutul sentinței care este soluția dată obiecțiunilor formulate de pârâtă, în realitate prima instanță a dat curs susținerilor pârâtei, deoarece a stabilit cu titlu de penalități de întârziere suma calculată exclusiv asupra debitului principal, fără a include și TVA.

Prin urmare, critica este nefondată.

În cel de-al doilea motiv de recurs, pârâta recurentă a susținut că reclamanta nu era îndreptățită a colecta remunerația cuvenită artiștilor interpreți și executanți pentru utilizarea fonogramelor de către distribuitorii prin cablu, față de retragerea avizului său de funcționare prin decizia directorului ORDA nr.6/31.01.2012.

Pe de-o parte curtea reține că decizia amintită, emisă la 31.01.2012, nu putea avea efecte decât ulterior emiterii sale, iar perioada pentru care se solicită remunerația în cauza de față este anterioară acestui moment, respectiv 01.03.2011 – 17.11.2011.

Pe de altă parte, prin sentința civilă nr.6392/09.11.2012, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal, irevocabilă (filele 2127 dosar recurs), a anulat decizia nr.6/2012 emisă de ORDA.

Or, anularea actului administrativ îl lipsește de efecte, anularea producând și efecte retroactive, astfel încât cu atât mai mult rezultă netemeinicia argumentului pârâtei recurente în sensul că decizia nr.6/2012 a împiedicat reclamanta să colecteze remunerațiile pentru titularii de drepturi pe care îi reprezintă.

În consecința argumentelor expuse, în conformitate cu prevederile art.312 alin.1 Cod proc.civ., curtea va respinge ca nefondat recursul, iar în temeiul art.274 Cod proc.civ., va obliga recurenta-pârâtă la plata către intimata-reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial achitat conform extrasului depus la fila 18 în dosarul de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă . SRL, cu sediul în Comuna B., ., județul B., împotriva sentinței civile nr.1680 din 03.10.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosar nr._ , în contradictoriu cu intimata reclamantă CENTRUL R. PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI – CREDIDAM, cu sediul în București, ..15-17, ., sectorul 1.

Obligă recurenta să plătească intimatei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.06.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

M. D. O. I. R. D. M. S.

GREFIER,

F. V.

Red.IRD/thred.IRD,CG

2 ex/27.03.2015

Tribunalul București - Secția a V-a Civilă – judecător E. F.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Drept de autor şi drepturi conexe. Decizia nr. 1045/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI