Expropriere. Decizia nr. 166/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 166/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 20427/3/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A-IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 166A
Ședința publică de la 14 aprilie 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - DIANA FLOREA-BURGAZLI
JUDECĂTOR - C. M. S.
GREFIER - V. Ș.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror A. B..
Pe rol soluționarea cererii de apel formulată de apelanții reclamanți V. M. și M. D. cu domiciliul ales la Cav. R. C. M., în București, Calea Giulești nr.28, ..A, ., sector 6 împotriva sentinței civile nr. 631/02.04.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât MUNCIIPIUL BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6, având ca obiect: expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanții reclamanți V. M. personal și asistată de avocat R. C. M. cu împuternicire avocațială la dosar, M. D. reprezentată de același avocat și intimatul pârât reprezentat de avocat L. P. cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Reprezentanții părților arată că nu mai au de formulat cereri prealabile judecății.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta apelanților reclamanți solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, în scris și acordarea prețului stabilit prin raportul de expertiză întocmit în cauză.
Reprezentanta intimatului pârât solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, în scris și obligarea intimatului pârât la plata prețului stabilit prin raportul de expertiză.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 14.05.2009 la Tribunalul București, reclamanții M. D. și V. M. au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al M. București și au solicitat să se dispună: 1) anularea Hotărârii nr. 14/07.04.2009 privind stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru imobilul supus exproprierii din .; sector 1; 2) plata despăgubirilor privind exproprierea imobilului ( casa 35,15 mp.) aflat în proprietatea reclamanților, cuantumul despăgubirilor fiind de 75.000 euro; 3) plata despăgubirilor pentru preluarea forțată a dreptului de proprietate în cuantum de 50.000 euro; 4) plata de daune morale în sumă de 50.000 euro.
În motivarea acțiunii se arată că Hotărârea nr. 14/ 07.04.2009 pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru imobilul supus exproprierii, situat în .; sector 1 este lipsită de temei legal, că lucrarea Pasaj Suprateran Denivelat B. nu este de utilitate publică și că H.C.G.M.B. nr. 160/2006 prin care a fost declarată utilitatea publică a fost anulată irevocabil de instanță prin sentința civilă nr. 1176/09.04.2008.
Că în speță au fost încălcate prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, lege care se aplică cu prioritate și că nu a fost legal înființată comisia care a emis hotărârea ce se contestă.
Referitor la cuantumul despăgubirilor stabilite prin hotărâre se susține că sunt modice întrucât nu a fost avută în vedere valoarea reală de piață a imobilului supus procedurii de expropriere.
Se solicită de către reclamanți acordarea de daune materiale și morale dat fiind faptul că petenții au fost supuși unor suferințe de natură psihică ca urmare a unei proceduri de negociere nelegală, fiind deposedați de dreptul lor de proprietate referitor la acest imobil în temeiul unor acte administrative nelegale.
Pârâtul Consiliul General al M. București a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Prin cererea precizatoare formulată de reclamanți la data de 07.10.2009 s-a arătat că în speță au calitatea de pârât M. București prin Primarul General totodată arătându-se că reclamanții renunță la judecarea capătului de acțiune privind nelegalitatea hotărârii contestate, fiind menținute celelalte capete de cerere care vizează plata despăgubirilor.
Prin cererea înregistrată la data de 04.12.2009, reclamanții și-au completat acțiunea solicitând despăgubiri în sumă de 2500 euro (_ RON) ca urmare a demolării ilegale a imobilului proprietatea lor, ocazie cu care le-au fost distruse toate obiectele de mobilier, veselă, tablouri.
Printr-o altă cerere depusă la termenul de judecată din data de 01.03.2010, reclamanții au arătat că solicită daune evaluate la 3000 euro (_ RON) pentru distrugerea integrală a bunurilor aflate în locuință și în spațiul comercial neinclus în expropriere precum și despăgubiri în sumă de_ euro (_ RON) față de prejudiciul moral generat de încălcarea dreptului de proprietate privitor la imobil.
La termenul de judecată din data de 04.10.2010, ca urmare a decesului reclamantului V. Ș. și față de prezentarea certificatului de calitate nr. 142/ 24.09.2010 emis de BNP a fost introdusă în cauză în calitate de reclamantă fiica defunctului M. D..
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri și expertiză tehnică construcții, reclamantele precizând la termenul de judecată din data de 17.01.2011 că renunță la administrarea probei cu expertiză de prețuire a bunurilor mobile.
Prin sentința civilă nr. 631/02.04.2012 Tribunalul București – Secția a III-a Civilă a respins acțiunea completată ca neîntemeiată. Au fost obligați reclamanții la 600 lei cheltuieli de judecată către pârât.
S-a reținut, în esență, că potrivit raportului de expertiză tehnică imobiliară întocmit de Comisia de experți și anexat la dosarul cauzei se concluzionează în sensul că valoarea construcției ca urmare a demolării situată în ., sector 1, potrivit prețului pieții este de 34.242 RON, echivalent a 8.178 euro, aceste concluzii fiind menținute și prin răspunsul la obiecțiunile depuse de către reclamanți.
A găsit neîntemeiate și solicitările reclamanților referitoare la acordarea daunelor materiale și morale, întrucât nu au fost dovedite.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au formulat apel în termen legal reclamantele V. M. și M. D., criticând-o pentru nelegalitate și arătând următoarele:
Hotărârea judecătorească pronunțată în cauză încalcă dreptul de proprietate garantat de art. 44 din Constituția României, cât și de art. 1 Protocolul nr. I din C.E.D.O precum și dreptul la apărare.
Se arată că, în mod nelegal, prima instanță a respins proba cu martori propusă în dovedirea daunelor materiale și morale produse pe parcursul procedurii de expropriere, urmare a cărora soțul și tatăl reclamantelor a decedat.
În ceea ce privește expertiza dispusă în cauză, apelantele reclamante arată că aceasta nu a fost efectuată în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 33/1994 și nu a fost calculată o despăgubire la valoarea de piață a imobilului și nu la valoarea costurilor de înlocuire, așa cum s-a procedat în cauză.
Se mai arată că instanța de fond a acceptat răspunsul experților la obiecțiunile formulate de reclamante, și nu s-a pronunțat asupra cererii de refacere a raportului de expertiză.
Pârâtul intimat M. București a solicitat respingerea apelului ca nefondat arătând că la calcularea sumei ce reprezintă despăgubirea acordată s-au avut în vedere dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, conform cu care, suma acordată drept despăgubire se compune din valoarea reală a imobilului la care se adaugă prejudiciul cauzat proprietarilor sau altor persoane îndreptățite.
La termenul de judecată de la 7 decembrie 2012, Curtea a încuviințat proba cu înscrisuri pentru apelanți, precum și proba cu expertiză tehnică judiciară cu următoarele obiective: evaluarea imobilului expropriat în raport de art. 26 alin (2) din Legea nr. 33/1994, calcularea cuantumului despăgubirilor în raport de prețurile cu care se vând, în mod obișnuit, imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și daunele aduse proprietarului, în raport și de dovezile prezentate.
Au fost depuse înscrisuri de către apelantele reclamante vizând situația locativă și veniturile de care dispun în prezent, în raport de care s-a solicitat acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata onorariului de expert, cerere ce a fost admisă de instanță la termenul de judecată de la 8 februarie 2013.
În cauză, raportul de expertiză depus inițial de către experți a fost refăcut în urma obiecțiunilor formulate de către apelante, fiind depus un nou raport de expertiză la data de 13.11.2013, semnat de către cei trei experți, însă cu opinia separată a expertului tehnic Osuf E..
La acest nou raport de expertiză apelantele reclamante și pârâtul intimat M. București au formulat obiecțiuni în ceea ce privește evaluarea comună făcută de experții O. C. și N. E. și respectiv față de opinia separată a expertului Osuf E..
La termenul de judecată de la 10.02.2014, cei trei experți au întocmit o lucrare comună în care au făcut o evaluare a imobilului expropriat în raport și de prețurile de vânzare a unor apartamente din zonă, ajungând la un punct de vedere comun.
Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei, în raport de criticile formulate, cât și de dispozițiile legale incidente în materie, Curtea reține că apelul este fondat, însă în limitele ce se vor preciza în continuare:
Conform art.44 din Constituția României și art.1 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică – exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească.
De asemenea, potrivit art.26 alin.2 din Legea nr.33/1994 – la calcularea despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.
Prin sintagma „prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele” legiuitorul se referă la prețul efectiv plătit și consemnat ca atare în contractele de vânzare – cumpărare autentice și nu la ofertele de vânzare ale agențiilor imobiliare.
Or, comisia de experți care a efectuat lucrarea științifică la instanța de fond și pe care aceasta și-a întemeiat soluția, au avut în vedere numai oferte de vânzare pentru stabilirea valorii de circulație a imobilului în cauză, fiind încălcate în acest fel dispozițiile art.26 alin.2 din Legea nr. 33/1994 precizate.
Față de aceste aspecte,Curtea urmează a se raporta la lucrarea științifică efectuată în calea de atac a apelului, expertiză în care comisia de experți a avut în vedere prețurile efectiv plătite pentru terenuri de același fel cu cel supus exproprierii precum și încheiate la date cât mai apropriate de momentul exproprierii efectuării expertizei pentru a se da eficiență principiului unei juste și prealabile despăgubiri consacrat de Constituție și de art.1 din Legea nr.33/1994, tranzacții ce au fost atașate raportului de expertiză.
Așadar, conform concluziilor expuse de către Comisia de experți, Curtea va reține că valoarea reală a imobilului expropriat este de 115.795 lei, această valoare fiind stabilită prin metoda comparației directe și în raport de tranzacții cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare pentru apartamente situate în aceeași zonă, dat fiind faptul că în perioada de referință nu au fost identificate tranzacții pentru imobilele - casă de locuit și teren situate în aceeași zonă sau în zone apropiate, valoare cu care toți experții au fost de acord și la care părțile nu au formulat obiecțiuni.
Toate celelalte valori ce au fost calculate de experți pe parcursul soluționării litigiului au avut în vedere numai oferte de vânzare pentru imobile situate în zone similare fără a se face referire la tranzacții încheiate efectiv care definesc valoarea de piață conform standardelor internaționale.
Așadar, critica formulată de apelantele reclamante vizând nelegalitatea hotărârii judecătorești pronunțate în cauză și vizând cuantumul despăgubirilor stabilite prin Hotărârea nr. 14/07.04.2009 este fondată.
În ceea ce privește critica formulată în ceea ce privește modul de soluționare a capătului de cerere privind acordarea de daune materiale și morale pentru prejudiciul cauzat prin procedura de expropriere, Curtea reține că aceasta nu este fondată.
În mod legal, prima instanță a reținut că reclamanții nu au făcut dovada producerii vreunui prejudiciu material și moral în patrimoniul acestora, iar în cadrul apelului, nu au fost depuse înscrisuri care să fie avute în vedere de către Comisia de experți la calcularea unor despăgubiri.
Proba cu martori propusă de către reclamante a fost respinsă în mod legal, întrucât această probă nu era de natură a conduce la dovedirea cuantumului prejudiciului, nefiind utilă soluționarea cauzei.
Singura probă dedusă judecății este împrejurarea că pe parcursul soluționării litigiului, soțul și respectiv tatăl reclamantelor, numitul V. Ș. a decedat.
Acest fapt nu este de natură a conduce la concluzia că decesul s-a datorat exclusiv desfășurării procedurii de expropriere, mai cu seamă că nu s-a făcut dovada că această procedură a fost nelegală sau că s-a desfășurat în mod abuziv.
Având în vedere aceste considerente, Curtea, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă va admite apelul, va schimba în parte sentința în sensul admiterii în parte a acțiunii, va fi obligat pârâtul la plata sumei de 115.795 lei cu titlu de despăgubiri pentru imobilul expropriat.
Vor fi păstrate restul dispozițiilor sentinței referitoare la respingerea capătului de cerere având ca obiect acordarea de daune materiale și morale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanții reclamanți V. M. și M. D. cu domiciliul ales la C. A v. R. C. M., în București, Calea Giulești nr.28, .. A, ., sector 6 împotriva sentinței civile nr. 631/02.04.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-pârât M. București prin Primarul General cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6.
Schimbă sentința în sensul că admite în parte acțiunea.
Obligă pârâtul la plata sumei de 115.795 lei cu titlu de despăgubiri pentru imobilul expropriat.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.04.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. F. B. C. M. S.
GREFIER
V. Ș.
Red. CMS
Tehnored. GC – 5 ex
24.04.2014
Jud. fond C. T.
← Reintegrare spaţiu locativ. Decizia nr. 1102/2014. Curtea de... | Pretenţii. Decizia nr. 422/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|