Expropriere. Decizia nr. 844/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 844/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-05-2014 în dosarul nr. 5671/3/2011
Dosar nr._
(891/2013)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.844
Ședința publică de la 19 mai 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE –D. A. B.
JUDECĂTOR - I. B.
JUDECĂTOR – GEORGETA SÎRBU
GREFIER - LUCREȚIA C.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror D. B..
Pe rol se află pronunțarea recursului formulat de recurenta-pârâtă P. M. BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 1448 din 11.07.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți ., . și cu intimații - intervenienți Z. M. A., V. M. C., A. I., C. A. și T. M. E..
Cauza are ca obiect – expropriere.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 28 aprilie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie; pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării, Curtea a amânat pronunțarea cauzei la data de 5 mai 2014, la 12 mai 2014 și apoi la 19 mai 2014, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă sub nr._/3/2011, la data de 25.01.2011, reclamantele . și ., au solicitat, în contradictoriu cu pârâta P. M. BUCUREȘTI, prin PRIMARUL GENERAL, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anulare art. 8 din Hotărârea nr.22 de stabilire a despăgubirilor din data de 08.12.2010, emisă de P. M. București - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, obligarea paratei la plata sumei 59.064 lei, echivalentul a 13.800 euro, cu titlu de despăgubire pentru suprafața de 23 mp, teren expropriat.
În motivarea cererii, s-a arătat că, așa cum rezulta din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.549/28.04.2005, societățile reclamante sunt proprietare în cote si părți egale asupra cotei indivize de 62,33% din suprafața totală de 23.844 m.p., a terenului situat in București, ., sectorul 2, teren deținut in indiviziune cu .>
Suprafața de teren de 23 m.p. din suprafața totală menționată, face obiectul măsurii de expropriere dispusă de P. M. București pentru imobilele afectate de proiectul „Supralărgire Șoseaua P.” iar despăgubirea calculată de expropriator la un preț total de 4.430 lei, adică 45 euro/mp, nu este conform legii.
Se învederează că, nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publica, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabila despăgubire, așa cum se prevede prin art.44 alin.3 din Constituție, despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justiție.
Reclamantele invocă prevederile art.26 din Legea nr.33/1994, ce prevăd că despăgubirile se compun din valoarea reala a bunului si din prejudiciul cauzat proprietarului (…), iar la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții precum si instanța vor tine seama de prețul cu care se vând, in mod obișnuit imobilele de același fel in unitatea administrativ teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza si daunele aduse proprietarului, solicitând să se pună în vedere pârâtei să depună la dosar modalitatea in care au fost calculate despăgubirile.
Se susține că, terenurile în zona respectiva se vând cu un preț cuprins intre 600 si 800 euro/mp iar cuantumul acordat de către expropriator este absolut modic fata de valoarea reala de circulație a terenului, neputând fi vorba despre o dreapta despăgubire in condițiile in care intimata a oferit un preț de 45 euro/mp.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 198/2004.
La data de 04.08.2011 pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că prin Hotărârea nr. 27/27.01.2001 a Consiliului General al M. București, s-au declanșat procedurile de expropriere pentru cauză de utilitate publică, a imobilelor proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării de interes public local – „ Supralărgire Șoseaua P.”, fiind identificate cele două societăți reclamante ca titulare ale dreptului de proprietate asupra terenului situat în București, sector 2, Șoseaua P., nr. 55, în suprafață de 23 mp, număr cadastral 10.900/5.
Pentru acest teren a fot efectuată evaluarea de către expertul evaluator ANEVAR, R. I. D., care a stabilit că despăgubirile cuvenite proprietarului sunt în sumă de 4.430 lei, fiind emisă Hotărârea nr. 22/08.12.2010, prin care s-a dispus consemnarea despăgubirilor și eliberarea lor în condițiile Legii nr. 198/2004.
Pârâta învederează că despăgubirile au fost stabilite cu respectarea art. 4 alin. 9 din leea nr. 198/2004, avându-se în vedere expertiza actualizată de Camera Notarilor Publici.
În cauză a fost încuviințată și administrată, potrivit încheierii de ședință din data de 23.11.2011, proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică evaluatoare, efectuată în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 33/1994, având ca obiectiv: stabilirea valorii de circulație a terenului de 23 mp situat în București, ., sector 2 la momentul efectuării raportului de expertiză. Totodată, s-a luat act de faptul că reclamantele au propus ca expert pentru a face parte din comisie pe dl. M. V., pârâta pe dl. expert D. M. iar instanța a numit ca expert prin tragere la sorți pe d-na D. C..
La data de 19.01.2012, societățile reclamante au specificat că nu mai au calitatea de proprietare ale terenului expropriat, dreptul de proprietate fiind transmis prin actele autentificate sun numerele 456/10.11.2011 și 457/10.11.2011 de notarul public R. E. M., către Z. M. A., V. M. C., A. I., C. A. și T. M. E..
Prin cererea înregistrată la data de 20.02.2012, reclamantele au solicitat introducerea în cauză a dobânditorilor persoane fizice, în conformitate cu prevederile art. 57 Cod procedură civilă, dispunându-se citarea acestora în calitate de intervenienți, în aplicarea art. 58 C.P.C.
Prin sentința civilă nr.1448/11.07.2012, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis cererea formulată de reclamante și a modificat în parte Hotărârea nr. 2 din 08.12.2010, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 a M. București, în sensul că stabilește cuantumul despăgubirilor la suma de 11.730 euro (în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății/consemnării) pentru terenul expropriat în suprafață de 23 m.p. situat în București, Șoseaua P., nr. 55, cu număr cadastral 10.900/5.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 22 din 08.12.2010 emisă de emisă de Comisia pentru aplicarea Legii 198/2004 a M. București, s-a dispus consemnarea despăgubirii în cuantum de 4.430 lei, stabilită conform dispozițiilor art. 4 alin. 8 și 9 din Legea nr. 198/2004, completată și modificată, coroborate cu dispozițiile art. 4 alin. 13 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 198/2004, aprobate prin H.G. nr. 434/2009
Prin raportul de expertiză evaluatoare efectuat în cauză, s-a concluzionat că terenul supus exproprierii în suprafață de 23 m.p., are o valoare de circulație de 51.370 lei, echivalentul a 11.730 Euro, respectiv de 510 euro/m.p.
Potrivit art. 9 din Legea 198/2004, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 5 alin. (4) - (8) și ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instanței judecătorești competente, iar conform alin.3 acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
Potrivit art. 25 din Legea 33/1994 pentru stabilirea despăgubirilor instanța va constitui o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii.
Conform art. 26 despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Conform art. 27 primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și va hotărî, iar despăgubirea acordată de către instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.
Așadar, în cauză instanța trebuie să stabilească care este valoarea reală a imobilului, legea prevăzând că la stabilirea calculului cuantumului despăgubirilor experții, precum și instanța, vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel la data întocmirii raportului de expertiză, precum și daunele aduse proprietarilor precum și altor persoane îndreptățite.
În speță, prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 22 din 08.12.2010 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii 198/2004 – a M. București, s-a stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 4.430 lei, respectiv de 192 lei/ m. p., în timp ce prin raportul de expertiză, concluzia unanimă a celor trei experți a fost în sensul că valoarea unui metru pătrat de teren, este net superioară fiind de 510 mp..
Se reține astfel, că toți cei trei experți, inclusiv expertul desemnat de către pârâtă, au căzut de acord asupra valorii de piață a imobilului, iar pârâtul nu a depus la dosar probe concrete care să conducă tribunalul la formarea credinței ferme că prețul de vânzare ar fi în mod semnificativ diferit de cel indicat de experți.
Procesul de evaluare este un sistem complex ce conține toate cercetările, informațiile, raționamentele, analizele si concluziile necesare pentru a ajunge la valoarea de piața a imobilului, aceasta din urma fiind definita în Standardele internaționale de evaluare IVS, ca suma estimată pentru o proprietate ce va fi schimbată, la data evaluării, între un comparator decis si un vânzător hotărât, într-o tranzacție cu preț determinat obiectiv.
Prin urmare, valoarea de piața a imobilului expropriat, se impune a fi determinata în raport de toate caracteristicile bunului prin raportare la amplasamentul acestuia - teren amplasat în zonă rezidențială, destinația terenului la momentul evaluării, si nu în ultimul rând în raport de criteriul cerere-oferta la momentul expertizării, acest ultim criteriu reflectând si efectele crizei economice ce a afectat piața imobiliara din România.
Tribunalul a constatat că se impune acordarea de despăgubiri la valoarea de piață pentru terenul expropriat, având în vedere că doar în acest fel sunt respectate dispozițiile art.44 alin.3 din Constituție care dispun că "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despăgubire", ale art.481 cod civil care dispune ca "Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despăgubire", ale art.art.1 din Legea nr.33/1994 potrivit cu care "Exproprierea de imobile, in tot sau in parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica după o dreapta si prealabila despăgubire, prin hotărâre judecătoreasca."
De asemenea, tribunalul a mai avut în vedere si art.1 din Protocolul 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului care prevede ca "orice persoana fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate a fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica si in condițiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului internațional."
Având în vedere cele reținute mai sus, văzând și dispozițiile art. 9 din Legea 198/2004 și art.21 și urm. din Legea 33/1994 tribunalul va a admite cererea formulată și în consecință va modifica în parte Hotărârea nr. 22 din 08.12.2010, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 a M. București, în sensul că stabilește cuantumul despăgubirilor la suma de 11.730 euro (în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății/consemnării) pentru terenul expropriat în suprafață de 23 m.p. situat în București, Șoseaua P., nr. 55, cu număr cadastral 10.900/5.
În conformitate cu prevederile art. 58 Cod procedură civilă, prezenta hotărâre va fi opozabilă și terțelor persoane chemate în judecată de reclamante în temeiul art. 57 din același cod, întrucât pot pretinde aceleași drepturi ca acestea, fiind dobânditoarele dreptului de proprietate asupra terenului ce face obiectul exproprierii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Municipiul București prin Primarul General.
În motivele cererii se arată că procedura de expropriere s-a realizat în baza unei legi speciale, respectiv Legea nr.198/2004, derogatorie de la legea generală - legea nr.33/1994.
Potrivit Legii nr.198/2004, valoarea despăgubirii se calculează conform valorii din grila notarilor publici conform art.4 alin.9 și reprezintă suma pe care o are de încasat persoana expropriată.
Trimiterea legii speciale la prevederile legii generale trebuie interpretată în sensul aplicării legii generale, astfel încât să nu golească de conținut prevederile legii speciale, motiv pentru care art.21-27 din Legea nr.33/1994 sunt aplicabile în ceea ce privește competența instanței de judecată de verificare a modului în care a fost stabilită contravaloarea despăgubirii, componența comisiei de experți și nu sunt aplicabile în ceea ce privește persoana care învestește instanța de judecată, soluția pe care o poate adopta instanța de judecată, respectiv exproprierea, criteriile de stabilire a despăgubirii.
O altă interpretare a dispoz.art.26-27 din Legea nr.33/1994, în cazul unei exproprieri dispuse în baza legii speciale nr.198/2004, ar însemna în cazul pct.7 lit.a, b și c, încălcarea prevederilor art.4 alin.9 și art.9 din Legea nr.198/2004.
Astfel cum rezultă din actele de la dosar, recurenta a stabilit contravaloarea despăgubirii cu respectarea prevederilor art.4 alin.9 din Legea nr.198/2004, în funcție de grila notarilor publici, raportată la locul unde se află situat imobilul.
În consecință, se solicită modificarea sentinței civile recurate și admiterea în parte a acțiunii, în sensul stabilirii contravalorii despăgubirii la valoarea calculată conform grilei notarilor publici.
În subsidiar, se solicită casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare, pentru a se stabili valoarea de circulație a imobilului prin raportare la valorile din actele juridice translative de proprietate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, inițial ca apel, prin încheierea din ședința publică de la 16.09.2013 cauza a fost calificată în temeiul art.282 ind.1 C.proc.civ., ca recurs.
În cadrul probei cu acte, s-au efectuat demersuri către Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 2 București, către Camera Notarilor Publici pentru comunicarea unor acte de vânzare-cumpărare a unor terenuri similare cu cel expropriat în prezenta cauză, precum și grilele notarilor publici referitoare la terenurile din zona de expropriere.
Camera Notarilor Publici a comunicat instanței anexa 11 zona 25, anexa 12 zona 26, anexa 20 zona 35, Direcția Venituri Buget Local Sector 2 a comunicat actul de dare în plată autentificat sub nr.456/10.06.2011 încheiat între S.C. C. I. S.R.L. și Z. M. A., V. M. C., A. I., C. A. și T. M. E..
O.C.P.I. a comunicat instanței contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.93/6.02.2014, încheiat între B. I. și B. E..
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea, cu opinie majoritară, va respinge recursul ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Terenul în suprafață de 23 m.p. din suprafața totală de_ m.p., asupra căreia reclamantele au un drept de proprietate în cote și părți egale asupra unei cote indivize de 62,33% a fost expropriat de către P. M. București în vederea realizării proiectului „Supralărgire șoseaua P.”.
Prin hotărârea nr.22/8.12.2010, pentru terenul în suprafață de 23 m.p. situat în București, sector 2, ., având număr cadastral_/5, s-a stabilit o despăgubire în cuantum de 4430 lei, calculată conform dispozițiilor art.4 alin.8 și 9 din Legea nr.198/2004, cu completările și modificările ulterioare.
Din raportul de expertiză efectuat în primă instanță, a rezultat că valoarea de piață a suprafeței de teren expropriată, la data efectuării raportului de expertiză – 2.04.2012, este de 11.730 euro echivalent a 510 euro/m.p.
La stabilirea acestei valori, experții au avut în vedere oferte comparabile și tranzacții cu terenuri pentru zona în care se află terenul expropriat.
În cuprinsul raportului de expertiză, experții au menționat că în zona în care se află terenul evaluat, a fost înregistrată o singură tranzacție cu un teren amplasat în aceeași zonă, în decembrie 2010, între G. B. și Portland, iar din demersurile efectuate de instanță în recurs, a rezultat că pentru zona în care se află terenul s-a mai încheiat ulterior hotărârii nr.22/8.12.2010 actul de dare în plată autentificat sub nr.456/10.06.2011, între S.C. C. I. S.R.L. și Z. M. A., V. M. C., A. I., C. A. și T. M. E., aceleași persoane fizice și juridice din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nrt.549/28.04.2005.
Exproprierea suprafeței de teren în litigiu s-a realizat în temeiul legii nr.198/2004, lege în prezent abrogată prin Legea nr.255/2010.
În ambele legi speciale, respectiv în art.9 din Legea nr.198/2004 și în art.22 din Legea nr.255/2010, se prevede și se reglementează în mod expres situația expropriatului nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzut la art.19 din Legea nr.255/2010, respectiv art.5 alin.4-8 și art.6 alin.2 din Legea nr.198/2004.
Din această perspectivă, ambele texte sunt identice, în sensul că în alin.3 al articolelor sus citate se prevede că acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art.21 – 27 din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirilor.
Potrivit art.26 din Legea nr.33/1994, „(1) Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. (2) La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia”, aceasta fiind și modalitatea în care experții au calculat contravaloarea despăgubirilor și pe care instanța de fond în mod corect a omologat-o.
Susținerile recurentei nu pot fi primite, deoarece dispozițiile art.4 alin.9 din Legea nr.198/2004 și art.11 alin.8 din Legea nr.255/2010 se referă la stabilirea despăgubirilor în procedura administrativă prevăzută de aceste acte normative, însă, astfel cum s-a arătat, legea specială prevede expres modalitatea în care instanțele sunt obligate să soluționeze acțiunile civile formulate de expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirilor.
Dispozițiile alin.3 al articolului 22 din Legea nr.255/2010 și art.9 din Legea nr.198/2004 nu pot fi înlăturate pe considerentele invocate de către recurent, întrucât intenția legiuitorului a fost aceea de a se acorda o despăgubire justă și prealabilă, în situația exproprierii dreptului de proprietate, despăgubire care să respecte inclusiv legislația convențională în materie, respectiv art.1 din Primul Protocol adițional la C.E.D.O.
Curtea menționează și faptul că trimiterea la legea generală se realizează printr-o dispoziție expresă cuprinsă în legea specială, astfel încât nu se poate susține o încălcare a principiului specialia generalibus derogant.
În consecință, având în vedere că în cauză nu s-a făcut dovada existenței unor tranzacții efective pentru terenurile din zona expropriată, mai mici decât cele reținute de către experți cu ocazia efectuării raportului de expertiză, Curtea va respinge, cu opinie majoritară, recursul ca nefondat.
Văzând și dispoz.art.273 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În majoritate:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta pârâtă P. M. BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 1448 din 11.07.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți ., . și cu intimații - intervenienți Z. M. A., V. M. C., A. I., C. A. și T. M. E..
Obligă recurenta la câte 1300 lei cheltuieli de judecată către S.C. Q. I. S.R.L. și S.C. C. I. S.R.L.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 mai 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. A. B. G. S.
GREFIER
LUCREȚIA C.
Red.D.A.B.
Tehnored.B.I
2 ex/28.05.2014
--------------------------------------------
T.B.-Secția a IV-a – E.A.
Opinie separată a d-nei Judecător I. B.
În sensul admiterii recursului și stabilirii despăgubirilor în raport de grila notarilor publici.
Situația premisă constă în faptul că prin Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 22/08.12.2010 emisă de P. M. București - Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004, s-a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 198/2004, consemnarea despăgubirii în cuantum de 4430 lei, pentru terenul în suprafață de 23 mp, expropriat de la reclamante, situat în București, ., sector 2, având nr. cadastral 10.900/5.
Aceste despăgubiri nu le-a mulțumit pe reclamante care, prin acțiunea formulată în cauză, au solicitat anularea parțială a hotărârii mai sus menționate, cu privire la cuantumul despăgubirilor, pe care le-au estimat la suma de_ lei (echivalentul a_ euro).
Dreptul reclamantelor de a se adresa instanței era expres reglementat prin art. 9 alin. 1 din Legea nr. 198/2505.2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, iar acțiunea se impunea a fi soluționată, conform art. 9 alin. 4 din aceiași lege, potrivit dispozițiilor art. 21 – 27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică .
Având în vedere această normă de trimitere și dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 potrivit cărora despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului …, iar la calcularea cuantumului lor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, instanța de fond a admis contestația și a dispus, pe baza expertizei efectuate în cauză, modificarea hotărârii contestate, stabilind cuantumul despăgubirilor datorate de expropriator la suma de_ euro, reprezentând valoarea reală a terenului expropriat, prin raportare la valoarea de piață la data efectuării expertizei.
Din probele administrate în cauză și chiar din susținerile făcute de contestatoare în cererea introductivă de instanță a rezultat că terenul proprietatea acestora, situat în București, ., sector 2, în suprafață de 23 mp a fost expropriat în baza Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, fiind afectat proiectului intitulat ,,Supralărgirea Șoseaua P.,,, situație în care erau incidente dispozițiile art. 4 pct. 9 din această lege specială, potrivit căruia evaluarea despăgubirilor cuvenite expropriatului se face în raport de expertiza actualizată de Camera Notarilor Publici.
A interpreta altfel și a considera că dispozițiile din Legea nr. 198/2004, care fac trimitere la dispozițiile art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994, impun cu necesitate stabilirea cuantumului despăgubirilor în conformitate cu dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, ar însemna să se golească de conținut dispozițiile expres prevăzute, în acest sens, în art. 4 pct. 9 din Legea nr. 198/2004, ceea ce nu era permis instanței. O normă legală, cum este cea mai sus menționată, trebuie interpretată în sensul producerii de efecte juridice și nu în sensul lipsirii de acestea, iar în condițiile în care terenul expropriat de la reclamant intra sub incidența acestei norme speciale, instanța trebuia să țină seama de ea, cu atât mai mult cu cât era și ulterioară Legii nr. 33/1994.
În consecință, în opinie minoritară, se apreciază că se impunea admiterea recursului modificarea în parte a sentinței primei instanțe, în senul stabilirii cuantumului despăgubirilor în raport de grila notarilor publici.
JUDECĂTOR
I. B.
| ← Anulare act. Decizia nr. 1007/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 1489/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
