Legea 10/2001. Decizia nr. 1186/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1186/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-09-2014 în dosarul nr. 30629/3/2010*
Dosar nr._
(1187/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1186
Ședința publică de la 08.09.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - IOANA BUZEA
JUDECĂTOR - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - D. A. B.
GREFIER - LUCREȚIA C.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul –pârât M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, împotriva sentinței civile nr. 255 din 27.02.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți M. A., M. A., M. C., M. I., M. C. și cu intimații-pârâți S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și S. ROMÂN PRIN COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
Cauza are ca obiect –acțiune întemeiată pe Legea nr.10/2001
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic I. M., în calitate de reprezentant al recurentului-pârât M. București prin Primarul General, în baza delegației pe care o depune la dosar și avocat Toia P., în calitate de reprezentant al intimaților-reclamanți M. A., M. A., M. C., M. I., M. C., lipsind intimații-pârâți S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și S. Român prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea la dosar, prin registratura instanței, a unei întâmpinări formulate de intimatul –pârât S. Român prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
Părțile prin reprezentanți, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat și probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că numai sunt cereri de formulat și probe de solicitat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Reprezentantul recurentului-pârât solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul de a se acorda măsuri compensatorii pentru întrega suprafață de teren în litigiu, având în vedere și probatoriul administrat la instanța de fond, după rejudecare.
În ceea ce privește critica referitoare la cheltuielile de judecată solicită a fi reduse, apreciind că nu sunt îndeplinite dispozițiile art.274 din Codul de procedură civilă.
Apărătorul intimaților-reclamanți depune la dosar concluzii scrise și solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței civile atacate ca temeinică și legală, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește critica cu privire la faptul că nu s-a solicitat situația juridică actuală a terenului în suprafață de 422 mp, pentru care s-a dispus restituirea în natură, către reclamanți, cât și a avizelor de la distribuitorii de utilități, arată că aceasta este nefondată, având în vedere că, în dosarul de fond există documente din care rezultă că s-a solicitat situația juridică a terenului de la Primăria Municipiului București – Direcția Patrimoniu, care a comunicat că nu sunt impedimente la restituirea în natură a terenului în suprafață de 422 mp. liber de construcții, neafectat de investiții sau de servicii legale.
Mai mult, în dosarul administrativ, s-au depus și avize de la distribuitorii de utilități, respectiv, de la . Apa N. SA, . au comunicat că nu dețin rețele de utilități pe terenul pentru care s-a dispus restituirea în natură. S-a obținut și situația urbanistică a terenului solicitat de reclamanți, de la Primăria sector 1 București – Serviciul Urbanism, din care rezultă că terenul liber de construcții este situat într-o zonă unde se autorizează, conform planului de urbanism zonal, astfel că nu au existat impedimente la restituirea în natură a suprafeței de 422 mp teren. Pentru diferența de teren în suprafață de 171 mp, afectată de trama stradală, în mod legal și întemeiat a fost stabilit dreptul reclamanților la măsuri compensatorii conform Legii nr.165/2013.
Apreciază că și critica referitoare la cheltuielile de judecată, este nelegală, având în vedere culpa procesuală a pârâtului prin refuzul soluționării notificării.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă la data de 23.06.2010 sub nr._, reclamanții M. C., M. C., M. A., M. A. și M. I. au chemat în judecata pe pârâții M. București prin Primar General și S. Român prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care sa se dispună:
- acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilului - teren și construcție -, situat în București, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâta nr. 1;
- stabilirea măsurilor reparatorii la valoarea de piață a imobilului, în contradictoriu cu pârâta nr.2 ;
- obligarea pârâtei 1 la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces.
Pârâtul S. Român prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru faptul că procedura administrativă prev. de legea nr. 10/2001 nu a fost finalizată, astfel că nu se poate declanșa și urma procedura privind acordarea măsurilor reparatorii prev. de Titlul II din legea nr. 247/_ în carul căreia Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor dispune evaluarea imobilului și emite decizia conținând titlul de despăgubire.
Mai mult decât atât, se arată că legea specială nr. 10/2001 prevede două posibilități de despăgubire. Fie prin compensare, fie prin despăgubiri care trebuie lăsate la latitudinea Municipiului București, prin Primarul General deoarece determină apoi proceduri diferite.
În drept, pârâtul a indicat legea nr. 10/2001, legea nr. 247/2005, OUG nr. 81/2007, art. 115-119 C..
În cauză, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri (a fost depusă copia dosarului administrativ la filele 86-277 dosar), expertize tehnice de specialitate topografică și evaluare imobiliară.
Prin sentința civilă nr.739/29.03.2012 Tribunalul București a admis cererea – Legea nr. 10/2001 – formulată de reclamanții M. C., M. C., M. A., M. A. și M. I. în contradictoriu cu pârâții M. BUCUREȘTI, prin Primar General și S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice; a dispus restituirea în natură către reclamanți a terenului în suprafață de 422 mp identificat conform raportului de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T.; a dispus acordarea către reclamanți de măsuri reparatorii prin echivalent pentru teren în suprafață de 171 mp, identificat conform raportului de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T., afectat de elemente de sistematizare (tramă stradală) și pentru construcția demolată, în suprafață utilă de 84,08 mp, constând în diferența dintre: - valoarea construcției: 230.790 RON plus - valoarea terenului în suprafață de 171 mp: 426.384 RON și - despăgubirea de_ lei încasată în anul 1988, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare; a obligat pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice la plata către reclamanții a despăgubirilor constând în diferența dintre: - valoarea construcției: 230.790 RON plus - valoarea terenului în suprafață de 171 mp: 426.384 RON și - despăgubirea de_ lei încasată în anul 1988, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare; a obligat pârâtul M. BUCUREȘTI, prin Primar General la plata către reclamanți a sumei de 1600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorarii experți).
Prin sentința civilă nr.1811/11.10.2012 Tribunalul București a admis cererea de completare și lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 739/29.03.2012; a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 739/29.03.2012 astfel: terenul în suprafață de 422 mp se află situat pe fosta .. 73 sector 1 București, în poligonul B-C-D-E-F-G-B: B-C = 30,18m, C-D=14,90m, D-E=17,60m, E-F=0,4m, F-G=9,32m, G-B=15,16m, conform anexei la raportul de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T.; terenul în suprafață de 171 mp se află situat pe fosta .. 73 sector 1 București, în poligonul A-B-G-H: A-B = 9,37m, B-G=15,16m, G-H=13,18m, H-A=15,70m, conform anexei la raportul de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T.; a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr. 739/29.03.2012 astfel: a obligat pârâtul M. București prin Primar General la plata către reclamanți a sumei de 500 lei cu titlu de onorar avocat.
Prin decizia civilă nr.1953R/18.11.2013 Curtea de Apel București a admis recursul declarat de recurentul pârât S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 1811/11.10.2012 și a sentinței civile nr. 739/29.03.2012 pronunțate de Tribunalul București și a casat sentințele recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului.
A reținut Curtea că recurentul pârât S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu a fost citat în cauză la nici un termen de judecată, fiind obligat însă la achitarea unor despăgubiri către reclamanți, fără a fi chemat în judecată și fără a se pune în discuția părților o eventuală introducere în cauză a acestei părți în calitate de pârât.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 29.11.2013 sub nr de dosar unic_ .
În rejudecare, S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar reclamanții s-au prevalat de probele deja administrate și câștigate cauzei în primul ciclu procesual.
Prin sentința civilă nr.255 din 27 februarie 2014, Tribunalul București - Secția V-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a respins cererea principală formulată de reclamanții M. C., M. C., M. A., M. A. și M. I. față de pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru lipsa calității procesuale pasive, a admis în parte cererea principală formulată de reclamanții M. C., M. C., M. A., M. A. și M. I. și pe cale de consecință a dispus atât restituirea în natură către reclamanți a terenului în suprafață de 422 mp identificat conform raportului de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T. (teren situat pe fosta .. 73 sector 1 București, în poligonul B-C-D-E-F-G-B: B-C = 30,18m, C-D=14,90m, D-E=17,60m, E-F=0,4m, F-G=9,32m, G-B=15,16m, conform anexei la raportul de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T..), cât și acordarea către reclamanți de măsuri compensatorii în condițiile legii nr.165/2013 pentru terenul în suprafață de 171 mp, identificat conform raportului de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T. (teren situat pe fosta .. 73 sector 1 București, în poligonul A-B-G-H: A-B = 9,37m, B-G=15,16m, G-H=13,18m, H-A=15,70m, conform anexei la raportul de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T.), afectat de elemente de sistematizare (tramă stradală) și pentru construcția demolată în suprafață utilă de 84,08 mp, constând în diferența dintre:
- valoarea construcției: 230.790 RON plus
- valoarea terenului în suprafață de 171 mp: 426.384 RON și
- despăgubirea de_ lei încasată în anul 1988, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare.
Prin aceeași sentință, instanța de apel a obligat pârâtul M. BUCUREȘTI, prin Primar General la plata către reclamanți a sumei de 2100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorarii experți și avocat).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin actul de vânzare cumpărare, autentificat prin Proces Verbal, nr._ din 08.08.1934 de către Tribunalul Ilfov Secția notariat și transcris sub nr._ din 08.08.1934 de către Grefa Trib. Ilfov. Secția Notariat, V. M. și P. V. M. cumpăra de la A. B. S. un teren viran, loc de casa. în suprafața de 798 mp. situat în București (fost Cătunul 1 Herăstrau).
Prin testamentul din data de 11.11.1938, V. M. lasă moștenire copiilor acestuia nuda proprietate și soției întregul uzufruct pe timpul cat va trai ce i se cuvine din imobilul din . M. C., cumpărat împreuna cu soția prin Actul de Vânzare Cumpărare aut. la nr._/1934 și trans. la nr._/1934 de Tribunalul Ilfov, Secția Notariat.
Prin testamentul din data de 11.11.1938, P. M., lăsa moștenire copiilor acesteia nuda proprietate ce i se cuvine din imobilul din . M. C., cumpărat împreuna cu soțul acesteia prin Actul de Vânzare Cumpărare aut. la nr._/1934 și trans. la nr._/1934 de Tribunalul Ilfov, Secția Notariat.
Prin certificatul de moștenitor nr.455/967 din 24.02.1967, de pe urma defunctului M. Vaier (masa succesorala fiind formata din l/2 cota indiviza din imobilul situat în București, ..49, Raion 30 Decembrie, compus în totalitate dintr-o construcție având 3 camere, bucătărie și marchiza construita din cărămida și acoperita cu țigla și carton, împreuna cu terenul aferent în suprafața de 620, mp) rămân următorii moștenitori: - M. C., în calitate de fiu cu cota de 1/1 din masa succesorală. Au renunțat la succesiune: M. P., soție; S. M., fiica; M. V., fiu; M. C., fiica; M. A., fiu;
Prin certificatul de moștenitor nr.97 din 13.02.1970, de pe urma defunctei M. P. (masa succesorala fiind formata din l/2 cota indiviza din imobilul situat în București, ..73, sector 1), rămân următorii moștenitori: - M. C., în calitate de fiu cu cota de 1/2 (potrivit Certificatului de Moștenitor nr.455/1967) și cota de 1/4 din cota de 1/2 din masa succesorala; - M. V., fiu cu o cota indiviza de 1/4 din cota de 1/2 din masa succesorala; - M. C. (C.), fiica cu o cota indiviza de 1/4 din cota de 1/2 din masa succesorala; - M. A., fiu cu o cota indiviza de 1/4 din cota de 1/2 din masa succesorala.
Prin adeverința nr.146/19.01.2006, S.C. HERĂSTRĂU NORD SA. atestă ca imobilul din ., sector 1, București compus din:- teren mp 608 - construcție supraf. utila mp 84,08 - împrejmuiri ml 74 a fost proprietatea M. V. și M. C. și figurează expropriat conf. Decret nr.404/986, anexa 1, poziția 81.
Prin adresa nr._/2192/14.03.2007, la solicitarea d-nei M. C., prin S.C. Real G. Invest S.A.. Direcția Evidenta Imobiliara și Cadastrala, Serviciul Evidenta Proprietăți din cadrul Primăriei Municipiului București comunica situația juridica a imobilului ce a purtat adresa .. sector 1: - imobilul a fost expropriat și trecut în proprietatea statului în baza Decretului C.S. nr.404/11.12.1986. - în anexa nr. l a decretului. la poziția 81. sunt înscriși M. C.. M. C.. M. A. și M. V. cu suprafața de teren de 608 mp și 106.17 mp construcții.
Prin declarația autentificata sub nr.466 din 19.01.1988, M. M. și M. C. declara pe propria răspundere ca M. C. este una și aceiași persoana cu M. C..
Reclamații se pretind succesori ai fostului proprietar al imobilului a cărui restituire se cere și astfel persoane îndreptățite la aplicarea Legii nr.10/2001.
Conform prevederilor art.3(1) lit. a raportat la art.4(2) din Legea nr. 10/2001 pot fi persoane îndreptățite și moștenitorii legali/testamentari ai persoanelor fizice proprietari ai imobilelor la data preluării abuzive a acestora.
Coroborând actele depuse în cauză, Tribunalul a reținut că numiții M. C., M. V., M. C. și M. A. sunt moștenitori ai defunctei M. P. (fila 123 – certificat de moștenitor 97/1970), M. I. și M. A. sunt moștenitorii defunctului M. V. (fila 124 – certificat de moștenitor 66/28.11.2008), M. C. este unic moștenitor al defunctului M. V. (fila 122 – certificat de moștenitor 455/1967). Rezultă că toți reclamanții sunt moștenitorii, în diferite grade, ai defuncților M. V. și P., proprietari ai terenului în suprafață de 620 mp la momentul preluării.
Astfel, în anul 1934, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/1934 (fila 98), aceștia au cumpărat o suprafață de 798 mp teren situat în București, fost cătun Herăstrău, actual ., sector 1. Prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/1937 autentificat de Tribunalul Ilfov, aceștia au mai cumpărat suprafața de 60 mp teren la aceeași adresă cu ce menționată anterior.
Autorii au dobândit astfel o suprafață de 858 mp din care au vândut 98 mp cu contractul de vânzare-cumpărare nr._/1938 (fila 102) și 140 mp cu contractul de vânzare-cumpărare nr._/07.06.1938 (fila 99), rămânând astfel proprietari pe suprafața de 620 mp rămasă.
În baza Decretului nr.404/1986 (fila 113), terenul în suprafață de 608 mp și construcția edificată pe acesta au fost preluate de stat (fila 108 – procesul verbal 607/30.10.1987 de preluare, poziția 81).
După apariția Legii nr.10/2001, reclamanții au formulat notificările nr.198/12.02.2002 și nr.499/12.02.2002 (fila 94) pentru retrocedarea imobilelor, notificări care nu au fost soluționate nici până în prezent (dosarele_,_ și_).
Cât privește pretențiile reclamanților Tribunalul a apreciat că sunt fondate, astfel că a admis acțiunea de față reținând și considerente ce succed.
Chiar dacă nu există o soluționare a notificărilor formulate de reclamanți în temeiul Legii nr.10/2001, Tribunalul poate proceda la verificarea condițiilor de aplicare a prev. legii nr. 10/2001, conform Deciziei în interesul legii nr. 20/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție care a concluzionat că „Instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate”.
Astfel, în virtutea dreptului de moștenitori legali, tribunalul a apreciat că reclamanții pot fi considerați persoane îndreptățite la măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2011.
Despre preluarea bunurilor, Tribunalul a reținut că acestea au trecut în proprietatea statului prin expropriere efectuată în baza Decretului nr.404/1986 (fila 113).
Chiar dacă acest mod de preluare apare ca valabil, din prisma art.1 coroborat cu art. 2 (1) lit. h din Legea nr. 10/2001 raportat la art.6 alin.1 din Legea nr. 213/1998, el apare ca preluat în mod abuziv de către stat, astfel că în cauză devin aplicabile prevederile Legii nr.10/2001.
În cauză, instanța a dispus efectuarea unei expertize topografice pentru identificarea imobilelor (fila 328) și o expertiză de evaluare (fila 296).
Coroborând probele administrate în cauză, Tribunalul a reținut că poate fi restituită în natură suprafața de 422 mp care nu este afectată de elemente de sistematizare, urmând a fi acordate diferențe de despăgubiri pentru suprafața de 171 mp teren ocupat de trama stradală și construcția demolată.
Deși din cuprinsul cererii de chemare în judecată nu rezultă că reclamanții solicită restituirea în natură, pentru faptul că se solicită instanței soluționarea notificării formulate de aceștia în baza Legii nr.10/2001, iar art.1 din Legea nr.10/2001 prevede măsura despăgubirii chiar în subsidiar, Tribunalul a admis, în parte cererea reclamanților (soluția de admitere în parte are în vedere modalitatea de soluționare a notificării) și a dispus restituirea în natură către reclamanți a terenului în suprafață de 422 mp identificat conform raportului de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T. (teren situat pe fosta ..73 sector 1 București, în poligonul B-C-D-E-F-G-B: B-C = 30,18m, C-D=14,90m, D-E=17,60m, E-F=0,4m, F-G=9,32m, G-B=15,16m, conform anexei la raportul de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T..) precum și acordarea de măsuri compensatorii în condițiile legii nr165/2013 (lege în vigoare la momentul pronunțării prezentei sentințe) pentru terenul în suprafață de 171 mp, identificat conform raportului de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T. (teren situat pe fosta .. 73 sector 1 București, în poligonul A-B-G-H: A-B = 9,37m, B-G=15,16m, G-H=13,18m, H-A=15,70m, conform anexei la raportul de expertiză topografică întocmit de expert judiciar ing. C. V. T.), afectat de elemente de sistematizare (tramă stradală) și pentru construcția demolată în suprafață utilă de 84,08 mp, constând în diferența dintre: - valoarea construcției: 230.790 RON plus - valoarea terenului în suprafață de 171 mp: 426.384 RON și - despăgubirea de_ lei încasată în anul 1988, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare.
A obligat pârâtul M. BUCUREȘTI, prin Primar General la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată în valoare de 2100 lei reprezentând onorariu experți și onorariu avocat (f.287 + 288). S-a avut în vedere faptul că demersul judiciar de față este determinat de culpa procesuală a pârâtului M. București, prin Primar General care nu a soluționat notificarea nici în termenul prev. de lege și nici chiar într-un termen rezonabil, astfel că se impune ca acesta să suporte cheltuielile efectuate de reclamanți în acest litigiu.
Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a respins acțiunea față de acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, dat fiind obiectul prezentei acțiuni precum și împrejurarea că reclamanții nici nu au chemat în judecată acest pârât prin cererea de chemare în judecată sau printr-o altă cerere modificatoare iar față de prevederile Legii nr. 165/2013 a reținut poziția procesuală a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
Prin recursul întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, pârâtul M. București a susținut că, instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 22 din Legea nr. 10/2001 în sensul că pentru rezolvarea notificării reclamanții erau obligați să urmeze procedura administrativă în cadrul căreia entitatea administrativă urma să pronunțe o soluție în termenul legal.
Instanța de judecată a dispus restituirea imobilului fără a clarifica situația juridică a acestuia în raport de concluziile raportului de expertiză care identifica efectiv imobilul solicitat ori dintr-o adresă emisă de Direcția Patrimoniu care să stabilească faptul că imobilul este liber. La dosarul cauzei nu s-a dispus depunerea de probe suplimentare din care să rezulte afectarea sau nu a bunului de rețele edilitare și tocmai de aceea se impunea efectuarea unor adrese către Apa N. SA, . .>
Cu privire la măsurile compensatorii, recurentul susține că, din modalitatea de reglementare a măsurilor reparatorii se înțelege că legiuitorul a lăsat la exclusiva apreciere a entității învestite cu soluționarea notificării a oportunității sale de a-și oferi bunurile sau serviciile de care dispune în schimbul bunurilor solicitate în procedura Legii nr. 10/2001 atunci când restituirea în natură nu este posibilă, nu este dorită de solicitant sau este imposibil de asigurat.
Recurentul a mai susținut și că, în mod greșit, a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată fiind aplicate greșit dispozițiile art. 274 din Codul de procedură civilă.
Recursul este nefondat.
Examinând cauza, prin prisma motivelor de recurs mai sus enunțate, având în vedere probele administrate în cauză în fața primei instanțe, Curtea reține că, în mod corect, Tribunalul a dat eficiență Deciziei nr. XX/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii în materia care are incidență în speța dedusă judecății.
Prin urmare, constatând că, până la data învestirii sale, și nici chiar până la data pronunțării sentinței, entitatea deținătoare nu a exprimat un răspuns cu privire la notificarea formulată de reclamanți, în mod corect, Tribunalul a analizat pe fond, aceste solicitări.
Sigur că dispozițiile legii speciale stabilesc că persoanele îndreptățite la restituire sesizează entitățile deținătoare cu notificarea formulată în termenul legal și că, în termenul prevăzut de art.22, acestea din urmă au și obligația de a răspunde acestei notificări; intenția legiuitorului a fost aceea de rezolvare a situației juridice a imobilelor care formează obiectul de reglementare al Legii nr. 10/2001 în procedura administrativă, nefiind necesară sesizarea instanței. Refuzul nejustificat de a rezolva notificarea nu poate însă rămâne necenzurat sine die, astfel că, instanța supremă a statuat că instanța de judecată are plenitudine de jurisdicție în soluționarea, pe fond, a notificării asimilând lipsa răspunsului unui răspuns negativ la notificare.
În contextul arătat, instanța de fond a administrat toate probele pe care le-a considerat utile rezolvării pretențiilor reclamanților, inclusiv probele la care recurentul face referire în memoriul de recurs:avizele de la distribuitorii de utilități, situația juridică a terenului de la Primăria Municipiului București - Direcția Patrimoniu, situația urbanistică a terenului, expertiza topografică; în plus, toate aceste probe au fost administrate prin diligențele reclamanților (filele 5-62,86-277,328, dosar instanța de fond) deși, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 129 alin. 1 din Codul de procedură civilă, această obligație incumbă și recurentului pârât care, dacă aprecia că probele nu sunt îndestulătoare ori deficitare putea solicita completarea acestora.
Prin interpretarea corectă a probatoriului administrat în cauză, prima instanță a stabilit situația de fapt și a aplicat prevederile art. 7 din Legea nr. 10/2001; prin urmare, pornind de la această premisă, a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 442 mp nefiind impedimente la restituire. Stabilind corect întinderea dreptului pretins pe calea notificării și situația juridică a bunului, în mod corect s-a statuat și asupra diferenței de teren de 171 mp afectată de trama stradală și pentru care reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea măsurilor compensatorii care urmează a fi stabilite după procedura reglementată prin legea specială de restituire.
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, printre care și copia dosarului administrativ format de reclamanți în cadrul procedurii speciale, Curtea reține că, deși aceștia au depus toate diligențele în vederea soluționării notificării, nu s-a ajuns la acest rezultat; mai mult aceștia s-au văzut nevoiți a sesiza instanța de judecată și de a suporta costurile procedurii judiciare, astfel că, având în vedere soluția primei instanțe, menținută prin prezenta, culpa procesuală a fost stabilită, în mod corect, cu consecința obligării la plata cheltuielilor de judecată.
În condițiile prevăzute de prevederile art. 274 din Codul de procedură civilă, găsind recursul fondat, Curtea va admite și cererea intimaților de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate în această cale de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul – pârât M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, împotriva sentinței civile nr.255 din 27.02.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți M. A., M. A., M. C., M. I., M. C. și cu intimații-pârâți S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și S. ROMÂN PRIN COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
Obligă recurentul la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații – reclamanți M. și M..
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.09.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. B. DOINIȚA M. D. A. B.
GREFIER
LUCREȚIA C.
Red.D.M.
Tehnopred.C.S.
Ex.2/01.10.2014
T.B.Secția a V-a Civilă – L.I.G.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 886/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 185/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
