Legea 10/2001. Decizia nr. 602/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 602/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 16583/3/2012
Dosar nr._
(26/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILA
ȘI P. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.602
Ședința publică din 09.04.2014
Curtea constituită din:
Președinte - MĂDĂLINA GABRIELA RĂDULESCU
Judecător - A. D. T.
Judecător - I. A. H. P.
Grefier - E. C.
- XX -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul reclamant C. D. E., împotriva sentinței civile nr.965 din 08.05.2013, pronunțate de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă A. pentru Administrarea Activelor Statului (fostă A.).
Cauza are ca obiect acțiune formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 26 martie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
P. a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 02 aprilie, apoi la 09 aprilie 2014, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a III- a Civilă sub nr._ reclamantul C. D. E. a solicitat anularea Deciziei nr.48/3.04.2012 emisă de A. P. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI (A.V.A.S.) și obligarea intimatei la emiterea unei decizii de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în comuna Teaca, . compus din teren, construcție și instalații moară.
În motivarea contestației se arată că prin notificarea nr.427/31.07.2001 contestatorul C. D. E. a solicitat acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul moară preluat abuziv de la bunicul său C. I. în baza procesului-verbal datat 5.12.1949.
Prin Decizia nr. 48/2012 A.V.A.S. a declinat competența de soluționare a notificării în favoarea Primăriei Teaca, județul Bistrița în baza prevederilor art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001.
Imobilul moară compus din teren și construcție, utilaje și instalații era situat în intravilanul comunei Teaca . preluării de către Cooperativa de Consum Teaca.
Susține contestatorul că imobilul notificat nu face obiectul Legii nr.18/1991 deoarece nu a intrat în patrimoniul C.A.P. Teaca, ci în patrimoniul Cooperativei de Consum Teaca, fiind intabulat în C.F. nr.1130.
Imobilul s-a aflat în patrimoniul Întreprinderii de industrie locală Bistrița desființată în 1977, iar ulterior în patrimoniul Întreprinderii Județene de Producție Prestări Bistrița (în baza Deciziei nr.246/1983) a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului Bistrița. La data de 30.11.1990 s- a constituit în S.C. RAPID S.A.
Având în vedere că intimata A.V.A.S. a realizat privatizarea acestei societăți competența de soluționare revine intimatei.
Intimata A.V.A.S. a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației și menținerea Deciziei contestate cu motivarea că imobilul nu face obiectul Legii nr.10/2001.
Prin sentința civilă nr.965/08.05.2013 Tribunalul București - Secția III-a Civilă a respins contestația formulată de reclamantul C. D. E.,ca neîntemeiată.
P. a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin notificarea nr.427/2001 contestatorul C. D. E. a solicitat restituirea prin echivalent a imobilului moară situat în . ce a aparținut bunicului său C. I..
În anul 1956 acest imobil a intrat în patrimoniul C.A.P. ulterior fiind transmis pe cale administrativă în folosința unor unități ce au aparținut statului
Contestatorul a susținut că este unicul moștenitor al bunicului său.
Astfel în conformitate cu art.4 alin.2 de prevederile Legii nr.10/2001 beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai foștilor proprietari ai imobilelor preluate abuziv.
Reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor al defunctului C. I.. În conformitate cu art. 1169 C.civ., cel ce face o propunere înaintea instanței, trebuie să o probeze. Contestatorul nu a anexat la notificare și nici la dosarul cauzei certificat de moștenitor, astfel că susținerea conform căreia este unic moștenitor al fostului proprietar deposedat abuziv rămâne o simplă afirmație.
Pe de altă parte notificarea contestatorului nu face obiectul Legii nr.10/2001. Astfel potrivit art.8 din Legea nr.10/2001, republicată nu intră sub incidența acestei legi terenurile situate în extravilanul localității la data preluării abuzive ori la data notificării precum și cele al căror regim juridic este reglementat de Legea nr.18/1991.
Decizia contestată a fost dată cu respectarea dispozițiilor Legii nr.10/2001 inclusiv a art.V din titlul I al Legii nr.247/2005 în conformitate cu care notificările nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentului titlu având ca obiect construcții de orice fel situate în extravilanul localității, aparținând exploatațiilor agricole și care au fost trecute în proprietatea statului, se vor înainta în vederea soluționării comisiilor comunale, orășenești sau municipale constituite în baza Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii 1/2000.
Extrasul de C.F. nu face dovada că imobilul solicitat prin notificare este unul și același cu cel ce s-a aflat în patrimoniul pretinsului autor, acest aspect putând fi dovedit numai cu expertiză tehnică în regimul juridic al Legii 10/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. D. E. solicitând admiterea recursului, casarea/modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii contestației, si să se dispună anularea deciziei nr.48 din 03 aprilie 2012 emisa de intimata A. cu privire la declinarea competentei de soluționare a notificării nr.427/31.07.2001, către Primăria Comunei Teaca; obligarea pârâtei A., se emită decizia privind acordare de masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul moara (compus din teren, construcție, utilaje si instalații moara) din corn. Teaca, . - Năsăud.
În motivarea recursului, recurentul – reclamant a arătat că prima instanța a încălcat principii esențiale ale procesului civil: contradictorialitatea, dreptul la apărare, rolul activ al judecătorului, prin faptul ca nu a pus niciodată in discuție, in ședința publică, lipsa dovezilor privind calitatea de persoană îndreptățita sau calitatea de moștenitor a reclamantului C. D. E. față de autorul sau C. I. - bunicul sau după tată.
Mai arată că prima instanța a încălcat dispozițiile Legii nr.10/2001privind dovada calității de moștenitor sau persoana îndreptățită: art.23, 24, 25 din Lege și Normele Metodologice aferente, prin faptul ca a trecut la soluționarea pe fond a Notificării deși nu a pus in vedere reclamantului lipsa documentelor doveditoare si necesitatea completării acestora. Normele speciale de procedura în materia Legii nr.10/2001 deroga/completează norma generală invocată de prima instanță art.1169 Cod civil, in sensul ca este necesară comunicarea din partea entității investite cu soluționarea notificării (inclusiv de către instanță), către petent, a necesitații completării înscrisurilor doveditoare si aspectele nedovedite.
Prima instanța a depășit limitele investirii având in vedere ca a fost investită sa stabilească, cu prioritate, entitatea competenta sa soluționeze notificarea, având în vedere că decizia contestată, emisa de A., declina competenta de soluționare a notificării către PRIMARIA COMUNEI TEACA, neanalizând fondul notificării.
In mod nelegal prima instanța acorda valoare exclusiva si absoluta probei cu expertiză tehnică în dovedirea identității imobilului notificat.
Conform normelor de procedura române, probele nu au o valoare prestabilita.
În mod eronat reține prima instanța ca recurentul - reclamant C. D. E. nu a făcut dovada calității de moștenitor al defunctului C. I., bunicul său; a depus la dosarul administrativ acte de stare civila din care rezulta filiația si vocația succesorala atât între reclamant si tatăl său C. M., cât și între acesta si bunicul C. I..
Depune încă o data atât certificatul de moștenitor nr.141/1999 de pe urma tatălui reclamantului C. M., cât si acte de stare civila din care rezulta filiația față de bunicul C. I., de la acesta din urma fiind preluat imobilul notificat: moara, utilaj ele si terenul aferent.
De altfel, calitatea de moștenitor poate fi dovedită in condițiile art.23.1 lit.b) din Normele Metodologice de aplicarea a Legii nr.10/2001:
"Prin acte doveditoare se înțelege: … b) actele juridice care atesta calitatea de moștenitor (certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor, acte de stare civila care atesta rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate, testament însoțit de certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor).
Mai mult, calitatea de moștenitor/persoana îndreptățita a fost deja recunoscută de autorități prin emiterea Titlului de proprietate in baza Legii nr.18/1991, emis pe numele tatălui reclamantului C. M., de pe urma autorului sau C. I. - ANEXA 3 poziția 167 - document anexat.
In susținerea calității de moștenitor a tatălui său C. M. de pe urma tatălui sau C. I. anexează cererile înregistrate de acesta in anii 1991 si 1992, in care menționează expres ca este unicul moștenitor.
În mod eronat, contrar probelor administrate si relațiilor comunicate de autoritățile competente (Primăria Comunei TEACA), prima instanța a reținut ca "imobilul notificat nu ar face obiectul legii nr.10/2001, fiind vorba de un teren situat în extravilanul localității" (?).
Ce este mai important este ca situația reala de fapt si cea juridica este total opusa:
imobilul moara si terenul aferent sunt "situate in intravilanul satului Archiud, . comunica PRIMARIA COMUNEI TEACA prin adresa nr.1740/19.03.2013 (atașată).
Total eronată este si reținerea primei instanțe în sensul ca: "extrasul de Carte Funciara nu ar face dovada ca imobilul solicitat prin notificare este unul și același cu cel care s-a aflat in patrimoniul pretinsului autor".
Din actele depuse atât in faza administrativa, cat si in faza judecații, rezulta fără dubiu faptul ca imobilul notificat a aparținut bunicului reclamantului C. I., de la care a fost preluat in baza unui Proces Verbal din data de 5 decembrie 1949 si transferat ca "aport" in patrimoniul Cooperativei de Consum Teaca.
Astfel cum rezulta din adresa nr._.03.1999, emisa de S.C. RAPID S.A., in decursul anilor moara Archiud a figurat in patrimoniul:
- Întreprinderii de Industrie locala Bistrița - aceasta întreprindere fiind de mai multe ori reorganizata, până in anul 1977 când a fost desființată, iar activele din subordine fiind trecute la diferite întreprinderi din județul Bistrița Năsăud;
- Întreprinderii Județene de Gospodărie Comunala si Locativa Bistrița - conform Decretului nr. 220/1977;
- Întreprinderii Județene de Producție - Prestări Bistrița - preluata din 1 septembrie
1983, in baza Deciziei nr.246 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al județului Bistrița Năsăud, întreprindere care in baza Deciziei nr. 384 din 30 noiembrie 1990, având la baza Legea nr. 15/1990, s-a constituit in:
- S. C. RAPID S.A. Bistrița, moara figurând in patrimoniul acestei societăți până la data de 5 iunie 1996, când a fost vândută prin licitație. Aceasta societate cu capital de stat a fost ultimul deținător, ulterior fiind privatizata de intimata A..
Competenta de soluționare a notificării aparține A., in calitate de entitate implicata in privatizarea S.C. RAPID S.A., in patrimoniul căreia a figurat imobilul notificat până în anul 1996 când a fost vândut la licitatei (aspecte care rezulta din adresa nr.895/10.03.1999 emisă de S.C. RAPID S.A.).
Consideră ca pârâta A., este entitate investita cu soluționarea notificării nr.427/31.07.2001, conform: - cap. II - "Norme metodologice de aplicare, raportate la fiecare articol din lege", din Norma metodologica de aplicare unitara a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificata prin H.G. nr. 923/2010: " .... entitatea investită cu soluționarea notificării este, după caz, unitatea deținătoare sau persoana juridică abilitată de lege sa soluționeze o notificare cu privire la un bun care nu se află în patrimoniul său (A. pentru Valorificarea Activelor Statului .... )";
- Art.6 alin.(4) din Legea nr._ - "In situația în care utilajele si instalațiile solicitate sunt evidențiate in patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, după stabilirea contravalorii acestora, prin decizia entității implicate in privatizare se va propune acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv."
- Art. 26 alin. (1) din Legea nr._ - daca restituirea in natura nu este posibila, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, in termenul prevăzut de art.25 alin.(1), să acorde persoanei îndreptățite in compensare alte bunuri sau servicii ori sa propună acordarea de despăgubiri in condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, in situațiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptata de persoana îndreptățită.
- A..2. Dispozițiile alin.1 sunt aplicabile si in cazul imobilelor înstrăinate de persoanele juridice prevăzute la art21 alin.1, 2 si 4.
- Art.29 alin.1-4 din Legea nr.101200l.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin notificarea nr.427/31.07.2001, C. D. E. a solicitat A.P.A.P.S. (la momentul soluționării notificării, în prezent A.V.A.S.) acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul moară situat în comuna Teaca, . – Năsăud, aparținând bunicului său I. G.C..
Prin decizia nr.48/03.04.2012 A.V.A.S. a declinat competența de soluționare a notificării nr.427/2001 către Primăria Comunei Teaca, apreciind că solicitarea nu face obiectul Legii rn.10/2001.
Prin prezenta contestație, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr.48/2012 a A.V.A.S. și obligarea pârâtei la emiterea deciziei de acordare a măsurilor reparatorii.
Din actele și lucrările dosarului (extras carte funciară – fila 75 și următoarele, adresa Primăriei comunei Teaca) Curtea reține că I. G. C. a deținut în proprietate o moară țărănească în satul Archiud, . din cărămidă acoperită cu țiglă, constând în două încăperi. Moara este compusă din două perechi de pietre acționate de un motor sistem „Bolinder” de 36 HP elevator și burat de cernut făina”.
Conform înscrisului de carte funciară depus la dosar, în baza procesului verbal întocmit în 05.12.1949 și a contractului de vânzare-cumpărare din 15.08.1939, a fost intabulat dreptul de proprietate asupra acestui imobil cu titlul de aport adus la cooperativă, în favoarea Cooperativei de consum Teaca.
Conform adresei nr.895/10.03.1999 emisă de Rapid SA, imobilul în litigiu a fost trecut în patrimoniul Întreprinderii de Industrie Locală Bistrița, moara Archiud fiind preluată, în urma reorganizării de fosta Întreprindere Județeană de gospodărie comunală și locativă Bistrița, în prezent reorganizată.
Din 01.09.1983, în baza deciziei nr.246 a C.E. al Consiliului Local Bistrița – Năsăud, s-a înființat Întreprinderea Județeană de Producție – Prestări Bistrița, imobilul moară fiind trecut în patrimoniul acesteia.
În baza deciziei nr.384/1990 aceasta s-a transformat în ., moara fiind în patrimoniul acestei societăți, vândută conform contractului de vânzare-cumpărare nr.3232/1996 către S. I..
Prima critică ce vizează greșita reținere a faptului că imobilul nu ar intra sub incidența legii 10/2001, fiind aplicabile prevederile art. 8 din lege este întemeiată.
Astfel, contrar susținerilor instanței de fond, imobilul în litigiu, intră sub incidența Legii nr.10/2001, nefiind vorba despre vreun imobil ce ar intra sub incidența art.8 din lege. De fapt, confuzia a plecat chiar de la notificarea recurentului, care a arătat că moara ar fi fost preluată de C.A.P., aspect ce nu este susținut de actele de la dosar. Probatoriul administrat în cauză confirmă, cu certitudine, că este vorba de un imobil moară situat în intravilanul localității, preluat de Cooperativa de Consum Teaca, și nu de C.A.P. (ca atare, nu e vorba de teren extravilan sau de terenuri al căror regim juridic să fie reglementat de Legea nr.18/1991, pentru a fi incidente dispozițiile art. 8).
Prin urmare, în raport de această situație juridică, arătată anterior, conform art.6 din Legea nr.10/2001 are calitatea de unitate deținătoare A.V.A.S., aceasta fiind entitatea implicată în privatizarea .>
Pe de altă parte, sunt întemeiate și susținerile recurentului privind dovedirea calității de moștenitor al fostului proprietar, I. G. C..
Astfel, conform certificatului de moștenitor nr.14/1999, recurentul C. D. E., este moștenitorul lui C. M. (fiul acestuia), care la rândul său este fiul lui I. C., fostul proprietar (conform actelor de stare civilă, certificatul de naștere . nr._), fiind astfel dovedit faptul că recurentul este nepotul fostului proprietar al imobilului.
De altfel, în același sens sunt și normele metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001 aprobate prin H.G nr.250/2007 care stabilesc că dovada calității de moștenitor legal se face cu acte de stare civilă și certificate de moștenitor, cum este cazul și în speța de față.
Prin urmare, constatând că imobilul în litigiu intră sub incidența Legii nr.10/2001, că a fost preluat abuziv de stat, în sensul art.2 lit.h din lege și că recurentul a făcut dovada calității sale de persoană îndreptățită, Curtea constată că A.V.A.S. are calitatea de unitate deținătoare, astfel că în mod greșit aceasta și-a declinat competența de soluționare a notificării în favoarea Primăriei Teaca.
Pe de altă parte, Curtea constată că, potrivit deciziei nr. XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție este competentă să soluționeze pe fond notificarea recurentului, motiv pentru care va obliga A.V.A.S să emită decizie prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul moară compus din teren în suprafață de 1337 mp. și moară – construcție.
Cu privire la suprafață, Curtea reține că, potrivit actelor depuse la dosar (extras de carte funciară, tabel de mișcare parcelară), moara are o suprafață totală de 1439 mp., din care construcția – moară este de 102 mp., iar terenul – curte este în suprafață de 1337 mp.
Pe de altă parte, curtea reține că în urma intrării în vigoare a legii 165/2013, unica modalitate de acordare a măsurilor reparatorii, în cazul în care nu este posibilă restituirea în natură, este acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte care se determină potrivit art. 21 alin. 6 și 7 din lege.
În aceste condiții, întrucât conform art. 4 dispozițiile legii 165/2013 se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor, curtea va constata că se impune aplicarea dispozițiilor acestei legi și prezentului litigiu.
P. aceste considerente, Curtea în baza art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica sentința recurată în sensul că va dispune admiterea contestației și va obliga intimata – pârâtă A.V.A.S. să emită decizie cu propunere de măsuri reparatorii conform Legii nr.165/2013 pentru imobilul moară situat în comuna Teaca, . Năsăud, compus din teren în suprafață de 1337 mp. și moară construcție în suprafață de 102 mp.
.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul reclamant C. D. E., împotriva sentinței civile nr.965 din 08.05.2013, pronunțate de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă A. pentru Administrarea Activelor Statului (fostă A.).
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Admite contestația formulată de contestatorul C. D. E..
Obligă A. pentru Valorificarea Activelor Statului să emită decizie cu propunere de măsuri reparatorii conform Legii nr.165/2013 pentru imobilul moară situat în comuna Teaca, . Năsăud, compus din teren în suprafață de 1337 mp. și moară construcție.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.04.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. G. R. A. D. T. I. A.
H. P.
GREFIER
E. C.
Red.A.D.T.
Tehnored.C.S.
Ex.2/08.05.2014
T.B.Secția a II-a Civilă – S.M.
| ← Evacuare. Decizia nr. 1542/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 388/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
