Obligaţia de a nu face. Decizia nr. 263/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 263/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 38743/300/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.263R
Ședința publică de la 7 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - AGLAIA VĂLAN
JUDECĂTOR - R. P.
JUDECĂTOR - F. C.
GREFIER - G.-M. V.
***********
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă Primăria M. București prin Primar General împotriva deciziei civile nr.1019A/29.10.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât . București SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul-pârât reprezentat de avocat I. E., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care invederează faptul că recursul este netimbrat. Intimatul-pârât a depus întâmpinare, a cărei copie a fost comunicată recurentei-reclamante.
Apărătorul intimatului-pârât solicită anularea recursului ca netimbrat, având în vedere că recurenta-reclamantă a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, și nu a satisfăcut această cerință legală.Pe fond, solicită respingere recursului ca neîntemeiat și menținerea deciziei recurate, ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Prin cererea din 20.10.2011, reclamanta Primăria M. București a solicitat, în contradictoriu cu . București SRL, obligarea acestuia la oprirea executării oricăror lucrări de construire, . obținerea de autorizație de construire, iar în caz contrar desființarea construcțiilor ilegal executate în . – 39, sector 2 și aducerea terenului în stare inițială.
Prin sentința civilă nr._/18.09.2012, Judecătoria sectorului 2 București a respins cererea, ca rămasă fără obiect, și a obligat pe pârâta să plătească reclamantei suma de 16,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, prin procesul-verbal de contravenție nr. 7268/19.07.2011, s-a constatat că pârâta a executat fără autorizație de construcție, în cursul anului 2010, o construcție cu caracter provizoriu, cu destinația anexă, în suprafață de aproximativ 20 metri pătrați, pe terenul aparținând domeniului public/privat al M. București, în spatele parcării din partea laterală a clădirii. Contravenientul a fost somat să oprească executarea oricăror lucrări de construire până la obținerea autorizației de construire, în caz contrar desființarea construcțiilor ilegal executate și aducerea terenului în starea inițială.
Prin autorizația de construire nr. 1040/99B/20.12.2011 emisă de Primăria Sectorului 2 București s-a dispus . lucrările de realizare a anexei – parter compusă din ghena de gunoi, atelier întreținere și spațiu depozitare – lucrări executate, fără autorizație de construire și amendate prin procesul-verbal de contravenție nr. 7268/19.07.2011.
Având în vedere că, ulterior întocmirii procesului-verbal de contravenție, s-a dispus . pârâtei prin emiterea autorizației de construire nr. 1040/99B/20.12.2011, instanța a respins cererea de chemare în judecată, ca lipsită de obiect.
Cu toate acestea, având în vedere că pârâta, a fost pusă în întârziere de drept încă de la data comiterii faptei contravenționale (în cazul comiterii faptelor ilicite punerea în întârziere operează chiar de la data comiterii lor), fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 C.proc.civ. instanța a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 16,6lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței a declarat apel, reclamanta care a solicitat schimbarea sentinței și admiterea acțiunii.
Prin decizia civilă nr.1019A/29.10.2013 Tribunalul București Secția a III a Civilă a respins apelul, ca nefondat.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut că procesul verbal de contravenție a fost comunicat intimatei la data de 12.08.2011, deși acesta a fost încheiat la data de 19.07.2011, aspect necontestat de către apelantă.
De asemenea, la data de 12.08.2011, intimata a demarat procedura administrativă în vederea obținerii autorizației de construire, procedură ce s-a finalizat la data de 20.12.2011, când a fost emisă autorizația de construire nr. 1040/99B.
Legiuitorul, prin dispozițiile art. 28 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, a prevăzut posibilitatea contravenientului de a intra în legalitate, obligație ce a fost îndeplinită de către intimată.
Faptul că aceasta nu a reușit să obțină autorizația de construire în termen de o lună de la data comunicării procesului verbal de contravenție, nu poate constitui un argument în desființarea construcției, atâta timp cât timpul necesar emiterii actului respectiv este stabilit de către instituțiile abilitate, iar pe de altă parte, . fi dispusă și de către instanță conform art.32 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta.
În susținerea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, recurenta a susținut că ceea ce este esențial în cauză este încălcarea de către intimată a prevederilor Legii nr.50/1991, prin realizarea unor construcții fără autorizație de construire, și faptul că nu s-a intrat în legalitate prin obținerea autorizației în termenul de grație acordat, respectiv – 15.09.2011.
Curtea reține că recursul nu se timbrează, în baza art.17 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art.26 alin.2 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr.146/1997.
Recursul nu este întemeiat.
Conform art.32 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art.28 alin.1, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz:
a)încadrarea lucrărilor în prevederilor autorizației;
b)desființarea construcțiilor realizate nelegal;
În speță, supunându-se dispozițiilor legale susmenționate, reclamanta a solicitat, în principal, . obținerea autorizației de construire și numai în subsidiar desființarea construcțiilor ilegal executate în . – 39, sector 3 București.
Cum la data de 20.12.2011, Primăria Sectorului 2 București a eliberat autorizația nr.1040/99 B, pentru . anexei parter în conformitate cu prevederile certificatului de urbanism nr.1684/187 B/7.11.2011, pe bună dreptate instanțele au reținut că între timp acțiunea a rămas fără obiect.
Așa fiind, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a se respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-reclamantă Primăria M. București prin Primar General împotriva deciziei civile nr.1019A/29.10.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât . București SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 februarie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. V. R. P. F. C.
GREFIER
G. – M. V.
RED.AV
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
18.02.2014
← Pretenţii. Decizia nr. 998/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
---|