Obligaţie de a face. Decizia nr. 1210/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1210/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 39803/301/2012

DOSAR NR._

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1210 R

Ședința publică de la 02.09.2014

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE – DANIELA LAURA MORARU

JUDECĂTOR – D. F. G.

JUDECĂTOR – D. Z.

GREFIER – S. V.

………………….

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta reclamantă C. L., împotriva deciziei civile nr. 552A/06.05.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte Asociația de proprietari . Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (RADET), având ca obiect „obligația de a face”.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta reclamantă C. L. personal și prin mandatar D. A., cu împuternicire la dosar și intimata pârâtă Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (RADET) prin consilier juridic P. M., cu împuternicire la dosar, lipsind intimata pârâtă Asociația de Proprietari .>

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Instanța procedează la identificarea recurentei reclamante C. L., care se legitimează cu C.I. . nr._, eliberat de SPCEP S 3 birou nr. 3, la data de 23.04.2010 și a mandatarului D. A., care se legitimează cu C.I. . nr._, eliberat de SPCEP Sector 3, la data de 10.07.2013.

La solicitarea instanței mandatarul recurentei reclamante C. L. precizează că are studii juridice și depune la dosar în acest sens copia adeverinței eliberată de Universitatea N. T. din București.

Mandatarul recurentei reclamante C. L. face dovada achitării taxei de timbru în sumă de 4 lei, prin depunerea la dosar a chitanței nr._/1 din 02.07.2014 și timbru judiciar de 0,15 lei. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Reprezentantul intimatei pârâte Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (RADET) arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.

Mandatarul recurentei reclamante C. L. arată că în dosarul de apel, la filele 6 și 7 sunt facturile emise de RADET unde este menționată suprafața echivalentă termic de 575,54 mp. Să se constate că acest parametru există în arhiva RADET. Arată că nu se poate soluționa dosarul nr._ fără obținerea acestor informații de la RADET. Consideră că cererea sa de a obține aceste relații este întemeiată. Pentru aceste motive solicită admiterea recursului.

Reprezentantul intimatei pârâte Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (RADET) solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.

CURTEA

Soluționând recursul civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, la data de 07.11.2012, sub nr._, reclamanta C. L., în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari . obligarea pârâtei să comunice inventarul tuturor suprafețelor echivalent termic (SET) existente la scara A, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că asociația refuză din noiembrie 2010 să calculeze căldura furnizată de RADET și primită de locatari în caloriferele din apartamente, pe baza indicațiilor furnizate de repartitoarele montate pe calorifere, refuză din noiembrie 2010 să calculeze căldura furnizată de RADET și primită de locatari în caloriferele din apartamente, pe baza suprafețelor echivalente termic (SET) a caloriferelor din apartamente.

Asociația distribuie din noiembrie 2010 căldura primită în apartamente, doar pe baza suprafeței locative, ignorând modificările aduse de locatari la caloriferele din apartamente și a refuzat să răspundă la petiția din 02.10.2012.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Ordinului ANRSCUP nr. 343/13.07.2010, Legea nr. 230/2007, HG nr. 1588/2007.

La data de 08.01.2013, reclamanta a depus cerere precizatoare prin care a lărgit cadrul procesual pasiv prin chemarea în judecată în calitate de pârâtă si a R. A. De Distribuție A Energiei Termice București (RADET), solicitând obligarea acesteia să comunice copia facturii de energie termică din luna noiembrie 2012, aferentă Asociației de P. din ., .. A, precum și obligarea să comunice inventarul tuturor suprafețelor echivalent termic (SET) existente la scara A.

A mai arătat că aceste documente îi sunt necesare pentru a verifica legalitatea distribuirii căldurii la cele 44 de apartamente, deoarece Asociația de proprietari refuză să prezinte documentele solicitate și modul de repartizare a căldurii la cele 44 de apartamente și părțile comune.

La data de 12.03.2013, pârâta RADET a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunea ca neîntemeiată.

Parata a arătat că are relații comerciale contractuale cu Asociația de Proprietari . baza contractului de furnizare energie termică nr. 1051/2000. Potrivit prevederilor Legii nr. 230/2007 „președintele Asociației de proprietari reprezintă asociația în derularea contractelor și își asumă obligații în numele acesteia”. Tot potrivit acestei legi, deciziile privind problemele directe dintre proprietari și Asociație se soluționează de comitetul executiv, reprezentat de președintele Asociației de P.. Astfel că RADET nu are competența de a se implica în problemele ce țin de administrarea și gestionarea condominiilor.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile prevăzute de art. 115-118 C.proc.civ., Legea nr. 230/2007.

Prin sentința civilă nr. 4194/19.03.2013, Judecătoria Sectorului 3 București a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. L., in contradictoriu cu pârâtele Asociația de Proprietari . Habina T., și Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București(RADET), ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta, proprietar al imobilului situat in București, Int. Patinoarului nr. 23, ., ., a solicitat obligarea pârâtei Asociația de Proprietari . inventarul tuturor suprafețelor echivalent termic (SET) existente la scara A si a paratei RADET, să-i comunice copia facturii de energie termică din luna noiembrie 2012, aferentă Asociației de P. din ., .. A, precum și obligarea să comunice inventarul tuturor suprafețelor echivalent termic (SET) existente la scara A.

Prima instanță a reținut că Asociația nu a întocmit un inventar al tuturor suprafețelor echivalent termic (SET) existente la scara A. Potrivit raportului de expertiza întocmit . ce priveste aceleasi parti (dos. nr._, avand ca obiect obligarea paratei de a recalcula si repartiza pe apartamente valoarea energiei termice aferente consumului comun al scării conform legislatiei in vigoare-filele 22-27), repartizarea costurilor s-a facut prin decizia comitetului executiv al asociatiei, in lipsa SET.

A reținut astfel că asociația nu poate fi obligata sa puna la dispozitia reclamantei ceva ce nu are, reclamanta putand, eventual, sa solicite obligarea acesteia sa intocmeasca inventarul fizic al acestor suprafete, conform ordinului 343/2010. De altfel, reclamanta chiar a solicitat Asociatiei de proprietari sa dispuna inventarierea tuturor suprafetelor echivalent termic existente la scara A printr-o societate autorizata de ANRSC la data de 2.10.2012.

In ceea ce privește obligarea paratei RADET să-i comunice copia facturii de energie termică din luna noiembrie 2012, aferentă Asociației de P. din ., . obligarea să comunice inventarul tuturor suprafețelor echivalent termic (SET) existente la scara A, prima instanță a reținut că pârâta nu are o astfel de obligație față de reclamantă, întrucât aceasta a încheiat cu parata A., prin presedinte, contractul de furnizare a energiei termice nr. 1051/2000, iar drepturile si obligatiile prevazute prin contract sunt opozabile exclusiv partilor contractante, conform art. 969 C.civ. (in vigoare la data nasterii raportului contractual).

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta C. L., cererea de recurs fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a civilă la data de 29.05.2013, sub nr._ .

La termenul de judecată din data de 06.05.2014, tribunalul a calificat calea de atac ca fiind apel, conform dispozițiilor prevăzute de art. 2821 din C.pr.civ..

În drept, cererea de apel a fost întemeiată pe dispozițiile prevăzute de art. 304 pct. 4, 7, 8 și 9 din C.pr.civ..

Intimatele nu au formulat întâmpinare, iar în apel nu s-au formulat probe noi.

Prin decizia civilă nr. 552 A din 06.05.2014, Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă a respins apelul, ca nefundat.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut pârâta RADET a încheiat cu parata asociația de proprietari contractul de furnizare a energiei termice nr. 1051/2000, iar drepturile si obligațiile prevăzute prin contract sunt opozabile exclusiv părților contractante, conform dispozițiilor prevăzute de art. 969 C.civ. Prin urmare, parata RADET nu are nici o obligație față de reclamantă, reclamanta, ca membru al asociației, având dreptul, potrivit art. 10 din Legea 230/2007, să solicite orice document al acesteia, cum corect a reținut și prima instanță.

Asociația nu a întocmit un inventar al tuturor suprafețelor echivalent termic (SET) existente la scara A, astfel încât, prima instanță a reținut corect că nu poate fi obligata să pună la dispoziția reclamantei ceva ce nu are, astfel încât cererea de chemare în judecată a fost corect respinsă, iar criticile formulate sunt nefondate și tribunalul nu le primește.

În consecință, pentru motivele arătate, în temeiul art. 296 din C.pr.civ., tribunalul va respinge apelul ca nefondat și va menține hotărârea primei instanțe, ca fiind legală și temeinică.

Intimatele nu au solicitat cheltuieli de judecată.

În termenul legal prevăzut de art. 301 C.proc.civ., împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta C. L..

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că obligația RADET de a răspunde petiției nr._/27.11.2012 rezultă din coroborarea art. 31 din Constituție cu dispozițiile art. 2,3,5,6,7 și 13 din Legea nr. 554/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Recurenta mai arată că motivarea în drept a instanței de apel, prin care se reține opozabilitatea contractului de furnizare a energiei termice exclusiv părților contractante, este greșită, instanța aplicând greșit dispozițiile din Legea nr. 230/2007 în loc să aplice dispozițiile Legii nr. 554/2001.

Recurenta a mai arătat că, față de pârâta Asociația de Proprietari instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 10 din Legea nr. 230/2007 și a reținut în mod eronat că "Asociația nu a întocmit un inventar al tuturor suprafețelor echivalent termic (SET) existente la scara A, [...]" fără să existe o astfel de mențiune în întâmpinarea Asociației de la fila 20 fond sau în alt înscris și fără să ia în considerare obligativitatea cărții tehnice a condominiului.

În ceea ce privește obligațiile Asociației de P. de a răspunde petiției din 02.10.2012, acestea rezultă din dispozițiile art. 4 alin. 1 și 2, art.10, art. 30 alin.1 lit. l), art. 32 alin. 2 și art.47 lit. b) din Legea nr. 230/2007, precum și din dispozițiile art. 13 alin. 4, art. 39, art. 40 alin. 1, art. 41 alin. 1, art. 52 alin. 1 și 4 din HG nr. 1588/2007.

Recurenta mai arată că, însăși instanța de judecată din dosarul nr. 9._ a făcut demersuri către Asociație și RADET pentru a obține inventarul suprafețelor echivalent termic existente la scara A din blocul PM 55 cu scopul de a rezolva speța din dosarul nr.9._ . Atașează două comunicări către Asociație și comunicarea către RADET.

Suprafețele echivalent termic (SET-urile) există de la darea în folosință a condominiului și sunt menționate atât în cartea tehnică a condominiul cât și în registrele RADET. Cartea tehnică a condominiului se află la Asociație conform art. 30 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 230/2007.

Până în octombrie 2006, SET-urile au fost folosite de RADET pentru calculul cotelor de căldură pentru cele 44 de apartamente.

După octombrie 2006, când au fost montate în toate apartamentele de la scara A repartitoare de căldură (de costuri), calculul cotelor de căldură pentru cele 44 de apartamente nu s-a mai făcut de RADET pe baza SET-rilor ci de o firmă specializată și autorizată ANRSC pe baza indecșilor repartitoarelor de căldură. Din octombrie 2010, Asociația stabilește și repartizează ilegal cotele de căldură, la grămadă, nici pe bază de SET și nici pe baza indecșilor repartitoarelor de căldură.

Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul motivelor de recurs invocate,Curtea urmează să respingă recursul pentru următoarele considerente:

Întregul proces civil este guvernat de principiul disponibilității, care presupune dreptul reclamantului de a determina întinderea obiectului judecății și persoana sau persoanele cu care se confruntă în instanță, iar cererea de chemare în judecată este actul procedural prin care reclamantul învestește instanța de judecată cu pretenția sa și care determină cadrul procesual în limitele căruia se va desfășura judecata, inclusiv sub aspectul obiectului și cauzei juridice a cererii.

Este adevărat că art.129 Cod proc. civ. consacră principiul rolului activ al judecătorului, însă, în virtutea acestui principiu instanța are îndrituirea să dea acțiunii calificarea juridică corectă, fără a putea modifica temeiul juridic al acțiunii, împotriva voinței titularului cererii, fiind ținută să o soluționeze în limitele învestirii.

În speță, cererea cu care recurenta reclamantă a învestit instanța de judecată, astfel cum aceasta a fost precizată prin cererea din data de 08.01.2013, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115 – 118 C.proc.civ., Legea nr. 230/2007 și H.G. nr. 1588/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, iar pretențiile sale au fost analizate ca atare de către instanțele de fond.

Susținerile recurentei reclamante privind obligația instanței de apel de a face aplicarea dispozițiilor Legii nr. 554/2001 și ale art. 31 din Constituție, nu pot fi primite, întrucât cererea sa de chemare în judecată nu a fost întemeiată pe aceste dispoziții legale, iar analizarea pretențiilor sale din perspectiva altor prevederi legale, direct de către instanța de recurs, echivalează cu schimbarea cauzei juridice în timpul procesului.

Or, atare act de procedură este contrar dispozițiilor art. 316 cu referire la art. 294 alin. (1) teza I-a C. proc. civ. (potrivit cărora în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face cereri noi).

Norma procedurală citată are caracter imperativ și împiedică o solicitare a reclamantei în sensul examinării cererii sale pe temeiul altei norme decât cea corect invocată prin cererea de chemare în judecată, cu atât mai mult nu permite examinarea din oficiu a unui alt temei juridic, evident, dacă acesta a fost corect indicat de către reclamant și nu este necesară o calificare a cererii sub acest aspect sau schimbarea cadrului procesual direct în calea de atac extraordinară a recursului.

Excepțiile de la regula prevăzută în art. 294 alin. (1) teza I-a C. proc. civ. sunt redate în teza a II-a și în alin. (2) din același art. 294, vizează exclusiv obiectul unei cereri, nu și cauza acesteia.

Fiind de strictă interpretare și aplicare, cazurile respective nu pot fi interpretate ca referindu-se și la temeiul juridic al cererii. Totodată, astfel cum s-a arătat anterior, conform art. 129 alin. final din Codul de procedură civilă, instanța este ținută de limitele învestirii sale determinate prin cererea de chemare în judecată, ea neputând hotărî decât asupra a ceea ce formează obiectul cererii deduse judecății.

Prin urmare, rolul activ al judecătorului nu poate fi extins într-atât încât să se aprecieze că instanța are obligația de a se substitui în poziția procesuală a unei părți și în apărarea intereselor acesteia, nesocotind astfel principiul disponibilității, care guvernează procesul civil.

În ceea ce privește analiza instanței de apel din perspectiva dispozițiilor legale ce au constituit temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, Curtea constată că obiectul de reglementare al Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari îl constituie, potrivit dispozițiilor art. 1 din acest act normativ „aspectele juridice, economice si tehnice cu privire la infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, precum si modul de administrare si de exploatare a cladirilor de locuinte…”.

Prin dispozițiile sale, acest act normativ reglementează așadar drepturile și obligațiile ce revin asociațiilor de proprietari și membrilor acestora, iar nu cele ale furnizorilor de utilități, cum este și RADET, care furnizează energie termică în baza unui contract încheiat cu Asociația de proprietari, prin președinte.

În această situație, în mod corect au reținut ambele instanțe de fond că, potrivit dispozițiilor art. 969 C.civ., drepturile și obligațiile prevăzute în acest contract sunt opozabile exclusiv părților contractante, iar RADET nu are nicio obligație față de recurenta reclamantă, care nu este parte în acest contract.

De altfel, dispozițiile art. 10 din Legea nr. 230/2007, potrivit cărora „Proprietarii au dreptul sa cunoasca toate aspectele ce tin de activitatea asociatiei si au acces, la cerere, la orice document al acesteia” vin să întărească acest raționament juridic, ele reglementând obligația Asociației de proprietari, iar nu a furnizorului de utilități, de a pune la dispoziția membrilor săi a tuturor documentelor.

Recurenta reclamantă, însă, a formulat cererea de obligare la comunicarea facturii de energie termică din luna noiembrie 2012, aferentă Asociației de P. din ., .. A doar în contradictoriu cu RADET, iar nu și cu intimata pârâtă Asociația de proprietari, motiv pentru care analiza făcută de instanțele de instanțele de fond în aceste limite, este corectă.

În ceea ce privește cererea de comunicare a inventarului tuturor suprafețelor echivalente termic (SET) existente la scara A, Curtea reține că această cerere, formulată în contradictoriu cu RADET, a fost în mod corect respinsă, pentru aceleași argumente expuse anterior, valabile și pentru acest capăt de cerere, această pârâtă neavând vreo obligație personală față de recurenta reclamantă, ci doar obligații contractuale față de Asociația de proprietari, conform contractului de furnizare a energiei termice nr. 1051/2000.

În ceea ce o privește pe pârâta Asociația de Proprietari din ., .. A, Curtea reține, la fel ca și instanța de apel, că în lipsa unui inventar al tuturor suprafețelor echivalente termic existente la scara A, obligația reglementată de art. 10 din Legea nr. 230/2007 nu poate fi executată.

În mod corect a reținut prima instanță că recurenta reclamantă putea solicita obligarea aceste pârâte de a întocmi inventarul fizic al acestor suprafețe, însă, în lipsa unui asemenea petit, instanța nu poate dispune asupra acestei obligații.

Față de cele reținute, apreciind că nu există motive prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, care să atragă modificarea sau casarea deciziei și nici motive prevăzute de art.306 Cod procedură civilă, Curtea în baza art.312 alin.1 din codul de procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă C. L., împotriva deciziei civile nr. 552A/06.05.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Asociația de Proprietari . Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (RADET).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 02.09.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

D. L. M. D. F. G. D. Z.

GREFIER,

S. V.

Red. DLM

Tehnored. DLM/PS 2 ex.

06.10.2014

Jud. apel: A.-D. B.

A.-E. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 1210/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI