Obligaţie de a face. Decizia nr. 1338/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1338/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 19806/301/2006**
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECTIA A IV A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.1338 R
Ședința publică de la 22.09.2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - BIANCA ANTOANETA SCROB
JUDECĂTOR - C. M. S.
JUDECĂTOR - I. P.
GREFIER - F. V.
************
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul reclamant P. S. 3 București prin Primar, împotriva deciziei civile nr.241 A din 26.02.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât P. D., având ca obiect: obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile în proces.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a atașat dosarul de fond al Curții de Apel București Secția a IV a Civilă, împreună cu dosarele atașate conform adresei de înaintare. Conform încheierii de la fila 30 din dosarul Tribunalului București Secția a III a Civilă nr._, s-a îndreptat eroarea materială din dispozitivul deciziei nr.241 A/26.02.2014.
Curtea, constată că s-a solicitat judecarea în lipsă de către recurentul reclamant și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 500 din 22 ianuarie 2007, Judecătoria S. 3 București a admis cererea formulată de reclamanta P. S. 3 București, în contradictoriu cu pârâtul P. D.; a dispus obligarea pârâtului să desființeze lucrările neautorizate și anume terasă acoperită și spațiul comercial în suprafață de 150 mp. edificate pe terenul în suprafață de 200 m. situat în .. 6, sector 3, și să aducă terenul în starea inițială, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în caz contrar să fie autorizată reclamanta să desființeze lucrările neautorizate, pe cheltuiala pârâtului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin procesul-verbal de contravenție nr. 59 din 14 iunie 2006 reclamanta a dispus amendarea pârâtului cu suma de 3.000 lei pentru ca a edificat la adresa din .. 6, sector 3, o terasă acoperită și un spațiu comercial în suprafață de 150 mp., fără autorizație de construire. Prin acest proces-verbal de contravenție reclamanta a dispus ca în termen de 60 de zile pârâtul să intre în legalitate, prin obținerea autorizației de construire, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicată în 2004.
Instanța a reținut că pârâtul nu a contestat acest proces-verbal de contravenție și că în cauză acesta a înțeles să se apere prezentând doar bonul de înregistrare nr._ din 15 noiembrie 2006. Instanța a apreciat că pârâtul nu a dovedit că a depus la primărie toate actele necesare emiterii certificatului de urbanism și de asemenea a reținut că acesta la momentul înregistrării cererii de eliberare a certificatului de urbanism nu a prezentat avizele necesare eliberării acestuia, astfel că nu i s-a putut elibera certificatul de urbanism în condițiile legii.
Împotriva acesteia a declarat apel pârâtul, criticându-l sub următoarele aspecte:
Instanța de fond a ignorat apărarea apelantului cu privire la faptul că întârzierea în obținerea autorizației de construire nu îi era imputabilă, ci, dimpotrivă, culpa a aparținut intimatei-reclamante.
Deși s-au făcut unele amenajări de spații comerciale, fără a avea autorizație de construire, ulterior apelantul a început demersurile pentru obținerea autorizației de construire, dar aceasta presupunea ca mai întâi să se elibereze certificat de urbanism, care la rându-i era condiționat de obținerea în prealabil a numeroase avize.
Astfel, deși a depus cererea și actele necesare în vederea obținerii certificatului de urbanism, la data de 15 noiembrie 2006 sub nr._, intimata nu a soluționat cererea astfel încât întârzierea în obținerea autorizației de construire nu îi este imputabilă, ci, dimpotrivă, culpa aparține intimatei.
A mai arătat că a depus toate diligentele în executarea obligației care îi incumbă, fiind interesat în mod real de obținerea autorizației de construire, însă nerealizarea efectivă a fost consecința unor cauze mai presus de voința sa, fiind imposibilă încadrarea în termenul stabilit.
Instanța de fond a greșit ignorând și cel de al doilea argument pe care l-a invocat apelantul privind existența unui impediment pentru care cererea reclamantei nu putea fi admisă, în sensul că reclamanta nu a chemat în judecată și persoana juridică (societatea comercială) căreia îi aparține construcția și în contabilitatea căreia aceasta s-a înregistrat ca mijloc fix, pentru ca hotărârea judecătorească pronunțată să-i fie opozabilă și acesteia.
Prin decizia civilă nr.709 A/14.09.2011, a Tribunalului București în dosarul nr._ s-a admis apelul formulat de apelantul-pârât P. D. împotriva sentinței civile nr.500/22.01.2007 pronunțată de Judecătoria S. 3 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă P. S. 3 București.
S-a schimbat în tot sentința civilă apelată, și pe fond, a respins acțiunea ca rămasă fără obiect.
Prin decizia civilă nr. 793 din 03 mai 2012, Curtea de Apel București - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, a admis recursul declarat de recurenta reclamantă P. S. 3 București, împotriva deciziei civile nr. 709/A din 14 septembrie 2011, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, Tribunalul București prin Decizia nr. 987A/21.11.2012, s-a respins apelul formulat de apelantul-pârât P. D. în contradictoriu cu intimata-reclamantă P. S. 3 București împotriva sentinței civile nr.500/22.01.2007 pronunțată de Judecătoria S. 3 București, în dosarul nr._, ca nefondat.
Prin decizia civilă nr.241 A/26.02.2014 Tribunalul București Secția a III a Civilă a admis apelul, a schimbat sentința civilă în sensul că a respins acțiunea.
S-a reținut că potrivit notei de constatare din 8.06.2010 construcțiile tip terasă și chioșcul de la stradă au fost deja desființate.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a formulat recurs în termen legal reclamanta P. S. 3 București prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și invocând dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Prin notele de constatare nr.DC843/08.06.2010 și nr.DC73/23.01.2012 întocmite de Serviciul Disciplină în Construcții și Afișaj Stradal din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală Sector 3 s-a consemnat faptul că apelantul pârât a desființat construcțiile neautorizate din ..4 și din ..4 – 6, sector 3, ori obiectul acțiunii formulată de către P. S. 3 București în contradictoriu cu P. D. constă în desființarea lucrărilor neautorizate (terasa acoperită și spațiu comercial în suprafață de 150 mp ) situat în ..6, sector 3.
Prin Nota de Constatare nr.DC/3758/31.03.2014 întocmită de Serviciul Disciplina în Construcții din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală Sector 3 s-a consemnat faptul că apelantul pârât a desființat doar terasa sezonieră din ..6, sector 3, fără a desființa și spațiul comercial în suprafață de 150 mp.
Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei în raport de critica formulată, Curtea reține că recursul este fondat.
Prin procesul verbal de contravenție nr.59/14.06.2006 reclamanta a dispus amendarea pârâtului cu suma de 3000 lei pentru edificarea unor construcții – terasă acoperită și spațiu comercial de 150 mp, fără autorizație de construire, construcții situate pe ..6, sector 3.
Se constată faptul că intimatul pârât a susținut prin cererea formulată la data de 14.04.2010 că a desființat de bună voie construcțiile neautorizate, depunând în acest sens la dosar un plan topografic. Totodată la dosar a fost depusă o notă de constatare din 08.06.2010, potrivit căreia în urma controlului efectuat pe ..6, s-a constatat că reclamantul a desființat construcția din ..4. Aceste două înscrisuri nu sunt în măsură a contura convingerea instanței în sensul că a fost desființată construcția la care se face referire în procesul verbal nr.59 din 14.06.2006 . Astfel, planurile topografice au fost întocmite de o societate comercială iar, nota de constatare se referă la desființarea construcției din ..4, în timp ce apelantul – pârât a fost sancționat prin procesul verbal nr.59, pentru construcțiile ridicate în ..6. În aceeași notă de constatare nu sunt descrise construcțiile desființate pentru a se putea eventual verifica dacă acestea corespund cu cele descrise în procesul verbal nr.59.
Ulterior, reclamanta a mai depus la dosarul cauzei și nota de constatare nr.73/23.01.2012 precum și Nota de Constatare nr.DC/3758/31.03.2014 întocmită de Serviciul Disciplină în Construcții din C. Direcției Generale de Poliție Locală Sector 3 în care s-a consemnat faptul că pârâtul a desființat numai terasa sezonieră, fără a desființa spațiul comercial în suprafață de 150 mp.
În mod greșit, mențiunile din această ultimă notă de constatare nu au fost reținute de instanța de apel, întrucât lucrările edificate fără a deține autorizație de construire din ..6, sector 3, lucrări ce au făcut obiectul procesului verbal nr.39/14.06.2006, nu au fost desființate în totalitate, obligația apelantului pârât de aducere a imobilului teren la stadiul inițial nefiind îndeplinită decât parțial, așa cum rezultă din nota de constatare nr.DC/3758/31.03.2014.
Așadar, dispozițiile art.1 alin.1 și art.28 alin.3 din Legea nr.50/1991 au fost aplicate greșit de către instanța de apel care nu a avut în vedere că în prezent obligația de demolare îi revine pârâtului numai pentru spațiul comercial de 150 mp (chioșc) ce nu a fost desființat până în prezent.
Față de aceste considerente, Curtea urmează ca în baza dispozițiilor art.312 alin.1 și 2 Cod procedură civilă să admită recursul, să modifice în parte decizia în sensul admiterii apelului și schimbării în parte a sentinței civile. Va fi respinsă ca rămasă fără obiect cererea de desființare a terasei acoperite situată în ..6 și vor fi păstrate restul dispozițiilor sentinței privind desființarea spațiului comercial în suprafață de 150 mp situat în ..6.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul reclamant P. S. 3 București prin Primar, împotriva deciziei civile nr.241 A din 26.02.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât P. D..
Modifică în parte decizia, admite apelul în sensul că schimbă în parte sentința.
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de desființare a terasei acoperite situată în ..6.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 septembrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
B. A. S. C. M. S. I. P.
GREFIER
F. V.
RED.CMS
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
9.10.2014
| ← Evacuare. Decizia nr. 1586/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Plângere împotriva încheierii de respingere a cererii de... → |
|---|
