Succesiune. Decizia nr. 815/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 815/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-05-2014 în dosarul nr. 11453/301/2010
DOSAR NR._
(678/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.815
Ședința publică de la 14.05.2014
Curtea constituită din:
P. - I. A. H. P.
JUDECATOR - E. V.
JUDECĂTOR - A. D. T.
GREFIER - Ș. P.
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul – pârât – reclamant L. S., împotriva încheierii de ședință din data de 30.09.2011, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte IIONESCU T., IIONESCU E. și cu intimatul-reclamant Ș. P..
P. are ca obiect - succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-pârât-reclamant L. S., personal și intimatul-reclamant Ș. P., personal și asistat de avocat B. M., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2014, eliberată de Baroul București - Cabinet Individual, pe care o depune la dosar, lipsind intimatele-pârâte IIONESCU T. și IIONESCU E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul-pârât-reclamant, personal depune la dosar chitanța nr._/1/12.05.2014, în cuantum de 20 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Se procedează la identificarea recurentului – pârât – reclamant L. S., legitimat cu BI . nr._, eliberat de Secția 11 Poliție, la data de 22.08.1988.
La interpelarea instanței, recurentul arată că a declarat recurs împotriva încheierii de ședință din 30.09.2011, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București.
Curtea, din oficiu, pune în discuție admisibilitatea recursului promovat, având în vedere că s-a declarat recurs împotriva unei încheieri pronunțate de instanța de fond, în condițiile în care instanța de fond a pronunțat o hotărâre care a fost atacată cu apel, apel care a fost judecat printr-o decizie.
Recurentul-pârât-reclamant, personal, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată. Depune la dosar note scrise.
Avocatul intimatului-reclamant, având cuvântul, solicită să se constate inadmisibilitatea recursului promovat de către recurentul-pârât-reclamant și să se respingă recursul ca atare, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței nr.1351(1025)/7.05.2014, atașată împuternicirii avocațiale depuse la dosar astăzi, în ședință publică.
Curtea reține pricina în pronunțare pe aspectul admisibilității căii de atac.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, la data de 15.04.2010, sub nr._, reclamantul Ș. P. a chemat in judecata pe pârâții I. T., IIonescu E. si L. S. și a solicitat instanței să constate, prin hotărârea pe o va pronunța, deschisă succesiunea numitei Ș. M., decedată la data de 22.05.2006, să constate că masa succesorală se compune din cota de ½ din imobilul-apartament nr.10 situat în ., ., București și cota de ½ din suma de 7636,60 lei, aflată în contul nr.RO78RZBR_1592, deschis la Raiffeisen Bank - Sucursala Costești, să constate că pârâții sunt străini de succesiune prin neacceptare și că tatăl său, Ș. V., este singurul moștenitor al defunctei, în calitate de soț supraviețuitor.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este fiul din prima căsătorie al numitului Ș. V., soțul supraviețuitor al defunctei Ș. M. și unicul moștenitor al acesteia, având în vedere că frații acesteia (pârâții din prezenta cauză) nu au acceptat succesiunea după defunctă.
A mai arătat că tatăl său, Ș. V., a decedat in noiembrie 2009, el fiind singurul moștenitor al acestuia, iar interesul său în dezbaterea succesiunii defunctei Ș. M. constă în aceea că dorește să dezbată succesiunea după tatăl său.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile prevăzute de art. 679 și urm. din C.civ..
La data de 22.09.2010, pârâtele IIonescu T. și IIonescu E. au formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care au solicitat respingerea în parte a acțiunii, în ceea ce privește cota ce-i revine din masa succesorală, constatarea că pârâții sunt străini de moștenire și constatarea calității de unic moștenitor a numitului Ș. V.. Pe cale reconvențională, au solicitat să se constate că sunt moștenitori legali ai defunctei, Ș. M., să se constate deschisă succesiunea după aceasta și cota lor de ½ din masa succesorală.
In motivare, pârâtele au arătat că sunt moștenitoare legale colaterale ale defunctei Ș. M., iar tatăl reclamantului, Ș. V., a fost soțul acesteia, decedat ulterior, astfel încât, acesta culegea ½ din moștenire, iar ele restul de ½. Au mai arătat că au acceptat succesiunea defunctei în termenul legal de 6 luni.
In drept, cererile au fost întemeiate pe dispozițiile prevăzute de art.115-119 din Cod procedură civilă și art.672, 686, 701 din Cod civil.
La data de 19.11.2010, pârâtul L. S. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând să se constate deschisă succesiunea după defuncta Ș. M., să se constate calitatea sa de moștenitor legal cu o cotă de ½ din masa succesorală, să se constate că masa succesorală se compune din apartamentul nr.10, situat în București, ..4, ., . și din suma de 7636,60 lei, să se constate că reclamantul nu are calitatea de moștenitor al defunctei și nu poate culege singur moștenirea, să se constate un drept de creanță cu privire la apartamentul ce face parte din masa succesorală și să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile supuse partajului prin atribuirea în natură a acestora și stabilirea sultelor corespunzătoare.
In motivare, pârâtul-reclamant a arătat că a avut relații apropiate cu sora sa, defuncta Ș. M., iar în anul 1995, întrucât aceasta împreună cu soțul său, Ș. V., aveau probleme financiare, le-a împrumutat suma de_ lei necesară cumpărării imobilului a cărui partajare o solicita, înțelegându-se cu aceștia să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu drept de uzufruct viager, însă datorită stării precare de sănătate a surorii sale actul nu a mai fost încheiat. A susținut că după decesul surorii sale s-a înțeles cu soțul acesteia, Ș. V., să încheie contractul respectiv, după dezbaterea succesiunii, sens în care, în cursul anului 2007, s-au întâlnit la BNP T. C., însă dezbaterea succesiunii nu a avut loc, întrucât celelalte surori, pârâtele din prezenta cauză, nu au vrut să declare că sunt străine de succesiune prin neacceptare. Astfel, în anul 2008, s-a reîntâlnit cu Ș. V. cu care s-a înțeles să depună o acțiune, prin care să solicite dezbaterea succesiunii pentru a se constata că pârâtele I. T. și IIonescu E. sunt străine de succesiunea defunctei Ș. M., prin neacceptare, pentru ca apoi să poată să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu habitație viageră.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile prevăzute de art. art.115-119 si 673 din C.pr.civ, art.728 din C.civ..
La termenul din data de 30.09.2011, pârâtul-reclamant, L. S., a depus o precizare, arătând că renunță la capătul de cerere privind dreptul de creanță, că este moștenitorul legal al defunctei, împreună cu pârâtele-reclamante IIonescu T. și IIonescu E. ți a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Prin sentința civilă nr._/18.11.2011 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 3 București a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Ș. P., invocata de pârâtul-reclamant L. S., ca neîntemeiată. A admis cererea principală formulată de reclamantul Ș. P. și a admis în parte cererile reconvenționale formulate de pârâții-reclamanți I. T., IIonescu E. și L. S.. A constatat deschisă succesiunea defunctei Ș. M., decedată la data de 26 mai 2006, cu ultim domiciliu în București, ..4, sector 3. A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din cota de 1/2 din apartamentul nr.10, situat in București, .. 4, ., . și cota de 1/2 din suma de bani aflată în contul nr.RO 78 RZBR 0000 0000_, deschis la Raiffeisen Bank Sucursala Costești pe numele defunctului Ș. V..
A constatat că pârâții-reclamanți IIonescu T., IIonescu E. și L. S. sunt străini de moștenirea defunctei Ș. M.. A constatat ca unicul moștenitor al defunctei Ș. M. este Ș. V., în calitate de soț supraviețuitor. A respins capetele de cerere având ca obiect constatarea calității de moștenitori legali a pârâților după defuncta Ș. M., ca neîntemeiate.
A respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de pârâtele-reclamante IIonescu T. și IIonescu E., ca neîntemeiată.
A disjuns capătul cererii reconvenționale formulate de pârâtul-reclamant L. S., privitor la partaj și a dispus formarea unui nou dosar cu termen la 24.02.2012.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de 22.05.2006 a decedat numita Ș. M., cu ultim domiciliu în București, .. 4, sector 3 (conform certificat deces . nr_/20.06.2007 eliberat de Consiliul Local Sector 3). Defuncta a fost căsătorită cu Ș. V. (din 26.08.1959-certificat de căsătorie . nr._/11.07.2006 eliberat de Primăria Sectorului 2), căsătoria încetând prin decesul acesteia.
Reclamantul este fiul dintr-o altă căsătorie al numitului Ș. V., soțul supraviețuitor, postdecedat la 25.11.2009 (certificat deces . nr._/26.11.2009 eliberat de Consiliul Local Sector 3), iar pârâții L. S., IIonescu E. și IIonescu T. sunt fratele, respectiv surorile defunctei.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâtul-reclamant L. S., prin întâmpinare, instanța a respins-o ca neîntemeiată, reținând interesul reclamantului în formularea acțiunii, în constatarea calității de moștenitor al numitului Ș. V., soțul supraviețuitor al defunctei Ș. M.. Astfel, pentru a dezbate succesiunea după tatăl sau, Ș. V., este necesar a se efectua procedura succesorala după Ș. M., pentru a se cunoaște masa succesorală și cotele ce au intrat în patrimoniul defunctului după decesul celei de-a doua soții. Reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată nu in calitate de moștenitor direct al defunctei Ș. M., ci al defunctului Ș. V. (tatăl sau), acesta din urma având vocație la succesiunea defunctei.
În ceea ce privește masa succesorală, prima instanță a reținut că defuncta Ș. M. a dobândit împreuna cu soțul sau, Ș. V., în timpul căsătoriei, imobilul situat în .. 4, ., ., sector 3, compus din 2 camere, vestibul, cămară, bucătărie, oficiu, debara, baie, logie, precum și dreptul de folosință asupra suprafeței de 12,55 mp teren aferent locuinței, conform contractului de vânzare-cumpărare nr._/8153/25.10.1995 încheiat cu . SA, bunul fiind achitat integral cu chitanța nr._/25.10.1995. De asemenea, tot în timpul căsătoriei, a fost deschis contul nr. RO 78RZBR_ 1592, de depozit, la Banca Raiffeisen Bank SA, pe numele lui Ș. V., care, la data decesului numitei Ș. M., avea cuantumul de 7636,60 lei.
Sub aspectul naturii bunurilor (apartament și suma de bani), a reținut că acestea sunt bunuri comune, fiind dobândite în timpul căsătoriei, conform art. 30 din C.fam. Cum din probele administrate nu rezultă că vreunul dintre soți a avut o participare mai mare la procurarea bunurilor, instanța a reținut cota de ½ de contribuție pentru fiecare soț.
Referitor la calitatea de succesori ai defunctei, Ș. M., a reținut ca reclamantul-pârât Ș. P. susține că tatăl sau, Ș. V., este unicul moștenitor acceptant, pârâții-reclamanți fiind străini de succesiune, prin neacceptarea înăuntrul termenului de opțiune de 6 luni, în timp ce aceștia din urmă, în cadrul cererilor reconvenționale solicită a se constata că sunt moștenitori legali ai defunctei.
Sub acest aspect, instanța a avut în vedere că, deși transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din momentul deschiderii moștenirii (în speța de la 22.05.2006), ea nu are caracter definitiv și obligatoriu, avându-se în vedere și principiul de ordine publică instituit prin dispozițiile art. 686 din C.civ. (în vigoare la data deschiderii moștenirii) potrivit cărora „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine”. Astfel, pentru a-și consolida titlul de moștenitor, succesibilul, ce are doar vocație succesorală generală, trebuie să-și exercite dreptul de opțiune succesorală prin acceptarea moștenirii.
Prima instanță a reținut că pârâții-reclamanți I. T., IIonescu E. si L. S. nu au acceptat nici expres (prin declarația autentificată), nici tacit, succesiunea defunctei Ș. M., înăuntrul termenului de 6 luni de la data decesului.
Această concluzie reiese din răspunsurile la interogatoriu ale pârâților I. E. și L. S., care au recunoscut că nu au făcut nici un demers pentru acceptarea succesiunii, precum și din atitudinea pasiva a paratei I. T., care, deși a fost citată pentru a-și exprima poziția, nu s-a prezentat la administrarea interogatoriului. Din declarația martorului M. V. (vecin al defunctei), reiese că, după decesul numitei Ș. M., de apartament s-a ocupat soțul său, Ș. V., care a continuat să locuiască în el, iar după moartea acestuia reclamantul-pârât s-a preocupat de întreținerea sa, frați defunctei nemaivenind la imobil.
Faptul că pârâtele I. E. și I. T. au făcut pomeni pentru defuncta nu echivalează cu acceptarea moștenirii, întrucât acesta este echivoc, ritualurile creștinești putând fi realizate și de către o persoană neacceptată a succesiunii.
Totodată, nici prezentarea pârâților-reclamanți la notar nu poate fi interpretată ca o manifestare de acceptare a succesiunii după defuncta Ș. M., întrucât aceasta a avut loc la un an de la data decesului, ca urmare a demersurilor începute de Ș. V., iar nu înăuntrul termenului de opțiune de 6 luni.
În aceste condiții, cum pârâții-reclamanți nu au făcut dovada că ar fi efectuat un act/fapt din care să rezulte că ar fi avut intenția de a accepta succesiunea surorii lor, Ș. M., prima instanță a reținut că aceștia nu și-au exercitat dreptul de opțiune în termenul prevăzut de lege, fiind străini de succesiunea defunctei.
Cu privire la Ș. V., soțul supraviețuitor al defunctei, a reținut că acesta a continuat să locuiască și să întrețină imobilul ce face parte din masa succesorală, precum și să depună sume de bani în contul comun, aceste fapte/acte având natura unei acceptări tacite a succesiunii.
Din aceasta perspectivă, de pe urma defunctei Ș. M. a rămas ca unic moștenitor numitul Ș. V., în calitate de soț supraviețuitor.
Prin decizia civilă nr.1208A/03.12.2013 a Tribunalului București - Secția III-a Civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul - pârât - reclamant L. S., împotriva acestei sentințe, fiind obligat la plata către intimatul - reclamant Ș. P. a sumei de 2.000 lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut că prima instanță a făcut o analiză corectă și amănunțită a probelor ce au fost administrate în cauză, iar situația de fapt reținută de prima instanță nu poate fi răsturnată prin afirmațiile făcute fără temei de către apelant în motivele de apel, acesta neproducând nicio probă care să dovedească temeinicia susținerilor sale.
Potrivit art. 700 alin.1 Cod civil, acceptarea succesiunii trebuie făcută în termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii. Exercitarea dreptului de opțiune succesorală poate fi făcută fie în mod expres (prin declarație autentificată la notar), fie prin acceptarea tacită a succesiunii, ce presupune, potrivit dispozițiilor art. 689 din Cod civil, efectuarea de către succesibil a unui act/fapt pe care nu-l putea săvârși decât în calitatea sa de erede și din care rezultă neîndoielnic intenția sa de acceptare a moștenirii.
Prin urmare, pentru a avea semnificația juridică a unui act de acceptare tacită a succesiunii, condiția esențială cerută este ca actul săvârșit de succesibil să implice cu puterea necesității intenția de a accepta moștenirea, fără a putea primi și o altă interpretare, întrucât actele echivoce nu pot constitui o manifestare tacită a voinței de a accepta.
Tribunalul a constatat că prima instanță a reținut corect că pârâtul-apelant nu au acceptat nici expres (prin declarație autentificată la notar) și nici tacit succesiunea defunctei Ș. M., în termenul de 6 luni prevăzut de lege, iar o astfel de dovadă nu a fost făcută nici în calea de atac a apelului, astfel încât motivele de apel formulate de apelant sunt nefondate și nu sunt primite.
De asemenea, tribunalul a reținut că prin încheierea pronunțată la data de 30.09.2011, pârâtul-reclamant L. S. a renunțat la capătul de cerere reconvențională ce a avut ca obiect constatarea dreptului său de creanță asupra apartamentului în litigiu, iar prima instanță a luat act de această manifestare de voință a părții, astfel încât motivul de apel invocat prin cererea de completare a motivelor de apel, formulată la data de 08.10.2013, este nefondat și urmează să fie respins. Apelantul a susținut că s-a strecurat o eroare materială în cuprinsul încheierii de ședință pronunțate la data de 30.09.2011, însă nu a dovedit în nici un fel o astfel de eroare, respectiv nu a făcut dovada faptului că a solicitat primei instanțe îndreptarea acestei erori, deși la termenul de judecată din data de 08.10.2013 și la termenul de judecată din data de 03.12.2013 tribunalul a pus în discuția apelantului acest aspect, iar apelantul a susținut că prima instanță nu a fost învestită cu o astfel de cerere.
În consecință, pentru motivele arătate, tribunalul a constatat că motivele de apel formulate de apelant sunt nefondate și, în temeiul art.296 din Cod procedură civilă a respins apelul ca nefondat și a menținut hotărârea primei instanțe, ca fiind legală și temeinică.
În temeiul art. 274 alin. 1 din C.pr.civ., a obligat apelantul la plata către intimatul-reclamant a sumei de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu pentru avocat, conform chitanței nr. 643/25.03.2013.
La data de 20.03.2011 pârâtul L. S. formulează recurs împotriva încheierii de ședință, pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București la data de 30.09.2011 în dosar nr._ prin care s-a luat act că „înțelege să renunțe la capătul de cerere reconvențională având ca obiect constatarea dreptului de creanță asupra apartamentului ce face obiectul litigiului.
În motivarea recursului se arată că prin această încheiere s-a făcut o mare eroare procesuală.
La termenul din data de 14.05.2014 instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității recursului și a rămas în pronunțare cu privire la această excepție.
Potrivit art.282 alin.2 Cod procedură civilă împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.
Prin încheierea din data de 03.09.2011, instanța a luat act de faptul că „pârâtul – reclamant L. S. înțelege să renunțe la capătul de cerere reconvențională având ca obiect constatarea dreptului de creanță asupra apartamentului ce face obiectul litigiului”. Prin urmare, prin această încheiere instanța nu s-a dezinvestit și nici nu a întrerupt cursul judecății. Ca atare, această încheiere nu poate fi atacată separat cu apel sau cu recurs.
Mai mult, așa cum s-a reținut mai sus, împotriva sentinței civile nr._/18.11.2011 recurentul a declarat apel, ce a fost soluționat prin decizia civilă nr.1208A/2013 a Tribunalului București. Cu această ocazie recurentul - apelant critică și încheierea ce face obiectul prezentului recurs.. Instanța a reținut însă că apelantul nu a făcut dovada faptului că a solicitat primei instanțe îndreptarea erorii materiale strecurată în încheierea din 30.09.2011. Împotriva acestei decizii petentul nu a declarat recurs.
Așa fiind și având în vedere că părțile pot exercita numai căile de atac prevăzute de lege, va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul – pârât – reclamant L. S., împotriva încheierii de ședință din data de 30.09.2011, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte IIONESCU T., IIONESCU E. și cu intimatul-reclamant Ș. P..
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. A. H. P. E. V. A. D. T.
GREFIER
Ș. P.
Red.E.V.
Tehnored.C.S./GIA
Ex.2/20.06.2014
T.B.Secția a III-a Civilă – A.D.B., A.E.P.
Jud.sector 3 București – S.I.P. C.
← Plângere împotriva încheierii de respingere a cererii de... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 399/2014. Curtea de Apel... → |
---|