Obligaţie de a face. Decizia nr. 1595/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1595/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 30239/299/2011
Dosar nr._
(1671/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Decizia civilă nr.1595
Ședința publică din 29.10.2014
Curtea constituită din:
Președinte - R. M. G.
Judecător - B. A. P.
Judecător - H. M.
Grefier - I. N. - C.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă Asociația de proprietari ., împotriva deciziei civile nr.284A din 10.03.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă N. I..
Cauza are ca obiect: obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat B. V., în calitate de reprezentant al intimatei-reclamante N. I., în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 23.10.2014 emisă de Baroul București, pe care o deoune la dosar, lipsind reprezentantul recurentei-pârâte Asociația de Proprietari .> Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se obiectul și stadiul dosarului, împrejurarea că motivele recursului declarat în cauză au fost comunicate intimatei-reclamante, precum și că recurenta-pârâtă a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4,00 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15, lei, potrivit chitanței aflate la fila 8 dosar.
Intimata-reclamantă N. I., prin avocat, invocă excepția inadmisibilității recursului. În susținere arată că instanța nu poate verifica eventualele motive de nelegalitate, în condițiile în care Tribunalul, ca instanță de apel a constatat că apelul formulat de Asociația de Proprietari ..
Curtea, în urma deliberării, respinge excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata-reclamantă N. I., dat fiind că recurenta Asociația de Proprietari . a formulat o cale de atac care îi era permisă de lege raportat la obiectul cauzei, iar împrejurarea că în această cale de atac invocă nemulțumiri și critici care nu vizează exclusiv soluția pronunțată de Tribunalul București ca urmare a analizei efectuate, nu conduce la concluzia inadmisibilității căii de atac ci urmează a fi avută în vedere la soluționarea recursului pe fond.
Intimata-reclamantă N. I., prin avocat, invocă excepția nulității recursului arătând că acesta nu poate fi încadrat în nici unul din cazurile prevăzute de art.304 pct.1-9 C.pr.civ., vizând nemulțumirile recurentei ce fac obiectul unei cereri disjunse.
Curtea, deliberând, respinge excepția nulității recursului pentru nemotivarea acestuia, invocată de intimata-reclamantă N. I., având în vedere că, prin dezvoltarea criticilor din cuprinsul cererii de recurs acestea pot fi încadrate cel puțin într-unul din motivele de recurs prevăzute de art.304 C.pr.civ., anume pronunțarea hotărârii cu greșita aplicare și interpretare a legii, iar împrejurarea că această susținere vizând greșita aplicare a legii nu are legătură cu soluția pronunțată în ce o privește pe recurentă, nu conduce automat la aprecierea ca nemotivat a recursului declarat de aceasta.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de propus și administrat ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.
Intimata-reclamantă N. I., prin avocat, solicit respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul București ca fiind legală și temeinică. În susținere arată că, în urma probatoriului complet administrat în cauză, se reține împrejurarea că sursa infiltrațiilor de apă din apartamentul proprietatea sa, situat la . directă și imediată a lucrărilor efectuate necorespunzător de către Asociația de P..
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, în cuantum de 2000 lei, potrivit chitanței nr.1261/23.10.2014 ce o depune la dosar.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea formulata la data de 14.07. 2011 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 sub nr._/2011, reclamanta N. I. a chemat în judecata pe pârâta Asociația de Proprietari ., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța sa dispună obligarea pârâtei sa repare terasa aferenta apartamentului 43, sub sancțiunea plății unor daune cominatorii de 500 lei/ zi de întârziere, până la executarea efectivă a obligației.
În motivarea acțiunii a arătat reclamanta ca este proprietarul apartamentului nr. 43 și din cauza infiltrațiilor de apa care s-au produs de pe acoperiș, au fost avariați pereții de la apartamentul proprietatea acesteia și este în pericol instalația electrica din apartament. Stricăciunile sunt atât de mari, încât reclamanta a trebuit să se mute din locuința.
În drept reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr.230/2007 și ale art. 998-999 Cod civil.
La data de 29.08. 2012, pârâta Asociația de Proprietari . a formulat cerere de chemare în garanție a ., în care a solicitat ca în cazul în care va cădea în pretenții, să fie obligata aceasta să o despăgubească cu suma pretinsa de reclamanta.
Prin sentința civilă nr._/20.11.2012, Judecătoria Sectorului 1 București a admis în parte acțiunea principala, a obligat pe pârâtă să repare terasa aferentă apartamentului 43 situată în blocul 17, et.10, .. 333, sector 1, a fost respins ca inadmisibil capătul de cerere privind daunele cominatorii și a fost disjunsă cererea de chemare în garanție și s-a dispus judecata separata a acesteia în cadrul unui dosar distinct.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Cu privire la acțiunea principala, instanța a reținut faptul ca reclamanta a solicitat sa se dispună obligarea pârâtei la efectuarea reparațiilor aferente apartamentului proprietatea ei și avut în vedere concluziile raportului de expertiza în care s-a arătat ca inundațiile repetate produse în apartamentul nr. 43 se datorează întreținerii necorespunzătoare a terasei și a hidroizolatei terasei blocului.
S-a reținut, de asemenea, cauza concreta pentru care s-au produs inundațiile la apartamentul proprietatea reclamantei constând în neînlocuirea completa a hidroizolatei terasei la expirarea duratei normate de viața a acesteia.
Pe cale de consecința, văzând prevederile art. 998- 999 cod civil și ale art. 34 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 instanția a apreciat ca fiind întemeiată cererea de obligare a pârâtei la repararea terasei.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii pentru neexecutarea în natura a obligației, instanța a respins acest capăt de cerere ca inadmisibil cu motivarea ca în caz de neexecutare a acestei obligații, reclamanta poate sa procedeze singura la repararea terasei cu consecința obligării pârâtei la plata cheltuielilor aferente.
Împotriva sentinței civile sus menționate, au formulat apel reclamanta și pârâta.
În cadrul motivelor de apel, apelanta pârâta a criticat sentința civila apelata, susținând, în esența, ca instanța de fond nu a ținut cont de solicitările pârâtei, restrângând cadrul procesual în mod nelegal doar la proba cu înscrisuri, expertiza și cercetare locala, deși proba cu interogatoriul reclamantei și a chematului în garanție erau de stricta necesitate, pertinente și utile în soluționarea cauzei, având în vedere faptul ca terasa mai fusese reparata de doua ori în anul 2005 și în anul 2009.
Reclamanta a făcut parte din comitetul executiv însă, nu a întreprins nici cele mai mici diligențe pentru efectuarea corecta a reparațiilor terasei blocului și la cheltuirea conștiincioasa a banilor asociației de proprietari și, deși era vorba de propriul apartament, a dat dovada de neglijenta și nepăsare, mai mult se poate spune ca aceasta invoca propria culpa, neglijenta și nepăsare datorita stării de pasivitate în care a rămas pe parcursul efectuării celor doua reparații la terasa imobilului în anii 2005 și 2009.
Astfel, reclamanta a fost vice-președinte al Asociației de P. între anii 2005 - 2006, iar în 2006 a deținut funcția de Președinte al Asociației.
În Adunarea Generala Extraordinara a proprietarilor din data de 07.10.2005 se menționează ca au fost efectuate lucrări de hidroizolatei parțiala la terasa . 43, lucrările fiind efectuate fără contract, fără garanție, plata efectuându-se cu chitanța de mana semnata de reclamanta N. I., în calitate de vice-președinte al Asociației pentru suma de 1.872 lei.
În luna iunie 2009 s-a reparat din nou terasa, apelându-se la firma . fără aprobarea Asociației, fără sa se încheie un contract cu aceasta firma și fără ca aceasta sa ofere garanție lucrării.
În 05.11.2010, Asociația, cu actuala componenta și cu acordul membrilor, a contactat firma . SRL pentru repararea terasei aferenta apartamentelor 41 și 42, garanția oferita de aceasta firma fiind de 10 ani.
În concluzie pretențiile reclamantei nu sunt întemeiate, aceasta neaducând prin nicio reclamație în atenția Asociației, problemele pentru care a formulat acțiunea, și nici nu a permis niciodată accesul comitetului executiv al Asociației în apartamentul nr. 43.
În ceea ce privește apelul formulat de apelanta reclamanta, aceasta a susținut ca în mod greșit nu au fost stabilite în sarcina pârâtei daune cominatorii, aceasta reprezentând o veritabila sancțiune mobilizatoare pentru executarea obligației de a face. Daunele cominatorii se acorda în condițiile dreptului comun art. 1073, art.1075 C.civ și față de cele stabilite prin Decizia nr.22/2005 a ICCJ cât privește aplicarea art.580 indice 3 C.pr.civ.
De asemenea, instanța de fond a omis să oblige pârâta care a căzut în pretenții și la plata cheltuielilor de judecata constând în onorariu de expert acordând numai cheltuielile de judecata constând în taxa judiciara de timbru, timbru judiciar și onorariu de avocat.
Prin decizia civilă nr.284 A/10.03.2014, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins apelul declarat de apelanta pârâtă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI ., ca tardiv formulat, a admis apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva aceleiași sentințe, a schimbat în parte sentința apelata, în sensul că a inclus în valoarea cheltuielilor de judecată suportate de reclamanta și suma de 1000 lei reprezentând onorariu expertiză de la fond, în total valoarea acestora fiind de 3008 lei, și a păstrat celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În ceea ce privește excepția tardivității formulării apelului de către apelanta pârâta, analizând excepția astfel invocata prin prisma actelor dosarului, tribunalul a reținut ca fiind întemeiată excepția astfel invocata față de împrejurarea ca sentința civila apelata i-a fost comunicata apelantei pârâte la data de 08.02.2011 conform dovezii aflate la fila 213 dosar fond, iar cererea de apel a fost formulata la data de 26.02.2013, astfel cum rezulta din înscrisul aflat la fila 43 dosar de apel, cu depășirea termenului legal de 15 zile stabilit conform art. 284 alin.1 C.pr.civ.
Ca urmare apelul formulat de apelanta pârâtă a fost respins ca tardiv formulat.
În ceea ce privește apelul formulat de apelanta reclamanta, tribunalul a reținut ca este întemeiata doar critica adusa cât privește necuprinderea în cheltuielile de judecata la plata cărora a fost obligata pârâta și a cheltuielilor ocazionate de administrarea probei cu expertiza tehnica în suma de 1000 lei onorariu de expert și suportate de reclamanta care a avut câștig de cauza în cererea pentru care a fost administrata proba cu expertiza tehnica.
Critica privind greșita respingere a cererii de stabilire de daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea obligației de a face la care a fost obligata pârâta a fost găsită neîntemeiată față de reglementarea instituției procedurale prevăzuta prin dispozițiile art. 580 indice 2 C.pr.civ cât privește executarea silită a obligațiilor de a face care poate fi îndeplinita și de către alta persoana decât debitorul, pe cheltuiala acestuia din urma, instituția daunelor cominatorii fiind legate de faptul strict personal al debitorului, ceea ce nu este cazul în speța de față datorita conținutului concret al obligației de a face.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâta Asociația de Proprietari ., în termen legal, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea în întregime a deciziei recurate și în final rejudecarea cauzei, cu obligarea reclamantei N. loana-Vice-P. și Turea P.-Președinte la reparația terasei ., (pentru reparația terasei făcuta în 2005 fără contract, proces verbal de recepție și garanție conform art. 22, pct. 9 din Normele Metodologice din 19.12.2007 pentru aplicarea Legii nr. 230 din 2007 - art. 37) și P. M.-Președinte, Dragomit lonut-Administrator și casier în solidar cu . - Prestator (pentru reparația terasei făcuta în 2009 fără contract, proces verbal de recepție și garanție conform art. 22, pct. 9 din Normele Metodologice din 19.12.2007 pentru aplicarea Legii nr. 230 din 2007 - art. 37) având calitatea de garanți, cât și la plata unei despăgubiri conform prejudiciilor cauzate în suma totala de 7.411,05 lei, suma pentru care recurenta solicită indexarea, majorarea și reactualizarea cu indicele de inflație și cu dobânda legala, suma detaliata după cum urmează: în anul 2005 a fost cheltuita suma de 1.872,00 lei pentru reparații efectuate la terasa blocului 17, scara A și în interiorul .-intimate N. I.; în anul 2008 a fost cheltuita suma de 646,96 lei pentru reparații la conducta apei reziduale aferenta . tavanul ap. 43, . al reclamantei-intimate N. I.; în anul 2009 a fost cheltuita suma de 4.892,09 lei pentru reparații efectuate la terasa blocului 17, scara A, deasupra .-intimate N. I..
A învederat că în acest moment conform programului de reabilitare termica a blocurilor de locuințe din București, Sector 1, administrat de Primăria Sector 1, terasa imobilului din .. 333. . a fost refăcuta integral.
De asemenea, prin admiterea recursului declarat, recurenta – pârâtă a solicitat să se dispună casarea în întregime și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Sector 1 București.
În dezvoltarea motivelor de rcurs, a arătat că decizia civila nr. 284A, ședința publica din 10.03.2014 a Tribunalului București, Secția Civila, încălca dispozițiile art. 488, punctele: 4.5,6,8 C.pr.civila, motiv pentru care deși, pârâta Asociația de Proprietari . a solicitat admiterea probei cu interogatoriul reclamantei N. I. și a chematului în garanție ., instanța de fond nu a considerat-o pertinenta și utila soluționării cauzei, mai mult, pe lângă proba cu înscrisuri recurenta – pârâtă a solicitat și interogatoriul cât și citarea și audierea numiților N. I. și . în calitate de martori.
Instanța de fond și de apel, nu au ținut cont de solicitările pârâtei Asociația de Proprietari ., restrângând cadrul procesual în mod nelegal doar la proba cu înscrisuri, expertiza și cercetare locala, deși proba cu interogatoriul reclamantei și a chematului în garanție erau de stricta necesitate, pertinenta și utila în soluționarea cauzei.
Având în vedere faptul ca terasa mai fusese reparata de doua ori, în anul 2005 și în anul 2009, recurenta – pârâtă consideră ca proba cu înscrisuri a fost insuficienta pentru pârâta Asociația de Proprietari . în apărare.
În ceea ce privește dovedirea pretențiilor solicitate de reclamanta N. I. și a faptelor nelegale săvârșite de aceasta în calitate de vice-președinte al Asociației de P. al ., cât și în ceea ce privește chematul în garanție ., aceste aspecte pot fi dovedite doar cu interogatoriul membrilor comitetului executiv și cu interogatoriul reclamantei-intimate N. I. și al Prestatorului .. Mai mult, așa cum este prevăzut în Normele Metodologice la Legea nr.230/2007 la art. 17, pct.9 „Pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii comitetului executiv, inclusiv președintele și vice-președintele asociației de proprietari, răspund, personal sau solidar, după caz, în fața legii și a proprietarilor, pentru daunele și prejudiciile cauzate proprietarilor..." și conform art. 22, pct. 9 din aceleași norme "Pentru lucrările privind proprietatea . de preț, durata de execuție și calitate, supune spre analiza, selecție de oferte și aprobare comitetului executiv al asociației de proprietari ofertele operatorilor economici care satisfac cerințele, în vederea executării lucrărilor, conform legislației în vigoare, potrivit Art. 37 din Legea Nr. 230/2007. În caz contrar, cheltuielile nu vor fi acceptate la plata"
Pentru aceste considerente legale, atât instanța de fond cât și instanța de apel în virtutea rolului sau activ, deși cunoștea din înscrisurile aflate la dosar ca la efectuarea reparațiilor reclamanta-intimata N. I. a avut un rol hotărâtor și important și deși a efectuat nelegal reparațiile de doua ori la terasa blocului, totuși admite acțiunea și apelul reclamantei.
Recurenta – pârâtă învederează instanței, fapt constatat din înscrisurile administrate ca probatoriu la instanța de fond și la instanța de apel, ca datorita neglijenței intimatei-reclamante N. I. care, total dezinteresata de propria situație și care nu a făcut niciun efort sau diligență, deși reparațiile se efectuau la terasa blocului, deasupra apartamentului acesteia cu nr. 43 aflat la . nr. 17, s-a ajuns la aceasta situație de fapt prin neîndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu în calitate de vice-președinte al Asociației de P. ..
Prin urmare, reclamanta-intimata făcea parte din comitetul executiv, însă nu a făcut nici cele mai mici diligențe pentru efectuarea corecta a reparațiilor terasei blocului și pentru cheltuirea conștiincioasa a banilor asociației de proprietari. Deși era vorba de propriul apartament a dat dovada de neglijenta și nepăsare, mai mult, putem spune ca este vorba de propria culpa, neglijență și nepăsare datorita stării de pasivitate în care a rămas pe parcursul efectuării celor doua reparații la terasa . 2005 și 2009.
În ceea ce privește interesele asociației de proprietari, dacă pe reclamanta nu o interesează nici apărarea propriilor interese atâta timp cât în nenumărate rânduri a efectuat reparații la terasa blocului, la conducta de scurgere a apei pluviale cât și la propriul apartament, actuala Asociație de P. a . recurenta – pârâtă a obținut aprobare de la Primăria Sector 1 București pentru reabilitarea întregului . moment terasa a fost finalizata.
Astfel, așa cum s-a arătat și în întâmpinarea formulata în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Sector 1 București la punctele 1 și 2, întâmpinare atașată ca probatoriu în dovedirea restrângerii cadrului procesual de către instanța de fond, completat de înscrisurile care dovedesc ca reclamanta a deținut funcția de vice-președinte, înscrisuri de care instanța nu a ținut cont. Mai mult, și datorita faptului ca reclamanta a săvârșit o . fapte ilicite care prin modul de gestionare a cauzat grave prejudicii Asociației de P. ai ., motiv pentru care se impune casarea deciziei civile nr. 284 A/10.03.2014 emisa de Tribunalul București, Secția a lll-a Civila și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurenta – pârâtă învederează instanței ca vina reclamantei-intimate este clara și nu exista dubii pe acest aspect, aceasta la mai puțin de 2 ani de zile de la efectuarea ultimelor reparații în anul 2009, inițiază în anul 2011 cererea de chemare în judecata a Asociației de P. ., pentru obligația de a face, fără să se gândească câte daune și prejudicii a cauzat în calitate de vice-președinte, de membru al comitetului execuțional al asociației de proprietari conform art. 17, pct. 9 din Legea nr. 230/2007.
Menționează recurenta – pârâtă că reclamanta a fost vice-președinte al Asociației de P. între anii 2005-2006, iar în 2006 a deținut funcția de Președinte al Asociației.
Consideră ca nimic nu ar fi împiedicat-o pe reclamantă să ia măsuri pentru reparația apartamentului și a terasei blocului daca situația prezentata de dânsa ar fi fost reala și daca apartamentul și terasa erau deja deteriorate, lucru pe care intimata-reclamanta N. I. l-a făcut de două ori în anii 2005 și 2009 așa cum rezulta și din înscrisurile rezultate ca urmare a reparațiilor efectuate.
Totodată, învederează recurenta că terasa blocului a fost reparata în nenumărate rânduri când însăși reclamanta deținea funcțiile de Vice-președinte, respectiv Președinte, reparațiile efectuându-se atât la terasa blocului deasupra apartamentului 43 cât și în interiorul apartamentului, după cum urmează:
- În Adunarea Generala Extraordinara a proprietarilor din 07.10.2005. se menționează ca au fost efectuate Lucrări de hidroizolatei la terasa . 43, lucrările fiind efectuate fără contract, fără garanție, plata efectuându-se cu chitanța de mână care a fost semnata de reclamanta N. I. în calitate de Vice-Președinte a Asociației, contravaloarea reparației fiind de 1.872 lei;
- În ianuarie 2008, Dl. Administrator Tomosoiu F. a întocmit un referat din care reiese ca a executat o lucrare de înlocuire a țevii de scurgere a apei reziduale la . reparat tavanul din baie, reparațiile au costat 500 lei. Și aceasta reparație efectuându-se tot fără acordul asociației, fiind atașata și o factura pentru materiale în valoare de 146,96 lei, totalul contravalorii reparațiilor fiind de 646,96 lei, cu mențiunea ca manopera (500 lei) a fost mai scumpă decât materialele folosite de 164,96 lei;
- În iunie 2009 s-a reparat din nou terasa, apelându-se la firma ., fără aprobarea Asociației, fără să se încheie un contract cu aceasta firma și fără ca aceasta sa ofere garanție lucrării iar în factura emisa de către SKIP CONSTRUCT SRL a fost trecuta o suprafața cu mult mai mare decât cea care a fost lucrata.
- În 05.11.2010, Asociația, cu actuala componentă și cu acordul membrilor, contactează firma . SRL pentru repararea terasei, garanția oferita de aceasta firma fiind de 10 ani.
Mai mult Asociația, cu actuala componenta, a obținut începerea reabilitării întregului . prin societatea A. Construct SRL finalizând reabilitarea termica a blocului inclusiv hidroizolata terasei blocului.
Recurenta – pârâtă învederează instanței că susținerile reclamantei nu sunt întemeiate, reclamanta nu a adus prin niciun fel de reclamație scrisa în atenția Asociației problemele pentru care a formulat acțiunea, și nici nu a permis niciodată accesul comitetului executiv al Asociației în apartamentul nr. 43.
Totodată, datorita gestionarii cu neglijență și cu rea credința a banilor asociației de către reclamanta în nenumărate rânduri prin efectuarea mai multor reparații, nici un locatar nu mai este de acord sa plătească o alta reparație așa cum reiese din Procesul Verbal al Adunării Generale din 14,01.2012. Peste 65% dintre aceștia sunt pensionari și persoane cu venituri mici, inclusiv persoane care beneficiază de ajutor pentru cheltuielile de încălzire de la Primăria Sector 1.
Învederează instanței ca pe lângă aceste aspecte, totuși Asociația a făcut demersuri și Primăria Sector 1 a aprobat reabilitarea totala a blocului iar în acest moment lucrările au fost finalizate.
Intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și cu observarea dispozițiilor art.304 pct. 9 și art.306 al.3 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac rezervată criticilor de nelegalitate. Aprecierea probelor și stabilirea, pe baza acestora, a situației de fapt este atributul instanțelor de fond, învestite cu soluționarea cauzei în primă instanță și în apel, iar criticile îndreptate împotriva acestor aprecieri nu se încadrează în niciunul dintre motivele de recurs expres și limitativ prevăzute de art.304 C.pr.civ. Din acest punct de vedere, toate criticile formulate de recurentă împotriva modului în care instanțele de fond au apreciat asupra pertinenței și utilității unor probe, respectiv cele prin care se urmărește conturarea unei situații de fapt diferite de cea reținută de instanțele de fond nu pot fi examinate de instanța de recurs, Curtea fiind datoare să analizeze acele critici care pot fi circumscrise dispozițiilor art.304 C.pr.civ.
Singurele critici de nelegalitate formulate de recurenta-pârâtă privesc neobservarea dispozițiilor art. 17, pct.9 și ale art. 22, pct. 9 din Normele metodologice la Legea nr.230/2007. Deși se încadrează în dispozițiile art.304 pct.9 C.pr.civ., criticile sunt nefondate.
Sub aspectul soluției pronunțate de tribunal asupra apelului exercitat de pârâtă, se constată că dispozițiile invocate de recurentă nu au nicio înrâurire. Astfel, apelul formulat de pârâtă a fost respins ca tardiv, iar dispozițiile art. 17, pct.9 și ale art. 22, pct. 9 din Normele metodologice la Legea nr.230/2007 nu au vreo legătură cu durata termenului de apel sau curgerea acestuia.
Recurenta a criticat și soluția cuprinsă în decizia recurată, de admitere a apelulului declarat de apelanta reclamantă, schimbare în parte a sentinței apelata, în sensul includerii în valoarea cheltuielilor de judecată suportate de reclamanta și a sumei de 1000 lei reprezentând onorariu expertiză de la fond, în total valoarea acestora fiind de 3008 lei, cu păstrarea celorlalte dispoziții ale sentinței apelate.
Însă această soluție este consecința aplicării dispozițiilor art.274 C.pr.civ., ca efect al culpei procesuale reținute în sarcina pârâtei care a pierdut procesul, iar prevederile legale invocate de recurentă nu reglementează această categorie a răspunderii civile delictuale.
În raport de considerentele expuse și făcând aplicarea dispozițiilor art.312 al.1 C.pr.civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Reținând culpa procesuală a recurentei-pârâte și în faza procesuală a recursului, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.274 C.pr.civ., urmând a o obliga la plata cheltuielilor de judecată făcute de intimata-reclamantă.
În privința cuantumului acestor cheltuieli, se impune a se face aplicarea dispozițiilor art.274 al.3 C.pr.civ., Curtea reținând că suma de 2.000 lei achitată de intimată cu titlu de onorariu avocațial este disproporționată în raport de complexitatea cauzei și a activității desfășurate de avocat. Astfel, prin cererea de recurs a fost formulată o singură critică de nelegalitate, vădit nefondată, iar apărătorul intimatei-pârâte nu a formulat întâmpinare, participând doar la dezbaterile ce s-au urmat în fața Curții, la singurul termen de judecată. În raport de toate aceste împrejurări, este rezonabil a se imputa recurentei-pârâte, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de de recurenta-pârâtă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI ., din București, ..333, ., împotriva deciziei civile nr.284 A din 10.03.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă N. I..
Obligă pe recurentă la plata către intimată a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocațial redus).
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.10.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. G. R. A. P. B. M. H.
GREFIER
N.-C. I.
Red.A.P.B.
Tehdact.R.L./A.P.B.
2 ex./05.01.2015
TB-S.3 – S.M.P.; M.P.
Jud.S.1 – I.S.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 40/2014. Curtea de Apel... | Legea 10/2001. Decizia nr. 1332/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
