Pretenţii. Decizia nr. 1008/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1008/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-06-2014 în dosarul nr. 15364/299/2009
Dosar nr._
(626/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1008
Ședința publică de la 16 iunie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - IOANA BUZEA
JUDECĂTOR - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - D. A. B.
GREFIER - LUCREȚIA C.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții-pârâți F. L., F. J., P. I. V. și P. A., împotriva sentinței civile nr. 1222 A din 14.12.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă ADMINISTRAȚIA F. IMOBILIAR și cu intimata-pârâtă ROMANCIUC M. .
Cauza are ca obiect – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic Mite O. I., în calitate de reprezentant al intimatei-reclamante Administrația F. Imobiliar, în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsind recurenții-pârâți F. L., F. J., P. I. V. și P. A. și intimata-pârâtă Romanciuc M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează împrejurarea că recursul nu a fost motivat și nici timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru provizorie, astfel cum s-a dispus prin rezoluția administrativă și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, deși recurenții au fost citația cu mențiunea timbrării, nu au satisfăcut această cerință.
Curtea, din oficiu, pune în discuție excepția netimbrării recursului și a nulității pentru nemotivate și acordă cuvântul asupra excepțiilor.
Reprezentantul intimatei-reclamante solicită anularea recursului ca netimbrat. În situația în care recurenții-pârâți vor timbra până la terminarea ședinței de judecată solicită să se constate nulitatea recursului pentru nemotivare.
Curtea reține dosarul în pronunțare asupra excepțiilor invocate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 29.05.2009, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, reclamanta Administrația F. Imobiliar a chemat în judecata pe pârâții F. L., F. J., P. I. V., P. A., solicitând sa se dispună obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 3634,26 lei reprezentând chirie restantă în sumă de 1817,13 lei, aferentă perioadei 03._08, majorări de întârziere în suma de 1817,13 lei, aferente perioadei 03._09, precum și cheltuieli de judecata. Totodată, reclamanta a solicitat evacuarea pârâților din spațiul cu destinația de locuința situat în București, .. 1, ., ., sector 1, pentru lipsa titlului.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat ca spațiul cu destinația de locuință situat în București, .. 1, ., ., sector 1, a fost deținut de F. L., în baza contractului de închiriere nr._/18.11.2008. Deși pârâții au fost somați în vederea achitării chiriei restante, nu s-au prezentat sa achite debitul restant și nici nu au eliberat imobilul pe care îl dețin fără titlu, în urma rezilierii contractului, conform sentinței civile nr._/18.11.2008 pronunțata de Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 112-115 Cod procedură civila, art. 998, 999, 1073, 1084, 1453 Cod civil, art. 26, art. 21 și art. 61 din Legea nr. 114/1996, art. 480 Cod civil, Decretul-lege nr. 24/1990, H.G.R. 310/2007.
Ulterior, reclamanta a precizat acțiunea în sensul că solicita și evacuarea pârâtei R. M. din imobilul susmenționat, astfel că instanța a introdus în cauza la termenul de la 05.02.2010 pe pârâta R. M..
Prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 19.11.2010, reclamanta a solicitat obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 657,02 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru imobilul în litigiu și majorări de întârziere, evacuarea pârâților din imobilul situat în București, .. 1, ., ., sector 1.
Prin sentința civilă nr._/17.06.2011, Judecătoria Sectorului 1 București a admis cererea formulata de reclamantă și a obligat pârâții R. M., F. L., F. J., P. I. V. și P. A., în solidar, la 657,02 lei contravaloare lipsă de folosință și majorări și a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în Bucuresti, .. 1, ., ., sector 1.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Spațiul cu destinația de locuință situat în Bucuresti, .. 1, ., ., a fost deținut de F. L. în baza contractului de închiriere nr._/18.11.2008.
Pârâții, deși au fost somați de reclamanta, nu s-au prezentat sa achite debitul restant și nici nu au eliberat imobilul pe care îl dețin fără titlu, în urma rezilierii contractului conform sentinței civile nr._/18.11.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti.
Față de situația de fapt reținută, instanța, în temeiul art. 998, 999, 1073, 1084, 1453 Cod civil, art. 21 și art. 61 din Legea nr. 114/1996, art. 480 Cod civil, a admis cererea și a dispus obligarea pârâților în solidar la 657,02 lei contravaloare lipsa de folosința și majorări.
Având în vedere faptul că pârâții ocupa spațiul fără titlu, a dispus în temeiul art. 1410 și următoarele Cod civil, evacuarea pârâților din imobilul situat în Bucuresti, .. 1, .
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții F. L., F. J., Polizeanu I. V., Polizeanu A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, apelanții - pârâți au arătat că, încă din anul 1986, locuiesc în imobilul care face obiectul cauzei și că în toată această perioadă au adus îmbunătățiri importante imobilului, pentru a avea condiții mai bune de viață și locuit.
Au arătat că în anul 2008, a fost semnat un nou contract de închiriere, având nr._, contract prin care s-a prelungit închirierea imobilului pentru o perioadă nedeterminată, și că sunt la zi cu toate plățile privind chiria și întreținerea imobilului, dovedind aceasta cu înscrisurile depuse la dosar.
Apelanții au susținut că niciodată nu au fost somați cu privire la vreo restanță a chiriei și că, deși prin sentința civilă nr._/18.11.2008 s-a dispus rezilierea contractului de închiriere, Administrația F. Imobiliar a continuat să încaseze chiria până în anul 2011, fapt dovedit prin chitanțele depuse la dosarul cauzei, pe parcursul judecății.
Consideră apelanții că încasarea chiriei după rezilierea contractului de închiriere a făcut să se înțeleagă faptul că acest contract s-a prelungit în mod tacit de către părți, atâta vreme cât au fost îndeplinite obligațiile de achitare a chiriei în anii precedenți, chiria fiind achitată cu bună credință și pe parcursul anilor 2008-2010.
Apelanții au mai susținut că instanța de fond nu a făcut o cercetare a fondului și nu a analizat în mod concret situația de fapt, pronunțând o hotărâre nelegală și netemeinică, debitul restant fiind achitat pe parcursul procesului.
Totodată, au arătat că procedura de citare cu R. M. a fost viciată la mai multe termene de judecată, aceasta având domiciliul schimbat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 282 Cod procedură civilă.
Intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare la apelul declarat de pârâți.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Prin decizia civilă nr.1222/14.12.2012, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis apelul, a schimbat în parte sentința instanței de fond, în sensul că a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință și a majorărilor de întârziere, ca rămas fără obiect, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prin sentința civilă nr._/18.11.2008 a Judecătoriei Sector 1 București, irevocabilă, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta Asociația de proprietari ., .. 1, sector 1, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr._/2000 încheiat între Primăria Municipiului București prin A.F.I., în calitate de locator, și F. L., în calitate de locatar principal, și evacuarea pârâților F. L., F. J., P. I. din imobilul situat în București, .. 1, ., ., sector 1.
Deși au susținut în cuprinsul apelului că în anul 2008 au încheiat un nou contract de închiriere, apelanții pârâți nu au dovedit această afirmație, or sarcina probei le revenea conform dispozițiilor art. 1169 din Codul civil de la 1864, în vigoare potrivit art. 230 lit. a din Legea nr. 71/2011.
În conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. 2 din Legea nr. 114/1996, locatorul este îndreptățit la plata chiriei până la data executării efective a hotărârii de evacuare, acesta fiind temeiul pentru care intimata - reclamantă a continuat să încaseze chirie și după pronunțarea hotărârii de reziliere, și nu pentru că ar fi operat tacita relocațiune, astfel cum în mod greșit susțin apelanții.
În consecință, tribunalul a constatat că în mod corect prima instanță a dispus evacuarea apelanților din imobilul aflat în administrarea intimatei - reclamante, aceștia neavând un titlu valabil în baza căruia să poată deține în continuare imobilul.
Pe de altă parte, tribunalul a constatat că prin înscrisurile depuse la dosar în primă instanță (chitanțele nr._ și nr._ din 15.03.2010 de plată a chiriei și a majorărilor de întârziere – fila 45 fond), apelanții au făcut dovada achitării integrale în cursul judecății a debitului pretins de intimata - reclamantă, respectiv a chiriei și a majorărilor de întârziere pentru perioada noiembrie 2007 - noiembrie 2008 în sumă de 2249,78 lei, dar și a contravalorii lipsei de folosință pentru perioada februarie 2008 – martie 2010 în sumă de 1635,94 lei, fiind greșită soluția primei instanțe de obligare a acestora la plata contravalorii lipsei de folosință și a majorărilor.
Cât privește motivul de apel vizând nelegala citare a intimatei - pârâte R. M. la judecata în primă instanță, tribunalul a constatat că aceasta nu a formulat apel în cauză, or nulitatea în acest caz, fiind relativă, putea fi invocată doar de partea interesată, față de care procedura a fost viciată.
Față de aceste considerente, reținând că prima instanță a făcut o apreciere greșită a probelor administrate în cauză, tribunalul a admis apelul, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, și a schimbat în parte hotărârea apelată în sensul că a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință și a majorărilor de întârziere ca rămas fără obiect, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Și împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs pârâții F. L., F. J., P. I. V. și P. A..
Recursul nu a fost timbrat și nici motivat în termenul prevăzut de lege, iar la termenul de judecată din 16.06.2014, instanța, din oficiu, a pus în discuție excepția nulității recursului pentru netimbrare, excepție pe care urmează să o admită, având în vedere următoarele considerente:
În drept, potrivit art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
În speță, recurenții deși au fost citați cu mențiunea achitării unei taxe de timbru provizorii de 4 lei, dar și cu mențiunea de a depune la dosar motivele de recurs și de a estima pretențiile formulate prin recurs, în vederea stabilirii timbrajului definitiv, respectiv 0,15 lei timbru judiciar – dovadă filele 4, 5, 6, 7 din recurs – aceștia nu s-au prezentat și nu au făcut dovada plății pentru termenul de judecată din data de 16.06.2014 a taxei de timbru provizorii și nici nu au depus la dosar cerere prin care să-și estimeze pretențiile din recurs, pentru ca instanța de recurs să poată stabili cuantumul definitiv al taxei de timbru, situație în care sunt incidente dispozițiile legale mai sus menționate, privind anularea recursului.
Așa fiind, Curtea urmează a anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenții-pârâți F. L., F. J., P. I. V. și P. A., împotriva sentinței civile nr.1222 A din 14.12.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă ADMINISTRAȚIA F. IMOBILIAR și cu intimata-pârâtă ROMANCIUC M. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16.06.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. B. DOINIȚA M. D. A. B.
GREFIER
LUCREȚIA C.
Red.I.B.
Tehdact.B.I
2 ex./8.07.2014
------------------------------------------------
T.B.- Secția a V-a – E.D.
- M.S.
Jud.Sector 1 – E.R.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 717/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 376/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
