Pretenţii. Decizia nr. 1436/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 1436/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-10-2014 în dosarul nr. 58260/299/2012

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCURESTI

SECTIA A III A CIVILĂ ȘI P. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

(1593/2014)

DECIZIA CIVILA NR.1436

Ședința publică de la 08.10.2014

Curtea constituită din:

P. - C. B. T.

JUDECATOR - A. P. B.

JUDECĂTOR - A. D. T.

GREFIER - Ș. P.

***** *****

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta – pârâtă A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva deciziei civile nr.570 A din 09.05.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă . ADMINISTRATOR JUDICIAR CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA – FILIALA BUCUREȘTI SPRL.

P. are ca obiect acțiune civilă pentru pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic R. R., în calitate de reprezentant al intimatei-reclamante . ADMINISTRATOR JUDICIAR CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA – FILIALA BUCUREȘTI SPRL, în baza delegației nr.225/07.10.2014, pe care o depune la dosar, lipsind recurenta – pârâtă A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că intimata-reclamantă a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 02.10.2014, întâmpinare.

Se mai învederează instanței și împrejurarea că recurenta-pârâtă a solicitat prin motivele de recurs aplicarea dispozițiilor art.242 al.2 din Codul de procedură civilă, privind judecata în lipsă.

Reprezentantul intimatei-reclamante, având cuvântul, declară că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul intimatei-reclamante, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea deciziei instanței de apel ca fiind legală și temeinică, urmând să se constate faptul că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au apreciat în mod corect respingerea excepției prematurității cererii introductive, deoarece prezenta cauză deși este între profesioniști, nu a fost niciodată generată de raporturi contractuale, ci de căderea în pretenții a pârâtei ca urmare a deciziilor pronunțate în dosarul care s-a tranșat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ceea ce privește acest prejudiciu pe care intimata-pârâtă susține că nu l-au dovedit, arată că la dosarul cauzei au fost depuse contractele de asistență juridică cu cele două cabinete de avocatură care i-au reprezentat atât în apel, cât și în recurs, facturile au fost emise pentru asistența juridică din dosarul menționat și astfel nu este justificat prezentul recurs.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

P. cererea înregistrată pe Tribunalului București sub numărul de dosar_ la data de 22.03.2012,reclamanta S.C T. S.A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei A. la plata sumei de 106.621,50 lei, reprezentând cheltuieli de judecata efectuate de reclamanta in dosarul nr._/3/2008, si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata efectuate in prezenta cauza.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că, prin sentința civila nr. 6670/30.04.2009 pronunțata de Tribunalul București, a fost admisa acțiunea formulata de A. împotriva reclamantei. P. sentința comerciala nr. 83/09.02.2010 a fost schimbata in tot sentința tribunalului si a fost respinsa acțiunea A. ca neîntemeiata. Reclamanta a mai arătat ca la data de 13.04.2010, ICCJ a respins recursul ca nefondat. S-a mai precizat ca pentru asigurarea apărării in față Curții de Apel, reclamanta a încheiat cu CIA G. M. contractul de asistenta juridica nr._/10.11.2009 prin care s-a obligat la plata unui onorariu de 11.300 euro + TVA, iar pentru asigurarea apărării in fata ICCJ, reclamanta a încheiat cu CIA M. D. contractul de asistenta juridica nr._/07.09.2011, obligându-se la plata unui onorariu de 51.240 lei + TVA. Reclamanta a mai arătat ca in temeiul art. 274 C.., solicita obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata in cuantum total de 106.621,50 lei.

La data de 11.05.2012, parata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetentei materiale a Tribunalului București, excepția prematurității cererii, iar pe fond a arătat ca reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata cu ocazia soluționării dosarului nr._/3/2008, ca din actele depuse nu s-a făcut dovada prezentării efective a apărătorului ales la termenele de judecata, facturile nu cuprind numărul de dosar in care s-a asigurat reprezentarea, facturile sunt emise după pronunțarea hotărârilor judecătorești, nu au fost depuse contractele de asistenta juridica. Parata a mai invocat faptul ca sumele solicitate sunt nejustificat de mari in raport de volumul de munca depus, ca onorariul in recurs este mai ridicat decat onorariul perceput pentru faza apelului, deși volumul de munca este mai mare pentru dosarul aflat in apel, a invocat art. 274 alin. 3 C..

P. sentința civila nr._/12.11.2012, Tribunalul Bucuresti a declinat competenta de soluționare a cauzei in favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

In baza acestei sentințe civile s-a format pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti dosarul nr._ /11.12.2012.

P. sentința civilă nr._/14.05.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._, s-a admis în parte cererea si a fost obligată pârâta la plata sumei de 22.717,75 lei reprezentând onorariu avocat.

P. a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

„P. cererea de chemare in judecata reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata suportate in apel si recurs in dosarul nr._/3/2008.

Cererea paratei in dosarul nr._/3/2008 a fost admisa la judecata pe fond, fiind admis insa apelul si schimbata in tot sentința Tribunalului Bucuresti si respinsa acțiunea pârâtei. Recursul a fost respins ca nefondat.

In soluționarea cererii instanța are in vedere prevederile art. 274 alin 1 C., care stipulează ca partea care cade in pretenții va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata.

Având in vedere ca prin soluțiile pronunțate in apel si recurs, acțiunea paratei in cadrul dosarului_/3/2008 a fost respinsa, instanța a reținut ca parata a căzut in pretenții si trebuie sa suporte cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta, in măsura dovedirii acestora.

In ceea ce privește cheltuielile efectuate, la dosarul cauzei au fost depuse contractele de asistenta juridica, facturile si ordinele de plata referitoare la onorariul de avocat de 106.621,50 lei, stabilit pentru reprezentarea la soluționarea cauzei in apel si recurs (f. 15-18 – dosar_ ).

In contractul de asistenta juridica nr._/07.09.2010 s-a stipulat un onorariu in cuantum de 8540 lei +TVA si un onorariu de succes de 42.700 lei + TVA (f. 7).

In contractul de asistenta juridica nr._/10.11.2009 s-a stipulat un onorariu in cuantum de 2500 euro +TVA si un onorariu de succes de 8800 euro + TVA (f. 8).

In ceea ce privește onorariul de succes, in jurisprudența s-a reținut ca acesta nu trebuie reținut in sarcina parții care a pierdut procesul deoarece reprezintă o recompensa suplimentara a muncii prestate de avocat cu vădit caracter voluntar si voluptoriu al reclamantei, in calitate de client in contractul de asistenta juridica. P. urmare, instanța apreciază ca pârâta datorează doar onorariul de avocat pentru asistenta si reprezentare, iar nu si onorariului de succes, acesta fiind stabilit prin contractul încheiat între reclamanta si avocat si reprezintă obligația asumata de reclamanta pentru recompensarea apărătorului ca urmare a câștigării litigiului.

Față de aspectele reținute mai sus, instanța a apreciat ca parata datorează onorariul in cuantum de 22.717,75 lei, format din_ lei, reprezentând onorariu pentru recurs - 8450 lei + TVA (24%) si din 12.239,75 lei, reprezentând onorariu pentru apel – 2500 euro (1 euro = 4,1142 lei – conform facturii emise de CIA Cabriel M.) + TVA (19%).

Instanța nu a reținut apărările formulate de pârâtă din următoarele considerente.

Faptul ca reclamanta nu a solicitat cheltuielile de judecata cu ocazia soluționării dosarului nr._/3/2008 nu o împiedica sa le solicite pe cale separata.

Din încheierea de la data de 02.02.2010, emisa de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr._/3/2008, rezulta ca la acel termen reclamanta a fost reprezentata de avocat G. M., iar din încheierea de la data de 06.10.2010, emisa de ICCJ in dosarul nr._/3/2008, rezulta ca la acel termen reclamanta a fost reprezentata de avocat G. M., astfel ca susținerile pârâtei in sensul ca nu s-a făcut dovada prezentării efective a apărătorului ales la termenele de judecata sunt neîntemeiate.

In facturi nu este menționat numărul dosarului, însa este menționat numărul contractului de asistenta juridica, iar in contracte este menționat dosarul nr._/3/2008.

Faptul ca factura nr. 74/10.02.2010 a fost emisa după pronunțarea instanței de apel nu prezintă relevanță, atât timp cât aceasta factura vizează serviciile de asistenta juridica si reprezentare acordate pe parcursul soluționării dosarului nr._/3/2008.

Instanța a apreciat ca onorariul in cuantum total de 22.717,75 lei nu este nejustificat de mare având in vedere ca a fost stabilit pentru asistenta si reprezentare in apel si recurs si fata de complexitatea cauzei si soluționarea apelului după doua termene de judecata si a recursului după 3 termene de judecata.

P. considerentele reținute mai sus, instanța a admis in parte cererea reclamantei si a obligat parata la plata sumei de 22.717,75 lei reprezentând onorariu avocat, cheltuieli efectuate pentru soluționarea dosarului nr._/3/2008 in apel si recurs.”

Pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului - A.A.A.S. (fosta A.V.A.S.) a formulat apel împotriva sentinței civile nr._/14.05.2013 și a încheierii din 25.04.2013 pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București, in dosarul nr._ .

A considerat ca, prin admiterea prezentei acțiuni, respectiv obligarea la plata sumei de 22.717,75 lei, reprezentând onorariu avocat (cheltuieli de judecata solicitate pe cale separata), se prejudiciază bugetul statului.

I. Considera ca, in mod netemeinic si nelegal a fost respinsa excepția prematurității cererii de chemare in judecata.

A învederat instanței faptul ca, având in vedere natura prezentei cauze (raport de drept cu profesioniști) ce formează obiectul dosarului nr._, înainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamanta trebuie sa depună toate diligentele in vederea soluționării litigiului pe cale amiabila, prin conciliere directa cu cealaltă parte.

În acest scop, reclamanta va convoca partea adversa comunicandu-i in scris pretențiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama telex, fax sau recomandata sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.

A învederat instanțe de Apel faptul ca, dispozițiile procedurale speciale, de natura comerciala (intre profesioniști), reglementate de art. 720¹ Cod procedura civila, au in vedere încercarea de soluționare pe cale amiabila a stării litigioase existente intre doua părți, fără a crea premisa unei soluționării . reclamantului, in condițiile in care fie părțile nu ajung la o înțelegere, fie paratul nu răspunde la convocarea la conciliere. Textul de lege nu impune o anumita conduita si nici nu stabilește o sancțiune pentru cel chemat la conciliere, daca acesta înțelege sa nu răspundă convocării.

Insa textul legal stabilește in conformitate cu dispozițiile art. 720¹ alin.3 si alin.5, termene pe care reclamantul trebuia sa le respecte, înainte de a investi instanța cu o cerere evaluabila in bani, astfel: data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2; in cazul in care paratul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada ca, de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile, se anexează la cererea de chemare in judecata;

Așa cum se poate observa din înscrisurile anexate la prezenta cerere intimata-reclamanta a înțeles sa convoace A. (actuala AAAS) la conciliere pentru data de 16.05.2012, cererea de conciliere fiind întocmita la data de 30.04.2012, după data de redactare a cererii de chemare in judecata, aceasta din urma fiind datata 19.03.2012.

II. Pe fondul judecării apelului, a învederat următoarele:

Reclamanta . a pretins cheltuieli de judecata, cu ocazia soluționării dosarului_/3/2008, nici in fond si nici in apel sau recurs, alegând o cale separata de a le solicita.

După cum se poate observa, in fond, Tribunalul București a admis acțiunea A. (actuala AAAS), motiv pentru care paratul, cazând in pretenții, cheltuielile de judecata au rămas in sarcina sa.

Împotriva hotărârii tribunalului, ambele părți au declarat apel, insa Curtea de Apel București a respins apelul A. (actuala AAAS) si a admis apelul . A. (actuala AAAS) a declarat recurs, acesta fiind respins ca neîntemeiat.

Din actele depuse in anexa la cererea de chemare in judecata, nu rezulta ca s-a făcut dovada reprezentării efective a apărătorului ales la termenele de judecata, facturile nu cuprind numărul de dosar in care s-a asigurat reprezentarea.

Pe de alta parte, din aceleași acte depuse in anexa la acțiunea introductiva rezulta ca, facturile reprezentând contravaloare asistenta juridica si reprezentare sunt emise după pronunțarea hotărârilor judecătorești, pe cale de consecința la momentul pronunțării, intimata-reclamanta neputând face dovada cheltuielilor de judecata, întrucât nu erau efectuate in acest sens.

Decizia comerciala nr. 83 a Curții de Apel București a fost pronunțata in data de 09.02.2010, pentru servicii juridice fiind emisa factura 74 la data de 10.02.2010, pentru suma de 43.083,9 lei.

Decizia nr. 3150 a înaltei Curți de Casație si Justiție a fost pronunțata la data de 06.10.2010, pentru servicii juridice fiind emisa factura 20 din 07.09.2010, de către Cabinet Individual de Avocatura D.-B. C. M. pentru suma de 63.537,56 lei. Prezenta factura a fost achitata la data de 16.09.2010.

De asemenea, nici in acest caz, fiind vorba de un certificat de grefa, nu a fost făcuta dovada asigurării reprezentării de către apărătorul indicat in prezenta acțiune.

Mai mult, nu au fost depuse nici contractele de asistenta juridica, pentru a se putea demonstra daca facturile menționate mai sus au fost emise in vederea asigurării asistentei juridice si reprezentării in instanța, in dosarul_/3/2008.

In privința cuantumului cheltuielilor de judecata apreciem ca, acestea sunt nejustificat de mari in raport de volumul de munca depus in cauza ce a format obiectul dosarului_/3/2008.

În acest sens se poate observa ca, onorariul solicitat pentru a formula apărări in calea de atac a recursului sunt mult mai mari decât cele solicitate pentru redactarea motivelor de apel, deși volumul de munca este categoric mai mare pentru dosarul aflat in apel fata de o apărare in recurs, in condițiile in care, dosarul a fost soluționat la primul termen fara a exista probleme complexe de dezlegat.

In consecința, raportat la toate motivele invocate in prezentul apel, au solicitat admiterea apelului, schimbarea in tot a Sentinței civile nr._/14.05.2013, admiterea excepției invocate, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de chemare in judecata fata de AAAS (fosta A.), ca neîntemeiata.

In drept, s-au invocat disp. art.282 - 298 C.pr.civ., O.U.G. nr.88/1997 modificata si completata prin Titlul I al Legii nr.99/1999, si alte dispoziții legale prezentate mai sus.

S.C. T. S.A. in calitate de intimată-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând să se dispună respingerea apelului ca nefondat, pentru argumentele următoare:

Instanța de fond a respins excepția prematuritatii cererii, deoarece prevederile art. 720 ind.l din Codul de Procedura Civila, nu sunt incidente in cauza de fata.

Faptul generator al obligației de plata a cheltuielilor de judecata nu este derivat din raporturi contractuale intre părțile in litigiu, obligația de plata s-a născut ca urmare a respingerii pretențiilor deduse judecații si deci nu reprezintă o obligație pe care profesionistul o exercita ca urmare a unor raporturi contractuale in legătura cu activitatea sa. Declanșarea procedurii judiciare in speța se face cu scopul de a proteja drepturi conferite de lege, drepturi recunoscute tuturor persoanelor fizice sau juridice si care nu decurg din statutul de profesionist.

Reclamanta a încercat, dând dovada de buna credința, sa soluționeze pe cale amiabila acest litigiu si ., în vederea recuperării cheltuielilor de judecata de la partea căzuta in pretentii (parata) si in acest sens a demarat procedura concilierii directe prin convocarea nr. 69/30.04.2012 care a fost transmisa prin fax paratei la aceeași data (convocarea si dovada transmiterii prin fax sunt anexate la cerere).

Data convocării a fost stabilita pentru data de 16.05.2012 respectându-se astfel termenul de 15 zile menționat la art. 720 alin. 3 Cod procedura civila.

Reclamanta a convocat pârâtă la concilierea prevăzuta de art. 720 Cod proc civila prin actul din 30.04.2012 concilierea a avut loc la data de 16.05._ ambele date situându-se înaintea primului termen de judecata fixat la data de 18.06.2012.

In încheierea din data de 02.02.2010 ds_/3/2008 pronunțata de către Curtea de Apel București Secția V Comerciala prin care s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 09.02.2010 apărător al . împuternicirii avocațiale depuse la dosar a fost C. Avocat G. Mânu. In recursul promovat la înalta Curte de Casație si Justiție Secția Comerciala in ds_/3/2008 soluționat prin decizia 3150/06.10.2010 societatea a fost reprezentata de către C. Avocat Micea D. conform împuternicirii avocațiale depuse la dosar. Facturile reprezentând onorariu conform contract de asistenta juridica au fost emise de către cele doua cabinete de avocat in data de 10.02.2010 precum si 07.09.2010.

Nu are importanta data la care au fost emise cele doua facturi ci faptul ca in ambele dosare societatea a fost reprezentata de unul din cabinetele menționate mai sus, lucru dovedit prin împuternicirile avocațiale depuse la dosar conform contractelor de asistenta juridica.

Cheltuielile de judecata sunt suportate in final de către partea din vina căreia s-a promovat acțiunea, respectiv de partea care a pierdut procesul, acest principiu fiind consacrat in mod expres prin dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod procedura civila.

Cheltuielile de judecata nu pot fi limitate numai la finalitatea de a constitui o sancțiune procedurala, ele având in principal rolul de a despăgubi partea care a câștigat in final procesul si care nu este vinovata de declanșarea activității judiciare. In raport de solicitarea celui îndreptățit, aceasta despăgubire trebuie sa fie efectiva si nu trunchiata pe diferite stadii procesuale, relevanta având sub aspect având doar soluția finala, care stabilește irevocabil partea care a căzut in pretenții.

P. decizia civilă nr.570 A/09.05.2014, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins apelul formulat de apelanta-pârâtă A. pentru Administrarea Activelor Statului, împotriva sentinței civile nr._/14.05.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă . legal prin Administrator Special - D. S. si prin Administrator Judiciar CASA DE INSOLVENTA TRANSILVANIA - FILIALA BUCUREȘTI SPRL, ca nefondat.

P. a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut următoarele:

I. P. cererea de chemare în judecată intimata a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea recurentei la plata sumei de 106.621,50 lei, reprezentând cheltuieli de judecata efectuate in dosarul nr._/3/2008

P. urmare litigiul dedus judecații deși este un litigiu între profesioniști, nu este derivat din raporturi contractuale, fapt pentru care in cauza nu sunt incidente dispozițiile art.720¹ C. care stabilesc necesitatea efectuării procedurii concilierii numai în cazul cererilor de chemare în judecată derivate din raporturi contractuale.

În concluzie excepția prematurității a fost în mod corect respinsă de prima instanță.

II. Art.274 alin.1 C.pr.civ. prevede faptul că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, această obligație având la bază dispozițiile art.998, art.999 C.civ. privind angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.

Instanța a observat faptul că intimata a făcut dovada prejudiciului suferit. Astfel la dosar au fost depuse în copie certificată contractele de asistență juridică nr._ din 07.09.2010 și_ din 10.11.2009. Obiectul acestor contracte l-a reprezentat, astfel cum reiese clar din conținutul acestora, activitatea de asistență si reprezentare în fața Curții de Apel București, respectiv Înaltei Curți de Casație si Justiția, în dos. nr._/3/2008. Totodată, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii din data de 02.02.2010, respectiv Deciz. Nr.3150 din 06.10.2010 pronunțate în dosarul nr._/3/2008, intimata a fost reprezentată în acest litigiu de cabinetele de avocat cu care a încheiat contractele de asistență juridică menționate anterior.

Nu prezintă relevanță faptul că facturile emise în baza contractelor poartă o dată ulterioară soluționării procesului, atât timp cât raporturile contractuale s-au născut anterior acestei date, astfel cum rezultă din cuprinsul contractelor de asistență juridică iar, cabinetele de avocat si-au respectat obligațiile contractuale asigurând asistența sau reprezentarea părții în litigiul respectiv.

În concluzie, susținerile apelantei cu privire la aceste aspecte nu sunt întemeiate.

În altă ordine de idei, potrivit prevederilor art. 274 alin. 3 C.pr.civ., judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

În speță, tribunalul a observat că onorariul de avocat la plata căruia a fost obligată apelanta de către prima instanță a fost în cuantum de 10.478 lei, pentru recurs, respectiv 12.239,75 lei, pentru apel.

Acest onorariului este justificat de activitatea efectiv desfășurată de avocatul ales al intimatei, astfel cum a fost reflectată în cuprinsul dosarului. Această activitate a constat în reprezentarea părții si în studierea dosarului, într-o cauză complexă având ca obiect obligarea intimatei din prezentul dosar la executarea obligației de a evalua terenurile deținute la data înființării și a-și majora capitalul social, sub sancțiunea daunelor cominatorii. De asemenea, tribunalul nu exclude faptul că acordarea de asistență juridică presupune și consultanța acordată părții înaintea depunerii cererilor si formulării apărărilor în fata instanței.

În consecință, onorariul avocațial solicitat este potrivit în raport cu natura pricinii și munca îndeplinită de avocat, având caracter rezonabil și fiind proporțional cu scopul vizat prin prisma activității de care a beneficiat efectiv intimata si prin raportare si la complexitatea cauzei.

P. aceste considerente tribunalul a respins apelul formulat de apelanta-pârâtă A. pentru Administrarea Activelor Statului ca nefondat.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului, în termen legal.

In temeiul art.300 alin.2 Cod pr.civ., a solicitat suspendarea executării sentinței civile nr._/14.05.2013, invocând următoarele motive:

Urgența unei astfel de cereri rezulta din faptul că, exista riscul de a se proceda la executarea sumelor sus menționate, până la soluționarea irevocabilă a cauzei, fapt care ar prejudicia-o pe recurenta - pârâtă, motiv pentru care solicită admiterea cererii de suspendare.

De asemenea, consideră ca, prin admiterea prezentei acțiuni, respectiv obligarea instituției recurente la plata sumei de 22.717,75 lei, reprezentând onorariu avocat (cheltuieli de judecata solicitate pe cale separata), se prejudiciază bugetul statului.

Urgenta unei astfel de cereri rezulta din faptul ca, exista riscul de a se proceda la executarea sumelor sus menționate, pana la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei, fapt care ne-ar prejudicia, motiv pentru care solicitam admiterea cererii de suspendare.

AAAS (fosta A.), in calitate de instituție publica implicata in procesul de privatizare are obligația legala de a vărsa la bugetul statului sumele încasate cu titlu de venituri din procesul de privatizare, astfel cum prevede art.9 alin.1 din O.U.G. nr.88/1997, modificata de Titlul l al Legii nr.99/1999: "Veniturile încasate de instituțiile publice implicate din vânzare a acțiunilor emise de societățile comerciale si din dividende se varsă la bugetul de stat...".

De asemenea, intimata-reclamanta fiind o persoana juridica de drept privat, solvabilitatea acesteia in viitor in condițiile in care s-ar ajunge la admiterea apelului si implicit la respingerea cererii de chemare in judecata, nu poate fi garantata, ceea ce ar îngreuna posibilitatea AAAS (fosta A.) de recuperare a sumelor ce au constituit obiectul titlului executoriu.

Cu privire la cauțiunea prevăzuta de art.300 alin.2, recurenta – pârâtă menționează ca este scutita de plata acesteia, având in vedere dispozițiile art. 86 din OUG nr.51/1998 așa cum a fost modificata prin OUG nr.43/2005, "Cererile formulate de A. (actuala AAAS) si orice alte acte procedurale efectuate de si pentru aceasta in orice fel de cauze sunt scutite de la taxe de timbru, timbru judiciar, cauțiuni si orice alte taxe".

Mai solicită recurenta - pârâtă, in temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, modificarea in tot a deciziei nr.570A/09.05.2014, in sensul admiterii apelului formulat de pârâtă, admiterii excepției invocate si pe fondul cauzei respingerii in tot a acțiunii ca neîntemeiata.

În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat următoarele:

Consideră ca in mod nelegal a fost respinsa excepția prematurității cererii de chemare in judecata, formulata de pârâtă prin întâmpinarea de la fond.

Învederează recurenta – pârâtă faptul ca, având in vedere natura prezentei cauze (raport de drept cu profesioniști) ce formează obiectul dosarului nr._, înainte de introducerea cererii de chemare in judecata, intimata-reclamanta trebuie sa depună toate diligențele in vederea soluționării litigiului pe cale amiabila, prin conciliere directa cu cealaltă parte.

In acest scop, reclamanta va convoca partea adversa comunicându-i in scris pretențiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama telex, fax sau recomandata sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.

Învederează instanței de recurs faptul ca, dispozițiile procedurale speciale, de natura comerciala (între profesioniști), reglementate de art. 720¹ Cod procedura civila, au in vedere încercarea de soluționare pe cale amiabila a stării litigioase existente intre doua părți, fără a crea premisa unei soluționări . reclamantului, in condițiile in care fie părțile nu ajung la o înțelegere, fie pârâtul nu răspunde la convocarea la conciliere. Textul de lege nu impune o anumita conduita si nici nu stabilește o sancțiune pentru cel chemat la conciliere, daca acesta înțelege sa nu răspundă convocării.

Insa, textul legal stabilește in conformitate cu dispozițiile art. 720¹ alin.3 si alin.5, termene pe care reclamantul trebuia sa le respecte, înainte de a investi instanța cu o cerere evaluabila in bani, astfel:

• data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2;

• in cazul in care paratul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada ca, de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile, se anexează la cererea de chemare in judecata;

F. de cele învederate, având in vedere ca dispozițiile art. 720¹ Cod Proc Civila nu au fost respectate cu privire la termenele stabilite de alin.3 si alin.5 Cod procedura civila, considera ca cererea de chemare in judecata este prematura, motiv pentru care solicită admiterea recursului, cu respingerea cererii formulate de . prematur formulata.

Consideră recurenta - pârâtă ca, in speța, sunt aplicabile dispozițiile art.304 pct.9 C.pr.civ., hotărârea criticata fiind pronunțata cu încălcarea si aplicarea greșita a dispozițiilor art.274 Cod procedura civila:

Astfel, prin cererea de chemare in judecata, ce a făcut obiectul dosarului nr._/3/2008, A. (actuala AAAS) a solicitat instanței de fond, in contradictoriu cu . unei hotărâri prin care sa dispună obligarea paratei la executarea obligației de a evalua terenurile pentru care a obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate si, pe cale de consecință, de a-și majora capitalul social sub sancțiunea daunelor cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere până la momentul executării obligației.

P. sentința comerciala nr. 6670/30.04.2009, pronunțata de Tribunalul București, in dosarul nr._/3/2008, cererea de chemare in judecata formulata de A. (actuala AAAS) a fost admisa.

A. (actuala AAAS) a declarat apel împotriva sentinței susmenționate, ce a fost respins de Curtea de Apel București - Secția a V-a Comerciala prin Decizia comerciala nr.83/09.02.2010, pronunțata in dosarul nr._/3/2008.

Totodată, a declarat apel împotriva aceleiași sentințe si . ce a fost admis de Curtea de Apel București, cu consecința respingerii cererii de chemare in judecata.

Împotriva hotărârii menționate, A. (actuala AAAS) a declarat recurs, insa înalta Curte de Casație si Justiție, prin Decizia nr.3150/06.10.2010, a respins recursul ca nefondat.

In conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedura civila, partea care cade in pretenții, va fi obligata, la cerere sa plătească cheltuielile de judecata.

Învederează recurenta – pârâtă faptul ca intimata-reclamanta . a pretins cheltuieli de judecata, cu ocazia soluționării dosarului_/3/2008, nici in fond si nici in apel sau recurs, alegând o cale separata de a le solicita.

După cum se poate observa, in fond, Tribunalul București a admis acțiunea A. (actuala AAAS), motiv pentru care pârâtul, cazând in pretenții, cheltuielile de judecata au rămas in sarcina sa.

Împotriva hotărârii tribunalului, ambele părți au declarat apel, însă Curtea de Apel București a respins apelul A. (actuala AAAS) si a admis apelul . A. (actuala AAAS) a declarat recurs, acesta fiind respins ca neîntemeiat.

Deși hotărârea de fond a fost desființată, recurenta - pârâtă apreciază ca, nu se justifica cheltuielile de judecata întrucât pe de o parte, din actele depuse în anexa la cererea de chemare in judecata, nu rezulta ca nu s-a făcut dovada reprezentării efective a apărătorului ales la termenele de judecata, facturile nu cuprind numărul de dosar in care s-a asigurat reprezentarea.

• Decizia comerciala nr. 83 a Curții de Apel București a fost pronunțata in data de 09.02.2010, pentru servicii juridice fiind emisa factura 74 la data de 10.02.2010, pentru suma de 43.083,9 lei (recurenta învederează ca din conținutul prezentei hotărâri nu este precizat apărătorul S.C. T. S.A.)

• Decizia nr. 3150 a Înaltei Curți de Casație si Justiție a fost pronunțata la data de 06.10.2010, pentru servicii juridice fiind emisa factura 20 din 07.09.2010, de către Cabinet Individual de Avocatura D.-B. C. M. pentru suma de 63.537,56 lei. Prezenta factura a fost achitata la data de 16.09.2010. De asemenea, nici in acest caz, fiind vorba de un certificat de grefa, nu a fost făcuta dovada asigurării reprezentării de către apărătorul indicat in prezenta acțiune.

Mai mult, nu au fost depuse nici contractele, de asistenta juridica, pentru a se putea demonstra daca facturile menționate mai sus au fost emise in vederea asigurării asistentei juridice si reprezentării in instanța, in dosarul_/3/2008.

De asemenea, in privința cuantumului cheltuielilor de judecata, recurenta – pârâtă apreciază ca, acestea sunt nejustificat de mari in raport de volumul de munca depus in cauza ce a format obiectul dosarului_/3/2008.

In acest sens se poate observa ca, onorariul solicitat pentru a formula apărări in calea de atac a recursului sunt mult mai mari decât cele solicitate pentru redactarea motivelor de apel deși volumul de munca este categoric mai mare pentru dosarul aflat in apel fata de o apărare in recurs, in condițiile in care, dosarul a fost soluționat la primul termen fără a exista probleme complexe de dezlegat.

Astfel, fata de dispozițiile art.274 alin. 3 Cod procedura civila, care stabilește ca „judecătorii au insa dreptul ....sa micșoreze onorariile avocaților ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca îndeplinita de avocat", in cazul in care se va trece peste cele arătate mai sus, recurenta – pârâtă solicită să se dispună diminuarea onorariului corespunzător volumului de munca depus.

Intimata – reclamantă . formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și neîntemeiat pentru următoarele motive:

Atât sentința instanței de fond cât si decizia instanței de apel sunt temeinice si legale, astfel:

Atât instanța de fond cât si instanța du apel au respins în mod corect excepția prematurității cererii, deoarece prevederile art. 720 ind.1 din Codul de Procedura Civila, nu sunt incidente in cauza de față.

P. cererea de chemare in judecata reclamanta . solicitat sa fie obligată pârâta la plata sumei reprezentând cheltuieli de judecata efectuate in dosarul nr._/3/2008. Faptul generator al obligației de plata a cheltuielilor de judecată nu este derivat din raporturi contractuale intre părțile in litigiu, obligația de plata s-a născut ca urmare a respingerii pretențiilor deduse judecații si nu reprezintă o obligație pe care profesionistul-o exercita ca urmare a unor raporturi contractuale in legătura cu activitatea sa. Declanșarea procedurii judiciare in speța se face cu scopul de a proteja drepturi conferite de lege, drepturi conferite de lege, drepturi recunoscute tuturor persoanelor fizice sau juridice si care nu decurg din statutul de profesionist.

P. urmare litigiul dedus judecății deși este un litigiu între profesioniști, nu este derivatdin raporturi contractuale, fapt pentru care in cauza nu sunt incidente dispozițiile art. 720 indice 1 Cod Procedura Civilă, care stabilește necesitatea efectuării procedurii concilierii numai in cazul cererilor de chemare in judecata derivate din raporturi contractuale.

Intimata – reclamantă susține că a încercat, dând dovada de buna credința, sa soluționeze pe cale amiabila acest litigiu si într-un termen scurt, in vederea recuperării cheltuielilor de judecata de la partea căzuta in pretenții și în acest sens a demarat procedura concilierii directe prin convocarea nr. 69/30.04.2012 care a fost trimisa prin fax pârâtei la aceeași data - înscrisuri aflate la dosarul cauzei. Data convocării a fost stabilita pentru data de 16.05.2012, respectând întocmai termenul de 15 zile menționat la art. 720 al. 3 Cod de procedura civila. Criticile pârâtei cu privire la convocarea la conciliere după data de redactare a cererii de chemare în judecata nu pot fi reținute in sensul ca procedura concilierii este practice îndeplinita si atunci când a fost îndeplinita după introducerea cererii de chemare in judecata până la primul termen de judecata așa cum arata si decizia nr. 3184 emisa in data de 30.09.2014 a I.C.C.J Secția Comerciala – anexată la dosarul cauzei.

In concluzie excepția prematurității a fost in mod corect respinsa de prima instanța si de instanța de apel.

Astfel, având in vedere cele mai sus menționate, intimata solicită menținerea respingerea excepției invocate de recurenta parată si menținețrea in tot a deciziei nr.570 A.

Pe fondul judecării recursului, intimata învederează următoarele:

Art. 274 al. 1 Cod de procedura civila prevede faptul ca partea care cade in pretenții va fi obligata la cerere, sa plătească cheltuielile de judecata, aceasta obligație având la baza dispozițiile art.998 - 999 C.Civil privind angajarea răspunderii delictuale pentru fapta proprie. Criticile pârâtei conform cărora intimata nu a făcut dovada reprezentării efective a apărătorului ales la termenele de judecata, ca facturile sunt emise după pronunțarea hotărârilor judecătorești, iar cheltuielile de judecata nu sunt efectuate in acest sens sunt nefondate pentru următoarele motive.

Atât instanța de fond cât si instanța de apel, au reținut ca intimata a făcut dovada prejudiciului suferit. Astfel Ia dosar se afla in copie certificate, contractele de asistenta juridica nr._/07.09.2010 si_-5/10.11.2009. Obiectul acestor contracte l-a reprezentat, astfel cum reiese clar din conținutul acestora, activitatea de asistenta si reprezentare in fata Curții de Apel București, respectiv a Înaltei Curți de Casație si Justiție in dosarul nr._/3/2008. Totodată, astfel cum rezulta din cuprinsul încheierii din data de 02.02.2010, respectiv Decizia nr.3510 din 06.10.2010 pronunțate in dosarul_/3/2Q08 intimata a fost reprezentata in acest litigiu de cabinetele de avocat cu care a încheiat contractele de asistenta juridică menționate anterior. Nu prezintă relevanță faptul că facturile emise in baza contractelor poarta o data ulterioara soluționării procesului, atât timp cat raporturile contractuale s-au născut anterior acestei date, astfel cum rezulta-din cuprinsul contractelor de asistenta, iar cabinetele de avocat si-au respectat obligațiile contractuale asigurând asistenta sau reprezentarea părții in litigiul respectiv.

In concluzie, nu se pot retine susținerile recurentei cu privire la acest aspect deoarece sunt neîntemeiate.

In privința criticilor privind cuantumul cheltuielilor de judecata nejustificat de mari in raport de volumul de munca depus, consideră intimata ca nici acestea nu pot fi luate in considerare pentru următoarele aspect.

Potrivit prevederilor art. 274 al. 3 Cod de procedura civila, judecătorii au dreptul sa micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute in tabloul onorarilor minimale, ori de câte ori vor constata motivate ca sunt nepotrivit de mici sau mari, fata de valoarea pricinii sau munca îndeplinita de avocat.

In speța, atât instanța de fond cat si cea de apel au apreciat ca onorariul la plata căruia a fost obligata parata este justificat de activitatea efectiv desfășurata de avocatul ales al intimatei, astfel cum a fost reflectata in cuprinsul dosarului. Activitatea a constat in reprezentarea părții si studierea dosarului într-o cauză complexa având ca obiect obligarea intimatei – reclamante la executarea obligației de a evalua terenurile deținute la data înființări si de a-și majora capitalul social, sub sancțiunea daunelor cominatorii. De asemenea, instanța de apel a apreciat in mod corect ca acordarea de asistenta juridica presupune si consultanta acordata părții înaintea depunerii cererilor si formulării apărărilor in fatainstanței. In concluzie, onorariul avocațial solicitat este potrivit in raport cu natura pricinii si munca îndeplinita de avocat, având caracter rezonabil si fiind proporțional cu scopul vizat prin prisma activității de care a beneficiat efectiv intimata si prin raportare la complexitatea cauzei.

În recurs nu au fost administrate probe noi.

Analizând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și cu observarea dispozițiilor art.304 pct.9 C.pr.civ, Curtea reține următoarele:

Critica privind greșita interpretare și aplicare de către instanța de apel a dispozițiilor art.720¹ C.pr.civ. este nefondată.

Tribunalul a reținut corect că temeiul juridic al cererii de chemare în judecată îl constituie răspunderea civilă delictuală. P. urmare, independent de calitatea părților, cauza nu are izvorul contractual impus de dispozițiile art.720¹ C.pr.civ.

Nefondate sunt și criticile privind greșita aplicare a dispozițiilor art.274 al.1 C.pr.civ.

Sub acest aspect, Curtea subliniază că recursul este o cale extraordinară de atac rezervată criticilor de nelegalitate. Aprecierea probelor și stabilirea, pe baza acestora, a situației de fapt este atributul instanțelor de fond, învestite cu soluționarea cauzei în primă instanță și în apel, iar criticile îndreptate împotriva acestor aprecieri nu se încadrează în niciunul dintre motivele de recurs expres și limitativ prevăzute de art.304 C.pr.civ.

Din acest punct de vedere, Curtea reține ca intrate în puterea lucrului judecat statuările instanței de apel cu privire la următoarele împrejurări de fapt: intimata a făcut dovada contractelor de asistență juridică nr._ din 07.09.2010 și nr._ din 10.11.2009, prin depunerea la dosar a acestora, în copii certificate; obiectul acestor contracte l-a reprezentat activitatea de asistență si reprezentare în fața Curții de Apel București, respectiv a Înaltei Curți de Casație si Justiție, în dosarul nr._/3/2008; intimata a fost reprezentată în acest litigiu de cabinetele de avocat cu care a încheiat contractele de asistență juridică menționate anterior.

P. raportare la această situație de fapt, constând în existența contractelor de asistență juridică și în executarea obligațiilor asumate de avocați, instanța de apel a reținut în mod corect că nu prezintă relevanță împrejurarea că epuizarea efectelor celor două contracte de asistență juridică, prin executarea de către intimată a obligațiilor de plată a onorariilor avocațiale, s-a realizat ulterior ultimului termen de judecată din fiecare dosar în parte.

Așadar, dispozițiile art.274 al.1 C.pr.civ. au fost corect aplicate de instanța de apel, care a reținut că prejudiciul suferit de intimată constă în valoarea onorariilor achitate în legătură cu procesul câștigat împotriva apelantei.

Ultimele critici formulate de recurentă privesc greșita aplicare a dispozițiilor art.274 al.3 C.pr.civ., dar și acestea sunt nefondate.

Și în această privință, constatările instanței de apel asupra unor împrejurări de fapt se impun instanței de recurs, care nu are, față de dispozițiile art.304 C.pr.civ., posibilitatea de a le infirma. Este vorba despre: cuantumul onorariului datorat în fiecare fază procesuală în dosarul nr._/3/2008; conținutul activității prestate de avocați, respectiv reprezentarea părții la termenele de judecată, studierea dosarului, consultanța acordată părții înaintea depunerii cererilor si formulării apărărilor în fata instanței; obiectul cauzei nr._/3/2008.

Aceste împrejurări justifică aprecierea caracterului rezonabil al onorariilor achitate de intimată, în raport de miza procesului, de complexitatea obiectului acestuia și, corelativ, de complexitatea activității desfășurate de avocați.

Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art.312 C.pr.civ, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.

P. ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursul formulat de recurenta A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva deciziei civile nr.570 A din 09.05.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă . ADMINISTRATOR JUDICIAR CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA – FILIALA BUCUREȘTI SPRL și cererea de suspendare a executării sentinței civile nr._/14.05.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 08.10.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

C. B. T. A. P. B. A. D. T.

GREFIER

Ș. P.

Red.A.P.B.

Tehdact.R.L./A.P.B.

2 ex./14.11.2014

TB-S.3 – A.V.; S.M.P.

Jud.S.1 – R.F.

← Pretenţii. Decizia nr. 781/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Legea 10/2001. Decizia nr. 1274/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Pretenţii. Decizia nr. 1436/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 1436/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI