Pretenţii. Decizia nr. 308/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 308/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-02-2014 în dosarul nr. 5423/302/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.308R
Ședința publică de la 14 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - R. P.
JUDECĂTOR - F. C.
JUDECĂTOR - A. V.
GREFIER - G.-M. V.
***********
Pe rol soluționarea recursurilor formulate de recurenții-reclamanți C. C. și C. P. și de recurentul-pârât S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva deciziei civile nr.943A/03.10.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. București prin Primarul General, cauza având ca obiect „Legea nr.10/2001, pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-reclamant C. C., personal și asistat de avocat I. M., cu împuternicire avocațială la dosar, recurenta-reclamantă C. P. reprezentată de același avocat, lipsind recurentul-pârât și intimatul-pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul recurenților-reclamanți invederează că nu are cereri de formulat.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul recurenților-reclamanți solicită admiterea recursului conform motivelor depuse în scris la dosar, modificarea deciziei recurate și, pe fond, admiterea primului capăt al cererii de chemare în judecată.
Cu privire la recursul declarat de recurentul-pârât, solicită respingerea acestuia ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cererii de recurs reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, reclamanții C. C. și C. P. au chemat în judecată pe pârâții S. Român, Ministerul Finanțelor Publice și pe M. București pentru a fi obligați la plata prețului de piață al unui imobil cumpărat de reclamanți în baza Legii nr. 112/1995 și pierdut într-o acțiune în revendicare formulată de un terț.
Prin sentința civilă nr. 4757 din 25.05.2012, Judecătoria Sectorului 5 București a respins cererea ca neîntemeiată cu motivarea că actul de vânzare-cumpărare încheiat în baza Legii nr. 112/1995 a fost desființat irevocabil, instanța constatând, totodată, nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 112/1995 la încheierea contractului, astfel că, reclamanții nu au dreptul la despăgubiri egale cu prețul de piață al imobilului.
Apelul declarat de reclamanți împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia civilă nr. 943 din 03.10.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, cu motivarea că, instanța nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere subsidiar, întemeiat pe dispozițiile dreptului comun, ci numai asupra incidenței legii speciale, nr. 10/2001.
Împotriva deciziei au declarat recurs ambele părți din proces.
Recurenții C. C. și C. P. au criticat hotărârea instanței de apel în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă pentru interpretarea greșită a dispozițiilor art. 50/1 din Legea nr. 10/2001. În acest context, instanța trebuia să reanalizeze condițiile în care a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare și trebuia să observe că, legea specială nu cere condiția încheierii actului cu bună-credință.
Recursul nu este fondat.
Instanța de recurs reține ca fiind în totalitate corectă interpretarea dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 10/2001 realizată de ambele instanțe de fond, interpretare aflată în concordanță cu practica judiciară existentă în această materie. În speță, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare prin sentința civilă nr. 89 din 17.02.2003 este echivalentă cu constatarea eludării prevederilor Legii nr. 112/1995 la încheierea contractului, deoarece nu este de conceput, din punct de vedere juridic, pronunțarea nulității unui contract încheiat în conformitate cu dispozițiile legale. Constatarea menționată este irevocabilă și, în prezenta speță, se impune cu putere de lucru judecat, aspect asupra căruia instanța nu se mai poate pronunța decât cu încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a ordinii de drept. De aceea, instanțele de fond au soluționat primul capăt de cerere realizând o interpretare corectă a legii aplicabile, iar recursul analizat în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă va fi respins ca nefondat.
Împotriva deciziei pronunțată în faza apelului a declarat recurs și S. Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și, de asemenea, Ministerul Finanțelor Publice în nume propriu. Critica dedusă judecății în recurs este aceea că, reclamanții nu au formulat două capete de cerere distincte, și chiar dacă ar fi fost formulate două petite distincte, instanța de fond s-a pronunțat asupra capătului de cerere subsidiar, întemeiat pe dreptul comun, în mod implicit, atunci când a stabilit legea aplicabilă.
Recursul nu este fondat.
Prin precizarea acțiunii (fila 23 dosar fond) reclamanții au formulat două cereri distincte, solicitând despăgubiri în baza legii speciale și, în subsidiar, în baza dreptului comun. Instanța de fond a analizat numai prima cerere, fără a motiva și fără a observa și existența cererii subsidiare, astfel că, asupra acestei cereri nici nu a fost posibilă exercitarea controlului judiciar, nepronunțarea conducând, în mod necesar, la trimiterea cauzei spre soluționare, la aceeași instanța de fond.
De aceea, recursul întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă va fi respins ca nefondat, deoarece instanța de apel a procedat corect la desființarea parțială a sentinței, potrivit dispozițiilor art. 297 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, cererile de recurs formulate de recurenții-reclamanți C. C. și C. P. și de recurentul-pârât S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva deciziei civile nr. 943A din 03.10.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. București prin Primarul General.
Irevocabilă.
Pronunțată azi, 14.02.2014, în ședință publică.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
R. P. F. C. A. V.
GREFIER,
G.-M. V.
Red. RP
Tehnored. PS 2 ex.
07.03.2014
Jud. apel TB: I. Târțău
L. E. F.
| ← Cereri. Decizia nr. 951/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 1168/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
