Uzucapiune. Decizia nr. 1142/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1142/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 20020/302/2010
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1142 R
Ședința publică de la 24.06.2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE – M. STELUȚA C.
JUDECĂTOR – D. Z.
JUDECĂTOR – D. F. G.
GREFIER – S. V.
……………………..
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenții reclamanți I. I. și I. Ș., împotriva deciziei civile nr. 2964R/22.11.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți L. I., L. N. și R. N., având ca obiect „uzucapiune”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții reclamanți I. I. și I. Ș. personal și intimatul pârât L. I. personal, lipsind intimații pârâți L. N. și R. N..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că s-a depus la dosar de către recurenții reclamanți I. I. și I. Ș. dovada achitării taxei de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei. De asemenea s-a mai depus la dosar de către aceștia trei exemplare ale motivelor de recurs pentru comunicare.
Instanța comunică intimatului pârât L. I. o copie a motivelor de recurs.
Curtea pune în discuția părților inadmisibilitatea recursului, având în vedere că s-a formulat recurs împotriva unei hotărâri pronunțate de Tribunalul București în recurs.
Recurenții reclamanți I. I. și I. Ș. personal arată că lasă la aprecierea instanței.
Intimatul pârât L. I. personal solicită admiterea excepției.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București sub numărul_, reclamanții I. I. și I. Ș. au solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții R. N., L. I. și L. N. să constate dobândirea în favoarea lor a dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani prin joncțiunea posesiilor în ceea ce privește imobilul situat în Piatra N., nr. 54, sector 5, format din teren în suprafață de 220 mp și construcția edificată pe acest teren alcătuită din 3 camere, un hol, o bucătărie, o magazie, un garaj și anexe.
În motivare, reclamanții au arătat că la data de 28.03.1996 au cumpărat prin înscris sub semnătură privată de la R. A. (autorul pârâților R. N. și B. M.) imobilul menționat, acesta din urmă dobândind imobilul de la L. I. și L. N.. Au arătat reclamanții că au intrat în posesia imobilului de la data semnării înscrisului sub semnătură privată, moment de la care au început și plata taxelor și impozitelor către stat, locuind în imobil continuu, neîntrerupt, netulburați și sub nume de proprietar.
În drept,cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1860, art. 1890 Cod Civil.
Prin încheierea din data de 14.06.2011, instanța a suspendat judecarea cauzei în temeiul disp. art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod pr. civ.
Prin sentința civilă nr. 8318/23.10.2012 Judecătoria sector 5 București a constatat perimarea cererii de chemare în judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 248 alin. 1 Cod proc. Civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul I. I..
În motivarea recursului, recurentul-reclamant a arătat că nu este mulțumit de soluția primei instanțe, că a demarat procedura judiciară din 2007 și că nu s-a rezolvat nimic în procesul cu R. N.. De asemenea, recurentul-reclamant a învederat că și-a angajat avocat care nu s-a preocupat de soarta procesului.
Prin decizia civilă nr. 2964R/22.11.2013 Tribunalul București Secția a IV-a civilă a respins ca nefundat recursul formulat de recurentul-reclamant I. I. împotriva sentinței civile nr. 8318/23.10.2012 în contradictoriu cu intimate-reclamantă I. Ș. și cu intimații-pârâți R. N., L. I. și L. N..
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că recurentul-reclamant nu a formulat critici cu privire la legalitatea hotărârii primei instanțe, rezumându-se a își exprima nemulțumirea față de împrejurarea că cererea de chemare în judecată nu a primit o soluție favorabilă și față de modul în care avocatul său a înțeles să își exercite activitatea.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții I. I. și I. Ș..
În motivarea căii de atac, recurenții-reclamanți au arătat că nu au înțeles sensul cuvântului și solicită redeschiderea dosarului.
Analizând cu prioritatea impusă de lege, respectiv de art. 137 alin. 1 C.pr.civ., admisibilitatea căii de atac promovate de recurenții-reclamanți, pusă în discuția părților la termenul de azi, Curtea constată că recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
În drept, Curtea reține că, prin dispozițiile art. 129 alin. (1) C.pr.civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător. În consecință, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, care este aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice.
În conformitate cu dispozițiile art. 253 alin. 2 C.pr.civ. - potrivit cărora hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare - tribunalul a soluționat calea de atac a recursului împotriva hotărârii de perimare pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București.
Fiind pronunțată în recurs, decizia civilă nr. 2964/2013 este irevocabilă, potrivit dispozițiilor art. 377 alin. 2 pct. 4 C.pr.civ. și, prin aceasta, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Potrivit art. 299 C.pr.civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs hotărârile pronunțate în apel și hotărârile date în primă instanță fără drept de apel.
Așadar, în aplicarea dispozițiilor art. 377 alin. (2) C.pr.civ. raportat la art. 299 din același cod, rezultă că sistemul român de jurisdicție statuează principiului unicității recursului, dreptul la această cale stingându-se prin exercitare.
Prin urmare, declarând recurs împotriva unei decizii irevocabile, recurenții-reclamanți nu s-a conformat unei condiții specifice de admisibilitate a recursului în această materie, motiv pentru care urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții reclamanți I. I. și I. Ș., împotriva deciziei civile nr. 2964R/22.11.2013, pronunțată de Tribunalul București Secția a IV a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți L. I., L. N. și R. N..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.06.2014.
Președinte, Judecător,Judecător,
C. M. Steluța Z. D. G. D. F.
Grefier,
S. V.
Red.dact.jud.MSC
2 ex./8.07.2014
Jud. recurs: R. N.,A. I. P., C.M.I.
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 382/2014. Curtea de Apel... | Expropriere. Decizia nr. 198/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
