Legea 10/2001. Decizia nr. 576/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 576/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 576/2015
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 576 R
Ședința publică de la 19.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – D. F. G.
JUDECĂTOR – D. L. M.
JUDECĂTOR – D. Z.
GREFIER – S. V.
…………………..
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă A. pentru Valorificarea Activelor Statului, împotriva sentinței civile nr. 341/19.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele reclamante I. A. G., R. M., I. D. și I. H. I. G. și intimata intervenientă . SA, având ca obiect „Legea nr. 10/2001”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatele reclamante I. A. G., R. M. și I. D. reprezentați de avocat Toia P., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta pârâtă A. pentru Valorificarea Activelor Statului, intimata reclamantă I. H. I. G. și intimata intervenientă . SA.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul intimatelor reclamante I. A. G., R. M. și I. D. arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Apărătorul intimatelor reclamante I. A. G., R. M. și I. D. solicită respingerea recursului ca nefondat. Apreciază criticile formulate prin motivele de recurs ca neîntemeiate, având în vedere că prin înscrisurile doveditoare depuse în dosarul administrativ și în dosarul instanței de fond s-a probat faptul că imobilul constând în moară și terenul aferent s-a aflat în patrimoniul fostei întreprinderi de morărit, iar după 1990, în baza Legii nr. 15/1990 a intrat în patrimoniul ., situație care este confirmată de această societate ca răspuns la notificarea formulată de autorul reclamanților.
Să se constate că se confirmă că exista în patrimoniul acestei societăți atât terenul, cât și construcțiile. Prin contractul de vânzare de acțiuni de privatizare din data de 28.11.2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, această societate a fost privatizată integral. Arată că există la dosar adresa emisă de Primăria Corabia, nr._/11.02.2013, prin care se comunică în anexă contractul de vânzare a terenului aferent morii, rezultând din istoricul situației juridice că acest imobil după anul 2001 a fost vândut prin licitație de la fosta . către o societate germană, care a construit un magazin.
Arată că la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, pentru că acest moment trebuie avut în vedere ca punct de referință, acele construcții existau și au fost demolate după ce au fost vândute către acele societăți.
Consideră că în aceste condiții sunt aplicabile în prezenta cauză art. 29 alin. 2 și 3 din Legea nr. 10/2001 care prevăd că pentru imobilele preluate abuziv și care se găseau în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, competența de soluționare a notificării revine instituției statului intrată în privatizare, în speță A. pentru Valorificarea Activelor Statului, contrar susținerilor recurentei că nu s-a probat situația juridică, existând la dosar înscrisuri suficiente din care rezultă că acest imobil s-a aflat în patrimoniul acestei societăți.
Referitor la critica privind faptul că pentru construcții nu este în competența acestei instituții să emită dispoziție de acordare de măsuri compensatorii, arată că este neîntemeiată pentru că acele construcții constând în moară, o casă și construcții anexe erau în patrimoniul acelei societăți, deci prin urmare nu revine în competența Primăriei Municipiului București.
Depune la dosar concluzii scrise. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă la data de 03.07.2012, reclamantele I. A., R. M., I. D. și I. H. I. G. au chemat în judecată pe pârâta A. pentru Valorificarea Activelor Statului, solicitând să se dispună soluționarea pe fond a notificării nr. 21/05.06.2001, înregistrată la S.C. Metalorex S.A. Corabia și transmisă către A.V.A.S., privind imobilul situat în orașul Corabia, ., jud. O., format din teren în suprafața de 1800 mp, moară și construcții anexe, în conformitate cu Legea nr. 10/2001, în sensul de a dispune fie restituirea acestuia în natură, fie acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile legii speciale, stabilite la valoarea de piață a imobilului de la momentul soluționării; să fie obligată pârâta A.V.A.S. să transmită imediat și direct către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor dosarul aferent notificării și să fie obligată pârâta A.V.A.S. la plata cheltuielilor de judecată.
În ședința publică de la 03.04.2013, S.C. R. G. Invest S.A. a formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând acordarea măsurilor reparatorii, în procent de 20% din drepturile la măsuri reparatorii, ca efect al încheierii contractului de cesiune de drepturi autentificat sub nr. 1401/13.06.2012 de B.N.P. F. M. și Asociații între intervenientă și reclamante, alături de cota de 80% cuvenită reclamantelor.
Cererea de intervenție a fost admisă în principiu la termenul din 08.05.2013.
Prin sentința civilă nr. 341/19.03.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiată, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantele I. A., R. M., I. D., I. H. I. G., în contradictoriu cu pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului, s-a constatat că reclamantele I. A. G., R. M., I. D. și I. H. I. G. au calitatea de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii constând în compensare prin puncte, în condițiile art. 24 din Legea nr. 165/2013, pentru imobilul situat în orașul Corabia, ., jud. O., compus din teren în suprafață de 1800 mp, moară și construcții anexe demolate, a fost obligată pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului să înainteze dosarul administrativ vizând notificarea nr. 21/05.06.2001 privind imobilul situat în orașul Corabia, ., jud. O., către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și s-a respins cererea de intervenție principală formulată de intervenienta S.C. R. G. Invest S.A., ca neîntemeiată.
P. a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut, in esenta, urmatoarele:
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive, tribunalul a constatat că nu este întemeiată, motivele invocate în susținerea excepției vizând de fapt fondul litigiului și nu legitimarea procesuală a pârâtei în pricina dedusă judecății.
În plus, tribunalul reține că A. pentru Administrarea Activelor Statului – A.A.A.S. este entitatea învestită cu soluționarea notificării în conformitate cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, întrucât prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. Dj/D1B/32 din 28.11.2000 A. pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului a vândut investitorului particular V. Z. F. pachetul majoritar de acțiuni pe care îl deținea la S.C. Metalotex S.A., după cum rezultă din adresa nr. 245/24.07.2001 a S.C. Metalotex S.A...
În această situație, tribunalul constată că pârâtei îi revenea obligația emiterii dispoziției motivate privitoare la notificarea autorilor reclamantelor, pentru că unitatea deținătoare a imobilului notificat - S.C. Metalotex S.A. Corabia este societate integral privatizată, iar A.A.A.S. este instituția publică implicată în privatizare, in temeiul art. 29 din Legea nr. 10/2001.
Analizând fondul cauzei, tribunalul a constatat că la data de 05.06.2001, autorii reclamantelor, I. G. M., I. M. și I. F. D., au formulat notificarea nr. 21 prin intermediul B.E.J. I. G. în baza Legii nr. 10/2001, solicitând restituirea în natură a imobilului situat în orașul Corabia, ., jud. O..
Notificarea a fost înregistrată la S.C. Metalotex S.A. Corabia, care a transmis-o cu adresa nr. 242/24.07.2001 Autorității pentru Administrarea Activelor Statului.
Deși avea obligația legală de a soluționa notificarea, prin emiterea unei decizii motivate, pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului – A.A.A.S. nu a respectat dispozițiile legii, refuzând să comunice un răspuns.
A fost avuta in vedere Decizia nr. XX/19.03.2007 a ICCJ data in recurs in interesul legii.
Prin actul de vânzare autentificat sub nr. 315/1941 de fostul Tribunal Romanați, transcris în registrul acestui tribunal sub nr. 715/24.02.1941, cumpărătorul F. I. a dobândit dreptul de proprietate asupra unui imobil cu teren în suprafață de 1800 mp și toate construcțiile aflate pe el, respectiv o moară din zid de cărămidă, o casă de cărămidă cu două camere și pivniță, acoperită cu tablă de fier, și anexe, imobil situat în Corabia, . nr. 129, care ulterior a avut adresa poștală .. 133, conform procesului-verbal de preluare nr. 1/13.06.1948.
Din adresele nr._/23.08.2013 și nr._/01.11.2013 ale Primăriei orașului Corabia reiese că imobilul din . a aparținut S.C. Metalotex S.A. până în anul 2007. În aceeași adresă se menționează că Primăria orașului Corabia nu deține istoricul de rol poștal.
În consecință, tribunalul a constatat că este dovedită identitatea dintre imobilul notificat și imobilul dobândit de F. I..
Imobilul a fost preluat de stat în baza Legii naționalizării nr. 119/1948, prin procesul-verbal nr. 1/13.06.1948, figurând în „Tabloul cu întreprinderile naționalizate pe baza legii nr. 119 publicată în Monitorul Oficial nr. 135 bis din 11 iunie 1948” din județul Romanați pe numele F. I. din . abuzivă conform art. 2 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001.
În ceea ce privește calitatea reclamantelor de succesori ai fostului proprietar F. I., tribunalul a reținut că acesta a fost dovedita cu certificatul de calitate de moștenitor nr. 223/01.07.1996 eliberat de B.N.P. Cernobai E. din C., certificatul de moștenitor nr. 130/12.07.1999 eliberat de B.N.P. C. M. P., certificatul de moștenitor nr. 54/25.05.2006 eliberat de B.N.P.A. R. D. și M. P., certificatul de moștenitor nr. 97/10.10.2005 emis de același birou notarial si certificatului de moștenitor legal și testamentar nr. 56/12.06.2012 emis de același notar si avand in vedere art. 3 alin. 1 si art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.
Cu privire la întinderea dreptului de proprietate, tribunalul a reținut că, prin contact de vânzare-cumpărare autentic, F. I. a dobândit în proprietate suprafața de 1800 mp teren, iar în procesul-verbal de preluare a fost înscrisă suprafața de 1500 mp teren. Tribunalul a constatat însă că descrierea imobilului din actul de preluare – procesul-verbal nr. 1/13.06.1948 este aceeași cu cea din actul de dobândire – actul de vânzare autentificat sub nr. 315/1941 de fostul Tribunal Romanați, operând prezumția că limitele imobilului nu s-au modificat, astfel că este considerată reală suprafața de 1800 mp menționată în titlul autorului reclamantelor.
În privința construcțiilor, coroborând mențiunile din actul de dobândire cu cele din actul de preluare referitoare la compunerea imobilului – teren și construcție, tribunalul a constatat că au existat pe teren o construcție cu destinația de moară (parter și două etaje), o construcție cu destinația de locuință (trei camere, sală și pivniță) și alte anexe (bucătărie de vară, magazie).
În privința modalității de restituire, tribunalul a constatat că sunt incidente prevederile art. 29 din Legea nr. 10/2001, imobilul notificat fiind la momentul notificării în patrimoniul S.C. Metalotex S.A., societate privatizată, respectiv succesorii notificatorilor sunt îndreptățiți la acordarea măsurilor reparatorii în echivalent - compensare prin puncte în condițiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România.
Au fost avute in vedere si prevederile Legii nr. 165/2013 si în temeiul art. 21 din Legea nr. 165/2013, tribunalul o va obliga pe pârâta A. pentru Administrarea Activelor Statului să înainteze dosarul administrativ vizând notificarea nr. 21/05.06.2001 privind imobilul situat în orașul Corabia, ., jud. O., Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor în vederea stabilirii numărului de puncte ce se vor acorda în compensare.
Având în vedere că prin tranzacția autentificată sub nr. 779/24.10.2013 de B.N.P. F. M. și Asociații, a fost desființat cu efect retroactiv contractul cesiune autentificat sub nr. 1401/13.06.2012 de același birou notarial, prin care reclamantele au înstrăinat drepturile ce li se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății în cotă de 20% către intervenienta S.C. R. G. Invest S.A., părțile fiind repuse în situația anterioară, tribunalul a respins cererea de intervenție principală ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat, in termen legal, prezentul recurs pârâta A. pentru Valorificarea Activelor Statului, invocand disp. art. 304 pct. 9 C.pr.civ. si dezvoltand urmatoarele critici:
1. În condițiile Legii nr. 10/2001 republicata, AAAS are obligații legale numai in condițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001/R, respectiv numai pentru imobilele care se afla evidențiate in patrimoniul unei societăți comerciale privatizate integral, cu respectarea prevederilor legale de către instituția AAAS.
Sunt invocate disp. art. 29 din Legea nr. 10/2001 si ale art. 21 alin. (6) si (7) din Legea nr. 165/16.05.2003 si se arata ca Secretariatul Comisiei Naționale este cel care face evaluarea imobilului revendicat si in favoarea căreia s-a emis decizie motivata de masuri compensatorii de către entitatea competenta.
Entitățile care emit decizii/dispoziții motivate au competenta potrivit prevederilor din Legea nr. 10/2001 modificata prin Legea nr. 165/2013 sa propună acordarea de masuri compensatorii.
In raport de prevederile ce reglementează si instituie procedura administrativa obligatorie, in procesul de soluționare a notificării depusa de intimați, AAAS nu a putut soluționa aceasta solicitare deoarece, conform dispozițiilor art. 23 din lege, nu au fost depuse la dosarul administrativ documente imperativ necesare conform prevederilor Legii nr. 10/2001/R, după cum urmează:
In cauza nu se dovedește că imobilul este evidențiat in patrimoniul unei societăți comerciale privatizate integral de AAAS, respectiv ., dimpotrivă, din actele si susținerile cauzei nu rezulta situația juridica a imobilului revendicat, de imobil care se afla in patrimoniul societății mai sus menționate.
In acest sens, exista adresa emisa AAAS către ., înregistrata sub nr. P/_/23.08.2012, cu privire la situația juridica a imobilului revendicat, care pana in prezent a rămas fără răspuns.
Răspunsul ., era important si util, in vederea stabilirii situației juridice a imobilului revendicat si soluționării notificării formulate in temeiul Legii nr. 10/2001/R de către intimați.
Așadar, dosarul administrativ aferent notificării formulata de intimați, privind masurile compensatorii pentru imobilul revendicat, nu a fost completat cu toate actele doveditoare in condițiile art. 23 si urm. din Legea nr. 10/2001 republicata.
AAAS apreciază ca este necesar ca intimații sa depună in completarea dosarului administrativ, documentele doveditoare, in condițiile art. 23 si urm din Legea nr. 10/2001 republicata.
In consecința, procedura administrativa prevăzuta de art. 29 din lege, trebuie sa fie suspendata de drept, in conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, pana la soluționarea definitiva si irevocabila a prezentei acțiuni.
2.Cu privire la imobilul - construcții revendicat in cauza, ce a aparținut antecesorilor intimaților, format din "moara si construcții anexe demolate" competenta de soluționare a notificării nu revine AAAS, ci primăriei in a cărei raza teritoriala s-a aflat imobilul revendicat, conform dispozițiilor art. 10 si 32 din Legea nr. 10/2001 republicata.
SE citeaza art. 10 (1) si art. 32 (1) din Legea nr. 10/2001 si se sustine ca, față de aceste texte legale, în conformitate cu dispozițiile art. 10 coroborat cu art. 32 din Legea nr. 10/2001 republicată, competenta de soluționare a notificării cu privire la construcțiile naționalizate si ulterior demolate, aparține Primăriei si nu AAAS.
3. Având in vedere obligarea AAAS cu privire la înaintarea dosarului administrativ vizând notificarea nr. 21/05.06.2001 privind imobilul situat in orașul Corabia, ., județul O., către Comisia Naționala pentru Compensarea Imobilelor, menționam următoarele:
AAAS transmite dosarele administrative vizând notificările formulate in temeiul Legii nr. 10/2001, numai după emiterea deciziilor motivate in urma soluționării notificărilor formulate in temeiul Legii nr. 10/2001 republicata.
După emiterea deciziei motivate, notificarea și toate documentele comunicate în vederea soluționării acesteia (dosarul administrativ) vor fi comunicate Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Imobilelor.
Soluționând recursul formulat în raport de criticile dezvoltate, Curtea il va respinge, ca nefondat.
Este nefondată susținerea că situația juridică a imobilului în discuție a rămas nelămurită, Curtea constatând că prin adresele depuse la filele 179, 267 și 274 dosar fond, a rezultat cu claritate faptul că imobilul moară se afla în anul 2001 în patrimoniul . cum răspunde această societate prin adresa nr. 245/24.07.2001 adresată notificatorului I. F. D., rămânând în patrimoniul acesteia până în anul 2007, când a fost adjudecat în cadrul unei executări silite de către . Corabia, construcțiile existente pe terenul de 5389 mp au fost desființate, iar, ulterior, prin două contracte de vânzare-cumpărare încheiate în iulie și septembrie 2009, terenul a fost vândut succesiv, în prezent fiind ocupat de un magazin Penny autorizat a fi construit prin autorizația nr. 5/05.08.2010, astfel cum a comunicat Primăria Orașului Corabia prin adresele nr._/23.08.2013 și nr._/01.11.2013.
Se mai comunică de către A. pentru Administrarea Activelor Statului prin adresele depuse la filele 294 și 297 dosar fond, că . fost privatizată de către A. înainte de apariția Legii nr. 10/2001 prin contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni din 12.01.2000 și 28.11.2000.
În aceste condiții, rezultă cu evidență faptul că situația imobilului a fost lămurită sub toate aspectele relevante.
Anume, sub aspectul situatiei de fapt, a rezultat că la . Legii nr. 10/2001 imobilul – teren și construcții se afla în patrimoniul . privatizată anterior de A., ceea ce atragea competența A. de a soluționa notificarea pentru terenul preluat de către stat și aflat la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 în patrimoniul unei societăți privatizate integral de către A., în condițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001. Iar in ce privește construcțiile existente pe teren și care au aparținut autorului reclamanților, s-a relevat din probatoriul analizat mai sus că acestea au existat la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 în patrimoniul . demolate abia în 2007), deci soluționarea notificării și pentru acestea cădea tot în competența A., în condițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, iar nu în competența primăriei în condițiile art. 32 din aceeași lege.
Curtea constată nefondată și ultima critică a recurentei referitoare la înaintarea dosarului către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, văzându-se că, de fapt, nu se indică de către recurentă în ce constă, de fapt, critica sa raportat la soluția instanței.
În măsura în care obiecțiunea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului ar fi că înaintează dosarul numai după emiterea deciziei de soluționare a notificării, Curtea constată că notificarea este soluționată la acest moment de către instanța de judecată, A. pentru Administrarea Activelor Statului nemaiputând soluționa, ea însăși, această notificare.
Așadar, soluționarea propriu-zisă a notificării este făcută prin hotărârea irevocabilă a instanței, în competența AAAS nemairămânând decât emiterea unei proprii decizii prin care să pună în executare hotărârea instanței de judecată.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată recurenta la 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs către intimații-reclamanți I. A. G., R. M. și I. D..
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă A. pentru Valorificarea Activelor Statului, împotriva sentinței civile nr. 341/19.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-reclamante I. A. G., R. M., I. D. și I. H. I. G. și intimata-intervenientă . SA.
Obligă pe recurentă la 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs către intimații-reclamanți I. A. G., R. M. și I. D..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. F. G. D. L. M. D. Z.
GREFIER,
S. V.
Red. DG
Tehnored. GC/PS 2 ex
28.05.2015
Jud. fond: E. D.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 594/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Conflict de competenţă. Sentința nr. 95/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
