Obligaţie de a face. Decizia nr. 179/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 179/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 179/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.179 R
Ședința publică de la 05 februarie 2015
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE - B. A. C. JUDECATOR - G. D. M.
JUDECĂTOR - M. A. M.
GREFIER - A. G. C.
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă Asociația de P. .-Z (fostă A-B-C-Z) împotriva deciziei civile nr.680A/21.06.2013 pronunțată Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă Asociația de P. .-A3.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 29 ianuarie 2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când, Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea la 05 februarie 2015.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 07.07.2011, sub nr._, reclamanta Asociația de P. .-A3 a chemat în judecată pe pârâta Asociația de P. Y2 A-B-C-Z, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei să predea reclamantei registrele aferente fondului de rulment, fondului de reparații și fondului special, precum și situația fondului de rulment și de reparații, defalcat pentru fiecare apartament de la scările A1, A2, A3; predarea sumelor de bani reprezentând fondul de rulment colectat de la membrii reclamantei și a dobânzilor eferente acestor sume, de la data constituirii pârâtei; predarea sumelor de bani reprezentând fondul de reparații și fondul special colectat de la membrii reclamantei și a dobânzii aferente acestor sume, pe ultimii trei ani; predarea cărții tehnice a lifturilor scărilor A1,A2, A3 din tronsonul Y2; predarea unei copii legalizate a cărții tehnice a construcției imobilului Y2 A-B-C-Z; obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în cuantum de 300 lei/zi de întârziere până la predarea înscrisurilor menționate la capetele de cerere 1, 4 și 5, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, până la data predării efective a documentelor respective, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată și cerere reconvențională, prin care a solicitat instanței să dispună obligarea reclamantei să îi predea în copii certificate și în original înscrisurile depuse în dosarul civil nr._/301/2010, anexă la cererea de acordare a personalității juridice a Asociației .,A3 pentru a se stabili împrejurările, condițiile juridice și temeiul legal în care s-ar fi constituit asociația reclamantă; obligarea patronului S.C Cvartal G. S.R.L să părăsească, de îndată, proprietatea comună a tronsonului A și să lase accesul liber pe spațiul comun al acestui tronson, al administratorului C. C. și al salariaților asociației de bază; obligarea lui V. A. și a patronului G. A. să îi predea evidențele contabile, registrele de casă, cotoarele chitanțierelor fiscale și dispozitivele de plată, pentru a stabili valoarea sumelor încasate ilegal de la restanțierii asociației de bază, pe listele de plată întocmite de pârâtă; obligarea la returnarea sumelor restante în perioada mai 2010 – ianuarie 2012, încasate ilegal și în mod forțat de la o parte din proprietarii scărilor 1, 2 și 3 din blocul Y2, tronsonul A, în cuantum de 323.395,41 lei și la încetarea de a mai încasa; obligarea la plata penalităților date de furnizorii de servicii în cuantum de 103.843,56 lei Asociației .-C-Z, deținătoare a contractelor unice pe toate cele 11 scări și daune interese de 10.000 Euro; cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta pârâtă a depus la dosar cerere precizatoare și întâmpinare la cererea reconvențională, indicând suma estimativă a fondului de rulment colectat de pârâtă în perioada 1996-2001 și a fondului de reparații ca fiind 30.000 lei.
Prin sentința civilănr._/27.09.2012 pronunțată în dosarul civil_, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pârâte pentru primele trei capete de cerere din cererea principală și a respins aceste capete de cerere ca fiind formulate de o persoană fără calitate procesuală activă; a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta Asociația de P. .-A3, în contradictoriu cu pârâta Asociația de P. Y2 A-B-C-Z și a obligat pe pârâta reclamantă să predea reclamantei pârâte o copie legalizată a cărții tehnice a construcției – blocul Y2 A-B-C-Z, efectuată pe cheltuiala reclamantei pârâte; a respins cererea privind predarea cărții tehnice a lifturilor scărilor A1, A2 și A3 din tronsonul Y2, ca neîntemeiată; a respins cererea privind daunele cominatorii, ca inadmisibilă; a luat act de renunțarea pârâtei reclamante la judecarea cererii reconvenționale și a dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți în limita sumei de 174,96 lei și a obligat reclamanta pârâtă către pârâta reclamantă la plata diferenței de 241,70 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin încheierea de ședință pronunțată în data de 02.09.2002 în dosarul nr. 227/2002, Judecătoria Sectorului 3 București a acordat personalitate juridică Asociației de P. .-C-Z cu sediul în .. 57A, sector 3, pârâta-reclamantă din prezenta cauză, această asociație fiind constituită în vederea administrării proprietății comune aferente la 535 de locuințe. Conform susținerilor ambelor părți, acest ..
Ulterior, prin încheierea de ședință din 28.10.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._/301/2010, a fost acordată personalitate juridică și Asociației de P. .-A3, având sediul în București, ., sector 3, reclamanta-pârâtă din prezenta cauză. Această încheiere a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 861/21.03.2011 pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, prin care a fost respins recursul formulat de Asociația de P. .-C-Z. Din considerentele acestei decizii, precum și din susținerile ambelor părți și răspunsurile la interogatorii, rezultă că asociația reclamantă-pârâtă s-a constituit la nivelul unui tronson din cele patru, respectiv tronsonul A, care cuprinde trei scări, A1, A2 și A3 și care a fost anterior administrat de asociația reclamantă. Deși asociația reclamantă-pârâtă a fost înființată prin hotărâre a instanței judecătorești, irevocabilă, asociația pârâtă-reclamantă nu recunoaște legalitatea existenței acesteia și pretinde în continuare că este îndreptățită să administreze întregul . înființarea pârâtei-reclamante.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pe primele trei capete de cerere, prin care reclamanta-pârâtă solicită obligarea pârâtei-reclamante să îi predea registrele aferente fondului de rulment, fondului de reparații și fondului special, situația fondului de rulment, sumele de bani reprezentând fondul de rulment, fondul de reparații și fondul special colectate de la membrii reclamantei și a dobânzii aferente acestor sume, instanța a apreciat că reclamanta-pârâtă nu și-a justificat calitatea procesuală activă.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana celui care formulează o acțiune și cel care este titularul dreptului sau interesului afirmat pentru care este necesară realizarea sa pe calea justiției. Uneori, legea limitează calitatea procesuală activă numai pentru anumite persoane, stabilind expres cine poate formula anumite categorii de acțiuni.
Excepția lipsei calității procesuale active, excepție absolută și peremptorie, este mijlocul juridic prin care se invocă lipsa identității dintre persoana care formulează o acțiune și cea care o putea formula.
În cauză, conform disp. art. 24 din Norma Metodologică de aplicare a Legii nr. 230/2007 aprobată prin H.G nr. 1588/2007, fondul de rulment se colectează în scopul asigurării fondurilor necesare pentru plăți curente și se constituie prin plata anticipată a cotei ce revine fiecărui proprietar; fondul de reparații este un fond cu perioadă de folosire limitată, colectat pentru repararea părților de construcții/instalații aflate în proprietate comună, iar fondul special se constituie din veniturile obținute de asociația de proprietari din activități economice sau din alte activități desfășurate și se utilizează pentru îmbunătățirea confortului și eficienței condominiului, pentru întreținerea și repararea proprietății comune.
Potrivit alin. 4 din același articol „Fondul de rulment încasat se poate restitui în situațiile de schimbare a domiciliului sau a dreptului de proprietate, dacă prin actele de transmitere a dreptului de proprietate sau a folosinței locuinței nu se stipulează altfel, precum și în situațiile în care cheltuielile lunare scad conform deciziei comitetului executiv, la cererea proprietarului.”
Deși nu se prevede expres care este situația fondului de rulment sau a celorlalte fonduri, în măsura în care nu au fost utilizate, în ipoteza în care se înființează o asociație de proprietari la nivelul unui tronson sau scară, este evident că acestea trebuie restituite numai proprietarilor de la care a fost colectate, întrucât între cele două asociații de proprietari nu s-au stabilit raporturi juridice obligaționale.
De asemenea, reclamanta pârâtă nu a făcut dovada nici a unui mandat din partea tuturor proprietarilor din tronsonul la nivelul căruia a fost constituită și nici că proprietarii din întregul .-Z, anterior constituirii asociației reclamante pârâte, ar fi fost de acord ca în situația separării unui tronson sau a unei scări, fondurile colectate de la proprietarii apartamentelor din tronsonul sau scara respectivă să fie transferate către noua asociație, astfel că, obligația pârâtei-reclamante de restituire poate exista numai față de proprietarii de la care au fost colectate fondurile.
Prin urmare, față de aceste considerente, instanța a constatat că reclamanta pârâtă nu are calitate procesuală activă în formularea primelor trei capete de cerere, motiv pentru care excepția lipsei calității procesuale active a fost admisă, iar pe fond, aceste cereri au fost respinse ca fiind formulate de o persoană care nu are calitate procesuală activă.
Pe fondul cauzei, în drept, instanța a reținut că potrivit 17 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, „cartea tehnică a construcției cuprinde documentația de execuție și documente privitoare la realizarea și exploatarea acesteia. Ea se întocmește prin grija investitorului și se predă proprietarului construcției, care are obligația să o păstreze și să o completeze la zi; prevederile din cartea tehnică a construcției referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar și utilizator.” De asemenea, conform art. 25 lit. b din aceeași lege, proprietarii construcțiilor au obligația de păstrare și completare la zi a cărții tehnice a construcției și de predare a acesteia, la înstrăinarea construcției, noului proprietar.
Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/1995, obligativitatea întocmirii cărții tehnice a construcției a fost instituită prin Legea nr. 8/1977, care prevedea că pentru toate construcțiile, indiferent de natura lor, unitățile beneficiare sunt obligate sa întocmească, împreuna cu unitățile de proiectare si de execuție, cartea tehnica a construcției, care trebuie sa cuprindă în mod obligatoriu proiectul de execuție, orice completări ulterioare ale acestuia, aprobate potrivit legii, precum si normele tehnice de exploatare si întreținere. După recepția definitiva, cartea tehnica a construcției se păstrează la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular comunal, orășenesc sau municipal al localității unde este amplasata construcția și la unitatea beneficiara.
Cartea tehnică a construcției este definită în art. 5 din anexa nr. 5 la Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora aprobat prin H.G nr. 273/1994 ca fiind ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea și urmărirea comportării în exploatare a construcției și instalațiilor aferente acesteia, cuprinzând toate datele, documentele și evidențele necesare pentru identificarea și determinarea stării tehnice (fizice) a construcției respective și a evoluției acesteia în timp.
Prin urmare, cartea tehnică a unei construcții cuprinde și documentația tehnică referitoare la lifturi, neexistând obligativitatea întocmirii și păstrării unor cărți tehnice distinct cu privire la unele instalații ale construcției.
Apărarea pârâtei, conform căreia nu deține cartea tehnică a imobilului, nu poate fi reținută în cauză, întrucât aceasta avea obligația de deținerii, păstrării și completării la zi cu toate modificările intervenite de la predarea în folosință a construcției.
Concluzionând, instanța a apreciat că cererea reclamantei pârâte privind predarea copiei legalizate a cărții tehnice a construcției – blocul Y2 A-B-C-Z, este întemeiată, astfel că a admis acest capăt de cerere. Cu toate acestea, având în vedere că toată această documentație poate impune efectuarea unor cheltuieli în vederea legalizării, instanța a dispus ca acestea să fie suportate de reclamanta-pârâtă, întrucât pârâta-reclamantă nu poate fi obligată să suporte anumite costuri care profită exclusiv reclamantei pârâte.
Totodată, cererea referitoare la predarea cărții tehnice a lifturilor scărilor A1,A2, A3 din tronsonul Y2 a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât documentația tehnică a acestor lifturi trebuie să se regăsească în cuprinsul cărții tehnice a întregului imobil.
În ce privește daunele cominatorii solicitate de reclamanta-pârâtă, s-a avut în vedere că prin . dispozițiilor art. 580³ C.pr.civ., legiuitorul și-a exprimat preferința pentru întrebuințarea instituției amenzii cominatorii în favoarea statului, ceea ce lasă fără temei legal (afară de situațiile stabilite prin legi speciale) aplicarea de daune cominatorii. Pe de altă parte, s-a avut în vedere că aplicarea acestui mijloc de coerciție cade în competența instanței de executare și numai în cazul neexecutării voluntare de către debitor a obligațiilor de a face intuituu personae ori al refuzului de a respecta o obligație de a nu face stabilită prin titlu executoriu, astfel că instanța a respins această cerere ca inadmisibilă.
În baza art. 246 C.pr.civ., având în vedere principiul disponibilității acțiunii și manifestarea expresă de voință a pârâtei-reclamante exprimată prin reprezentantul său legal asistat de apărător la termenul de judecată din data de 08.03.2012, instanța a luat act de renunțarea acesteia la judecarea cererii reconvenționale.
În baza art. 276 C.pr.civ., instanța a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți în limita sumei de 174,96 lei și a obligat reclamanta pârâtă către pârâta reclamantă la plata diferenței de 241,70 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta Asociația de P. Y2 A1-A2-A3, iar prin decizia civilă nr.680 A din 21.06.2013, Tribunalul București Secția a V -a Civilă a admis apelul, a anulată în parte sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecarea capetelor 1,2,3 și 4 de cerere. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate, cu excepția celor privind cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Critica formulată de apelanta-reclamantă Asociația de P. .-A3 privind greșita admitere a excepției lipsei calității sale procesuale active pe primele trei capete de cerere este întemeiată.
Pentru ca o persoană să fie parte în proces, este necesar, pe lângă îndeplinirea altor condiții, să aibă calitate procesuală. Prin calitatea procesuală se desemnează titularul dreptului de a acționa în justiție și în același timp persoana împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Calitatea procesuală se determină în concret, în raport de litigiul dedus judecății, deoarece în cadrul unui raport juridic litigios numai o anumită persoană poate fi reclamantă, respectiv pârâtă. Raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul în litigiu.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, existența unei identități între persoana pârâtului și persoana obligată în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).
Întrucât reclamantul este cel care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. Această obligație își are temeiul în dispozițiile art. 112 C.proc.civ, potrivit cărora cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția. Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție, reclamantul justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea sa împotriva unui anumit pârât.
În cauză, prin cererea de chemare în judecată cu care a învestit instanța, reclamanta Asociația de P. .-A3 a solicitat obligarea pârâtei Asociația de P. Y2 A-B-C-Z să îi predea registrele aferente fondului de rulment, fondului de reparații și fondului special, precum și situația fondului de rulment și de reparații, defalcat pentru fiecare apartament de la scările A1, A2, A3; predarea sumelor de bani reprezentând fondul de rulment colectat de la membrii reclamantei și a dobânzilor eferente acestor sume, de la data constituirii pârâtei; predarea sumelor de bani reprezentând fondul de reparații și fondul special colectat de la membrii reclamantei și a dobânzii aferente acestor sume, pe ultimii trei ani; predarea cărții tehnice a lifturilor scărilor A1,A2, A3 din tronsonul Y2; predarea unei copii legalizate a cărții tehnice a construcției imobilului Y2 A-B-C-Z; obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în cuantum de 300 lei/zi de întârziere până la predarea înscrisurilor menționate la capetele de cerere 1, 4 și 5, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, până la data predării efective a documentelor respective, cu cheltuieli de judecată.
Potrivit art.45 alin.2 și 3 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari „ (2) Înainte de începutul următorului an fiscal și pentru fiecare an fiscal ce urmează, comitetul executiv va pregăti și va prezenta proprietarilor în adunarea generală un buget anual de venituri și cheltuieli, suficient pentru a acoperi cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv fondurile necesare organizării și funcționării acesteia. (3) Proprietarii membri ai asociației de proprietari au obligația să aprobe și un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune. Comitetul executiv va pregăti și va prezenta adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimentează în avans, în tranșe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor asociației de proprietari. Plățile pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune se vor face din fondul de reparații. Proprietarii membri ai asociației de proprietari pot aproba și alte fonduri cu caracter special”.
Potrivit art.24 alin.1,2,4 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr.230/2007, aprobată prin H.G nr.1588/2007„(1) În scopul asigurării fondurilor necesare pentru plăți curente, asociația de proprietari stabilește cuantumul și cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment. De regulă, fondul de rulment se dimensionează astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice.(…)(2) Fondul de rulment se constituie prin plata anticipată a cotei ce revine fiecărui proprietar, potrivit hotărârii adunării generale a asociației de proprietari, iar reîntregirea fondului de rulment se face lunar, prin plata sumelor afișate pe lista de plată(…). (4) Fondul de rulment încasat se poate restitui în situațiile de schimbare a domiciliului sau a dreptului de proprietate, dacă prin actele de transmitere a dreptului de proprietate sau a folosinței locuinței nu se stipulează altfel, precum și în situațiile în care cheltuielile lunare scad conform deciziei comitetului executiv, la cererea proprietarului. (5) Asociația de proprietari va constitui un fond pentru repararea părților de construcții/instalații aflate în proprietate comună, fond cu perioadă de folosire limitată, care va fi depus în contul asociației de proprietari și nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociației de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri și cheltuieli”.
În conformitate cu art. 46 din Legea nr.230/2007 „ Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.”
Din economia dispozițiilor legale mai sus enunțate rezultă că fondul de rulment, fondul de reparații și fondul special se colectează de asociația de proprietari, fiind necesare asigurării resurselor pentru plăți curente, pentru plățile reparațiilor și îmbunătățirilor aduse proprietății comune etc.
Prin urmare, în situația constituirii unei noi asociații de proprietari la nivelul unui tronson sau al unei scări, este firesc ca noua asociație să preia, în vederea administrării și gestionării, fondurile constituite prin contribuția proprietarilor care fac parte din noua asociație, în măsura în care acestea nu au fost utilizate. În realitate, nu este vorba de o „restituire” a sumelor aferente acestor fonduri, ci de o preluare a acestora de către noua asociație constituită, care reprezintă interesele membrilor săi legate de administrarea și gestionarea proprietății comune.
Totodată, noua asociație de proprietari constituită la nivel de tronson sau scară trebuie să preia și registrele în care sunt evidențiate contribuțiile membrilor săi legate de constituirea fondului de rulment, fondului de reparații și a fondului special.
Pe de altă parte, s-a reținut că, cu ocazia Adunării Generale a Asociației de P. .-A3 din data de 24.02.2011, membrii asociației au hotărât recuperarea sumelor aferente fondului de rulment și a fondului de reparații aflate scriptic și faptic în contabilitatea Asociației de P. Y2 A-B-C-Z, astfel cum a rezultat din procesul-verbal întocmit la acea dată, depus la dosar în apel.
În consecință, instanța de fond a reținut în mod eronat că reclamanta nu are calitate procesuală activă pe primele 3 capete de cerere, privind obligarea pârâtei de a preda registrele aferente fondului de rulment, fondului de reparații și fondului special, cât și sumele de bani reprezentând fondul de rulment, fondul de reparații și fondul special, cu dobânda aferentă acestor sume.
În ceea ce privește critica apelantei-reclamante referitoare la greșita respingere a capătului de cerere privind obligarea pârâtei la predarea cărții tehnice a lifturilor, se constată că și aceasta este întemeiată.
Potrivit art.261 pct. 5 C.pr.civ, hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil, consacrat de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului presupune motivarea hotărârilor. Curtea de la Starsbourg a statuat, în numeroase cauze, referitor la această garanție procedurală ce decurge din disp.art.6 al CEDO, că justițiabilii trebuie să se convingă că s-a făcut dreptate și că judecătorul a examinat probele administrate; în plus, enunțarea problemelor de drept și de fapt pe care judecătorul s-a întemeiat trebuie să-i permită justițiabilului să aprecieze șansele de succes ale unui recurs (cauza Hadjianastasssiou c.G.; cauza Hiro Balani c.Spania; cauza Riuz Torija c.Spania).
S-a constatat că prima instanță a făcut o motivare sumară, din cuprinsul căreia nu rezultă cu claritate considerentele pentru care s-a oprit la soluția de respingere a cererii privind predarea cărții tehnice a lifturilor. Simpla afirmație, în sensul că documentația tehnică a lifturilor trebuie să se regăsească în cuprinsul cărții tehnice a întregului imobil, fără a se arăta pe baza căror probe s-a reținut o atare împrejurare și care sunt dispozițiile legale care reglementează o atare situație, nu constituie, în realitate, o motivare convingătoare în ceea ce privește soluția dată capătului patru de cerere.
Prin urmare, s-a constatat că soluția primei instanțe asupra capătului de cerere privind obligarea pârâtei la predarea cărții tehnice a lifturilor nu este motivată în fapt și în drept, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului.
Pentru considerentele reținute în cele ce preced, reținând că în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului cât privește capetele 1,2,3 și 4 de cerere, în baza art.297 alin.1 C.pr.civ tribunalul a admis apelul, a anulat în parte sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecarea capetelor 1,2,3 și 4 de cerere la aceeași instanță (apelanta-reclamantă solicitând în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel). Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate, cu excepția celor privind cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta pârâtă Asociația de P. .-Z (fostă A-B-C-Z).
În motivarea recursului recurenta a arătat că decizia este nelegală și netemeinică, având în vedere următoarele:
Tribunalul în conținutul deciziei enumeră capetele de cerere cu care a fost învestită judecătoria și omite să menționeze temeiul de drept al respectivelor cereri.
Motivele deciziei atacate sunt contradictorii și străine de natura cauzei.
Astfel, în ceea ce privește admiterea excepției lipsei calității procesuale active a intimatei-reclamante, instanța de apel, în mod contradictoriu, deși consemnează că instanța de fond a unit această excepție cu fondul la data de 08.03.2012, consideră că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului. Recurenta arată că instanța de fond a cercetat fondul, s-au încuviințat și administrat probe atât pe excepție, cât și pe fondul cauzei.
În ceea ce privește capătul de cerere privind predarea cărții tehnice a lifturilor, instanța de apel în mod greșit constată că prima instanță a făcut o motivare sumară din cuprinsul căreia nu ar rezulta cu claritate considerentele, dimpotrivă instanța de fond motivând această decizie în mod temeinic și legal.
Instanța de apel, susține recurenta, a motivat decizia atacată fără nicio legătură cu situația de fapt și cu obiectul cauzei.
Astfel cum corect a reținut instanța de fond, recurenta a dobândit personalitate juridică prin încheierea din data de 09.02.2002 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București.
Pe tronsonul A, peste asociația recurentă, prin încheierea din data de 28.10.2010, Judecătoria Sectorului 3 București a acordat personalitate juridică asociației intimate-reclamante. Această asociație nu s-a separat de asociația recurentă, nu are legătură cu aceasta, nici patrimonial, nici juridic.
Pentru prejudiciile create au fost formulate plângeri penale, iar cererile de chemare în judecată formulate în dosarele inițiate de intimata-reclamantă având ca obiect pretenții împotriva proprietarilor de pe tronsonul A sunt în majoritate respinse.
În consecință, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei și menținerea sentinței judecătoriei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 299 – 316 Cod procedură civilă, Legea nr. 230/2007, HG nr. 1588/2007.
Intimata Asociația de P. .-A3 a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, intimata a arătat că recurenta nu motivează recursul, rezumându-se să reia câteva aspecte care nu au legătură cu cauza.
Intimata a arătat că este îndreptățită să solicite restituirea fondurilor și a documentelor de înregistrare a încasării acestor fonduri, câtă vreme gestionarea lor se face de intimată în mod colectiv, iar predarea cărții tehnice a lifturilor este obligatorie pentru buna administrare a condominiului.
Respingerea acestui capăt de cerere a fost motivată succint de către instanța de fond, întrucât s-a limitat să motiveze că documentația tehnică a lifturilor trebuie să se regăsească în cuprinsul cărții tehnice a întregului imobil, deși cele două documentații sunt diferite, instanța de fond prezumând că ar trebui să se regăsească, fără a avea dovada în acest sens.
De asemenea, recurenta încearcă să se prevaleze de o așa zisă lipsă a calității procesuale active a intimatei-reclamante, însă nu motivează de ce refuză predarea sumelor de bani pe care le-a încasat inclusiv după ce intimata a obținut personalitate juridică.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 230/2007.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor expuse mai sus, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Critica referitoare la faptul că deși instanța enumeră capetele de cerere cu care a fost învestită judecătoria, omite să menționeze temeiul de drept al respectivelor cereri nu reprezintă un motiv de nelegalitate a deciziei care să poată fi încadrat în prevederile art. 304 Cod procedură civilă.
În privința motivului de recurs prevăzut de art.304 pct. 7 C.pr.civ în sensul că motivele deciziei atacate sunt contradictorii și străine de natura cauzei, recurenta susține că în mod contradictoriu instanța de apel, deși consemnează că instanța de fond a unit excepția lipsei calității procesuale active cu fondul, consideră că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
Critica este nefondată.
Chiar dacă prima instanță a unit excepția lipsei calității procesuale active cu fondul cauzei, în aplicarea art. 137 alin. 2 C.pr.civ., soluția dată a fost aceea de admitere a excepției și de respingere a primelor trei capete de cerere ca fiind formulate de o persoană fără calitate pasivă.
Din punct de vedere procedural, o asemenea soluție echivalează cu necercetarea fondului, deoarece acțiunea nu a fost soluționată pe fond, ci în baza unei excepții procesuale, chiar dacă pentru dezlegarea acesteia instanța a apreciat că este nevoie sa se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.
Reținând că în mod greșit a prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 297 teza a II a C.pr. civ. prin anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecarea primelor trei capete de cerere primei instanțe.
Soluția instanței de apel nu este contradictorie, considerentele formulate conducând în mod logic la decizia pronunțată.
Recurenta nu indică și motive de recurs străine de natura pricinii pentru a se verifica și din această perspectivă incidența art. 304 pct. 7 C.pr. civ.
În ceea ce privește soluționarea capătului de cerere privind predarea cărții tehnice a lifturilor, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 261 pct. 5 C.pr. civ., reținând că motivarea sumară a primei instanțe fără a arăta temeiul de drept care fundamentează soluția și probele care o justifică, nu respectă exigențele prevăzute de acest text legal și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Critica referitoare la faptul că instanța a motivat decizia fără nici o legătură cu situația de fapt și cu obiectul cauzei nu poate fi primită.
Astfel, situația de fapt reținută de instanța de apel nu mai poate face obiectul analizei de instanța de recurs, prin această cale extraordinară de atac putând fi valorificate exclusiv critici care privesc nelegalitatea deciziei recurate din perspectiva prevederilor art. 304 pct. 9 C.pr. civ.
Din probatoriul administrat în cauză, instanțele de fond au reținut că asociația intimată reclamantă s-a constituit la nivelul unui tronson din cele patru ale blocului, tronsonul A, care cuprinde trei scări, A1, A 2 și A3 și care a fost administrat anterior de asociația recurentă pârâtă.
Raportat la situația de fapt reținută, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale din cuprinsul Legii 230/2007 enunțate în considerentele hotărârii, reținând că asociația intimată reclamantă nou constituită la nivelul unui tronson justifică legitimare procesuală activă pentru a solicita, în vederea administrării și gestionării, preluarea de la asociația blocului care a administrat anterior tronsonul respectiv a registrelor aferente fondurilor de reparații, de rulment și special și a fondurilor constituite prin contribuția proprietarilor care fac parte din noua asociație, în măsura în care acestea nu au fost utilizate, acesta fiind obiectul primelor trei capete de cerere.
Referirea recurentei la plângerile penale și procesele inițiate nu reprezintă o critică ce ar putea fi analizată din perspectiva art. 304 C.pr. civ. în prezenta cale de atac.
Pentru considerentele expuse mai sus, exercitând controlul judiciar în limitele criticilor formulate, conform art. 316 rap. la art. 295 alin. 1 C.pr. civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr. civ., având în vedere că prin respingerea recursului recurenta a căzut în pretenții, în sensul dispozițiilor legale enunțate mai sus, Curtea o va obliga pe aceasta la plata către intimată a sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, achitat conform chitanței nr._/11.11.2014.
Văzând și disp. art. 377 alin. 1 pct. 4 C.pr. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de formulată de recurenta pârâtă Asociația de P. .-Z (fostă A-B-C-Z) împotriva deciziei civile nr.680A/21.06.2013 pronunțată Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă Asociația de P. .-A3.
Obligă recurenta la plata către intimată a sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
B. A. C. G. D. M. M. A. M.
GREFIER
A. G. C.
Red/Tehnord M.A.M.
Tehnored. T.I./PS
2 ex./ Jud. apel: C. S.
M. A.
| ← Cereri. Decizia nr. 180/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Evacuare. Decizia nr. 164/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
