Succesiune. Decizia nr. 386/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 386/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 4678/269/2011*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.386R
Ședința publică de la 27 martie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - PAVEL FILIP
JUDECĂTOR - A. V.
JUDECĂTOR - R. P.
GREFIER - G.-M. V.
**************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentele-pârâte B. L. D. și R. G. A. împotriva deciziei civile nr.1005/19.12.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă L. M. și intimata-pârâtă L. M., cauza având ca obiect „succesiune”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentele-pârâte reprezentate de avocat M. M., cu împuternicire avocațială la dosar, intimata-reclamantă personal și asistată de avocat P. V., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimata-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care invederează faptul că la data de 23.03.2015, intimatele au depus întâmpinări, prin fax.
Apărătorul recurentelor-pârâte depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 362 lei și timbre judiciare în valoare de 5 lei. Invederează că nu are cereri de formulat.
Apărătorul intimatei-reclamante invederează că nu are cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentelor-pârâte solicită admiterea recursului conform motivelor depuse în scris la dosar, pe care le susține oral, desființarea în tot a deciziei recurate și, rejudecând cauza, respingerea cererii de chemare în judecată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în toate fazele procesuale.
Apărătorul intimatei-reclamante solicită respingerea recursului ca nefondat, conform motivelor invocate în întâmpinare și menținerea deciziei recurate, ca fiind temeinică și legală. Solicită obligarea recurentelor-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.732 din 14.03.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Oltenița s-au dispus următoarele:
Admite în parte acțiunea principală completată formulată de reclamanta L. M. împotriva pârâtelor L. M., B. L. – D. și R. A.; a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamantă B. L. – D.; a Iuat act că pârâta-reclamantă B. L.-D. a renunțat la cererea completatoare la cererea reconvențională formulată; a admis cererea reconvențională formulată de pârâta L. M.; a respins excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de pârâta – reclamantă B. L. – D. și R. G. A. în ceea ce privește pe reclamanta L. M. și pârâta L. M.; a respins excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de pârâta – reclamantă L. M. în ceea ce le privește pe pârâtele – reclamante B. L. – D. și R. G. A.;a respins excepția prescripției dreptului de a solicita contravaloarea pasivului succesoral invocat de reclamanta L. M. și pârâta – reclamantă L. M.; a constatat că pârâtele – reclamante B. L. – D. și R. G. A. au un drept de creanță în ceea ce privește imobilul situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași, constând în contravaloarea îmbunătățirilor aduse parterului în val. de 17.956 lei; a constatat că defunctul L. L. este constructor de bună credință al imobilului situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași,actualmente cu destinația de anexă formată din 3 camere, construite din BCA, acoperit cu tablă.: a constatat că defunctul L. L. are un drept de creanță în cuantum de 6969 lei;a constatat deschisă succesiunea defunctului L. I. decedat la data de 26.03.2004 cu ultimul domiciliu în mun. Oltenița jud. Călărași; a constatat că masa succesorală lăsată de defunct se compune din cota de ½ din imobilul format din casă de locuit P + 1 (etajul fiind nefinisat, la roșu) și din terenul intravilan în suprafață de 300 m.p. (din măsurători 396,32 m.p.) situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași; parterul casei de locuit este format din 1 bucătărie, 1 baie, 2 dormitoare, 1 sufragerie. Restul cotei de ½ din imobil aparține soției supraviețuitoare (L. G. conform art. 30 c. fam.); a constatat că moștenitorii legali ai defunctului sunt L. G., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de ¼ din masa succesorală, L. M. în calitate de fiică și L. M. în calitate de fiice, ce culeg împreună cota de ¾ din masa succesorală (câte 3/8 fiecare); a Iuat act că L. L. – fiu a renunțat la succesiunea defunctului său tată;a constatat deschisă succesiunea defunctei L. G. decedată la data de 25.11.2004 cu ultimul domiciliu în mun. Oltenița jud. Călărași;a constatat că masa succesorală lăsată de defunct se compune din cota de 5/8 din imobilul format din casă de locuit P + 1 ( etajul este nefinisat, la roșu) și din terenul extravilan în suprafață de 300 m.p. (din măsurători 396,32 m.p.) situat în mun. Oltenița, .. 163 jud. Călărași (din care cota de 4/8 reprezintă cota defunctei de contribuție la dobândirea bunului comun iar 1/8 reprezintă dreptul său propriu de moștenire de pe urma defunctului ei soț; a constatat că moștenitorii legali ai defunctei sunt L. M., L. L., L. M. în calitate de fii, cu o cotă fiecare de câte 1/3 din masa succesorală (câte 5/24 fiecare); a constatat deschisă succesiunea defunctului L. L., decedat la data de 27.03.2005 cu ultimul domiciliu în mun. Oltenița jud. Călărași; a constatat că masa succesorală lăsată de defunct se compune din cota de 20/96 din imobilul compus din casă de locuit (P + 1, cu etajul nefinisat, la roșu) și terenul intravilan în suprafață de 300 m.p. (din măsurători 396,32 m.p.) situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași și din cota de 1/1 asupra imobilului, compus din 3 camere construite din BCA, acoperite cu tablă al cărui constructor de bună credință a fost și asupra căruia are un drept de creanță în val. de 6969 lei; a constatat că unica moștenitoare legală a defunctului este L. M. în calitate de fiică ce culege întreaga masă succesorală;a constatat deschisă succesiunea defunctei L. M. decedată la data de 18 iulie 2010 cu ultimul domiciliu în mun. Oltenița jud. Călărași; a constatat că masa succesorală lăsată de defunctă se compune din cota de 38/96 din imobilul situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași, compus din imobil casă de locuit P + 1 (etajul nefinisat, la roșu ) și din terenul intravilan în suprafață de 300 m.p. (din măsurători 396,32 m.p.);a constatat că moștenitoarele legale ale defunctei sunt B. L. – D. și R. G. A., având fiecare câte o cotă de ½ din masa succesorală (câte 19/96 fiecare); a dispus ieșirea din indiviziune a părților; a omologat raportul de expertiză și suplimentul la raportul de expertiză efectuate în cauză; a atribuit imobilul compus din casă de locuit P + 1 (etajul nefinisat, la roșu, anexa gospodărească și terenul intravilan în suprafață de 300 m.p. (din măsurători 396,32 m.p.) situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași pârâtelor – reclamante B. L. – D. și R. G. A., în val. de 171.893 lei; dreptul lor fiind de 65.282 (câte 32.641 lei pentru fiecare).
Pentru egalizarea loturilor, pârâtele reclamante vor plăti sultă în cuantum de 65.282,4 lei reclamantei L. M., iar pârâtei – reclamante L. M. suma de 41.328 lei; a obligat pârâta – reclamantă L. M. la 6.000 lei contravaloare pasiv succesoral de pe urma def. L. L., către pârâta – reclamantă B. L. – D.; a compensat în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți cu onorariu avocat și onorariu expert; a obligat pârâta – reclamantă L. M. la 169 lei taxă judiciară de timbru către stat, conform contravaloare drept de creanță și la 1023 lei cota parte din cheltuielile ce îi revine; a obligat pârâtele - reclamante B. L. – D. și R. G. A., în solidar, la 1943 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către stat;a obligat reclamanta L. M. și pârâtele – reclamante L. M. la câte 166 lei, diferența onorariu expert către Biroul local de expertize Călărași, (expert M. C.) ; a obligat pârâtele – reclamante B. L. – D. și R. G. A., în solidar, la 166 lei diferență onorariu expert, către Biroul Local Călărași (expert M. C.); a obligat pârâtele – reclamante B. L. – D. și R. G. A. la 157 lei cheltuieli de judecată către L. M. ;a obligat pârâta-reclamantă L. M. la 82,6 lei cheltuieli de judecată către L. M..
Pentru a dispune în acest sens analizând ansamblul probelor administrate în cauză instanța de fond a reținut următoarele:
În ce privește excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de pârâtele – reclamante B. L. – D. și R. G. – A. împotriva reclamantei L. M. și pârâtei – reclamante L. M., precum și cea invocată de pârâta – reclamantă L. M. în ceea ce privește pe pârâtele – reclamante B. L. – D. și R. G. A. a reținut că sunt neîntemeiate pentru argumentele următoare:
Astfel, la data de 26.03.2004 a decedat L. I. având ultimul domiciliu în mun. Oltenița jud. Călărași.
La data de 15 mai 2004 a decedat L. G. având ultimul domiciliu în mun. Oltenița jud. Călărași.
La data de 27.03.2005 a decedat L. L. cu ultimul domiciliu în mun. Oltenița jud. Călărași.
La data de 18 iulie 2010 a decedat L. M. cu ultimul domiciliu în mun. Oltenița jud. Călărași.
Nici unul dintre moștenitorii acestora nu au dezbătut succesiunea defuncților mai sus-menționați pe cale notarială în termen de 6 luni de la decesul acestora, conf. art. 700 C. civil.
Au acceptat tacit succesiunea defunctei L. M. doar cele două pârâte B. L. – D. și R. G. A. care au locuit în imobilul situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași, așadar au calitate de moștenitoare a def.L. M..
In cadrul interogatoriilor ce li s-au luat, pârâtele – reclamante B. L. – D. și R. G. A. i-au recunoscut calitatea de moștenitoare legală a defunctului L. L., pârâtei reclamante L. M. în calitate de fiică, ( a se vedea răspunsurile la întrebările nr. 10, 11 și 14 (pag. 93 verso) și 10,11, (pag. 94 verso), deși inițial au contestat acest fapt.
Prin răspunsurile la întrebările nr. 15 din interogatoriile ce li s-au luat celor două pârâte-reclamante B. L. – D. și R. G. A. s-a recunoscut implicit și calitatea de moștenitoare a reclamantei L. M...
Astfel, la întrebarea nr. 15 formulată în felul următor: „sunteți de acord să i se atribuie casa și terenul aferent urmând să achitați sulte către ceilalți moștenitori” ambele pârâte au răspuns „ da”.
Instanța urmează a respinge excepția prescripției dreptului de a solicita contravaloarea pasivului succesoral invocată de reclamanta L. M. și pârâta – reclamantă L. M. ca neîntemeiate.
Cheltuielile cu înmormântarea defunctilor și cu datinile creștinești sunt apartenente pasivului succesoral ca obligații ce se nasc în sarcina moștenitorilor odată cu deschiderea succesiunii. Lichidarea lor constituie o operație indispensabilă determinării lăsământului succesoral.
Există, prin urmare o unitate inseparabilă între pasiv și activ, încât lichidarea lor este supusă extinctiv aceluiași regim comun de imprescriptibilitate .
Pe fondul cauzei, instanța urmează a admite ca fiind întemeiată acțiunea principală completată, a admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă B. L. – D. și cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamantă L. M.. Mai urmează a lua act că pârâta-reclamantă B. L. – D. a renunțat la cererea completatoare la cererea reconvențională.
Astfel, așa cum au arătat mai sus, cei 4 defuncți au decedat, iar conform încheierii notariale privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale UNNP din România, succesiunile lor nu au fost dezbătute notarial.
Cum potrivit art. 651 C. civil „succesiunile se deschid prin moarte” instanța urmează a constata deschisă succesiunea celor 4 defuncti, a constata masa succesorală lăsată de aceștia ce se compune din câte o cotă parte din imobilul situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași, compus din teren intravilan în suprafață de 300 m.p. (din acte ) și 396,32 m.p. din măsurători și casa de locuit P + 1, etajul fiind nefinisat, „ la roșu”. Parterul casei de locuit este format din o bucătărie, o baie, 2 dormitoare, o sufragerie.
Terenul a fost cumpărat de defunctul L. I. și L. G., de la O. M. și O. L. conform actului de vânzare – cumpărare aut. sub nr. 6194/25 noiembrie 2012 iar construcția a fost edificată în baza autorizației de construire nr. 43/10 iulie 2003.
Instanța urmează ca în temeiul art. 669 C. civil, să constate moștenitorii legali ai celor 4 defuncti și cotele lor succesorale.
Moștenitorii legali ai defunctului L. I. sunt: L. G. în calitate de soție supraviețuitoare, L. M. și L. M., în calitate de fiice, cu o cotă fiecare de 1/2 din masa succesorală.
Moștenitorii legali ai def.L. G. sunt: L. M., L. L., L. M., în calitate de fii, cu o cotă de 1/3 fiecare din masa succesorală.
Unica moștenitoare legală a defunctului L. L. este pârâta L. M. ce culege întreaga masă succesorală lăsată de defunct ce se compune din cota parte indiviză din imobilul situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași și din dreptul de creanță în cuantum de 6969 lei.
Acest drept de creanță derivă din calitatea sa de constructor de bună credință a imobilului situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași, ce are actualmente destinația de anexă, formată din 3 camere, din BCA, acoperită cu tablă.
Cele două pârâte reclamante B. L. – D. și R. G. A. ce locuiesc în imobil, prin răspunsurile la interogatoriu, au confirmat calitatea de constructor de bună credință a defunctului L. L. cu privire la imobilul mai sus menționat.
Moștenitoarele legale ale defunctei L. M. sunt cele două pârâte B. L. – D. și R. G. A. ce locuiesc în imobil și au cote egale pentru fiecare.
Masa succesorală lăsată de defuncta L. M. se compune din cota parte din imobilul situat în mun. Oltenița .. 163 jud. Călărași. Cele două pârâte – reclamante au adus de când locuiesc în imobil o . îmbunătățiri acesteia, ce constau în: 7 uși în sumă de 2569 lei, 4 ferestre de 786 lei, tencuit parter interior de 1495 lei, tencuit exterior de 1871 lei, izolat termic cu polistiren expandat la fațada parter de 1993 lei, montat parchet parter de 1439 lei, montat gresie baie de 236 lei, zugrăvit interior parter 2059 lei, casa scării și scara – 6275 lei, alee pietonală acces de la stradă la casa din beton – 728 lei. Total contravaloare acestor îmbunătățiri este de 17.956 lei, reprezentând dreptul de creanță pe care-l au cele două pârâte – reclamante asupra imobilului.
Instanța a admis în parte cererea reconvențională formulată de cele două pârâte – reclamante și a constatat că doar ele au un drept de creanță asupra imobilului ce face obiectul partajului.
Din declarațiile martorilor rezultă că mama lor nu a avut venituri pentru a participa la construirea imobilului chiar dacă a locuit în acel imobil, chiar fiica ei B. L. – D. a spus că a întreținut-o . Ulterior, aceasta s-a îmbolnăvit și a decedat. Mai rezultă că cel mai mare aport financiar la construirea casei l-a avut L. L. ce a lucrat în străinătate ajutat fiind de cei doi părinți pensionari.
Cum potrivit art. 728 C. civil, „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune” instanța urmează a dispune ieșirea din indiviziune a părtilor, omologând raportul și suplimentul la raportul de expertiză efectuat în cauză.
In temeiul art. 673/1 și urm. C. civil, va atribui întregul imobil celor două pârâte – reclamante B. L. – D. și R. G. A. ce locuiesc în acesta și i-au adus îmbunătățiri, cu acest fapt fiind de acord toate părțile din proces.
Pentru egalizarea loturilor, pârâtele – reclamante B. L. – D. și R. G. A. vor plăti conf. art. 742 C. civil, sultă către reclamanta-pârâtă L. M. și către pârâta-reclamantă L. M. .
Contravaloarea imobilului atribuită pârâtelor – reclamante B. L. – D. și R. G. A. a fost stabilită în felul următor: din suma de 182.880 lei stabilită prin raportul de expertiză s-a scăzut contravaloarea îmbunătățirilor aduse de cele 2 pârâte-reclamante în cuantum de 17.956 lei, dar s-a adăugat suma de 6969 lei ce reprezintă contravaloare drept creanță al defunctului L. L. asupra anexei gospodărești.
În total contravaloarea imobilului atribuit celor 2 pârâte-reclamante B. L. – D. și R. G. A. = 171.893 lei din care masa succesorală = 164.924 lei.
Sultele vor fi stabilite în funcție de cotele legale ale părților raportate la această sumă.
În sulta atribuită pentru pârâta-reclamantă L. M. va intra pe lângă cota parte ce-i revine din masa succesorală și suma de 6969 lei reprezentând contravaloarea dreptului de creanță al defunctului ei tată, L. L..
In ceea ce privește pasivul succesoral, instanța constată conform declarațiilor martorilor audiați, că defuncții L. I. și L. G. au fost înmormântați de copiii lor, L. M. și L. L., cu care locuiau precum și de L. M., cărora de altfel le revenea și obligația legală.
Cele două pârâte – reclamante au contestat contribuția reclamantei la înmormântarea celor doi defuncți.
Insă martora Cintilică E. a declarat că știe sigur că fata lui L. M. a scos bani de la bancă pentru a cumpăra coșciuge pentru L. L., L. G. și L. I., ea personal a mers cu ea la bancă.
Martorul D. I. (pag. 139 din dosar) a declarat că L. M. i-a spus că ea i-a înmormântat pe părinți, dar și L. M..
Acest fapt poate fi prezumat atâta vreme cât din probe a rezultat că cele 2 surori au avut o bună relație. Relația dintre părți s-a stricat după moartea lui L. M..
Dacă pentru cei doi defuncți L. I. și L. G. declarațiile martorilor au fost contradictorii în ceea ce privește persoanele ce au suportat contravaloarea înmormântării și a praznicelor ulterioare, în ceea ce privește persoana ce i-a înmormântat și i-a făcut datinile creștinești defunctului L. L. nu există dubii.
Pârâta – reclamantă B. L. – D. a suportat cheltuielile în totalitatea lor.
Pe cale de consecință instanța o va obliga pe L. M., moștenitoarea legală a acestuia la 6.000 lei contravaloarea pasiv succesoral.
In temeiul art. 276 C.pr.civilă, instanța urmează a compensa în parte cheltuielile de judecată efectuate de părti, cu onorariu avocat, onorariu expert.
Va obliga toate părțile la diferența onorariului de expert.
Pârâtele vor fi obligate la cota parte din contravaloarea taxei judiciare de timbru ce le revine către stat, urmare a scutirii la plata taxei judiciare de timbru a reclamantei și din totalul cheltuielilor efectuate de reclamantă pentru obținerea încheierilor de verificare a evidențelor succesorale ale defuncților.
Împotriva sentinței au formulat apel pârâtele – reclamante B. L. D. și R. G. A..
Prin decizia civilă nr.71 din 24.09.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Călărași – secția civilă s-a respins apelul iar apelantele au fost obligate la plata sumei de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata – reclamantă L. M..
Împotriva deciziei au formulat recurs pârâtele reclamante B. L. D. și R. G. A..
Prin decizia civilă nr.786 din 12.05.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel București Secția a III a Civilă și pentru cauze cu minori și familie s-a admis recursul, s-a casat decizia civilă nr.71 din 24.09.2013 și s-a trimis cauza la Tribunalul Călărași pentru rejudecarea apelului.
Pentru a dispune în acest sens, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs care se circumscriu dispozițiilor art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă Curtea a reținut următoarele:
Singurele motive de casare ce privesc nelegalitatea hotărârii care formează obiectul prezentului recurs, sunt acelea relative la modul în care instanța de control judiciar a motivat hotărârea sa și, respectiv, a interpretat și aplicat prevederile art.700 și ale art.653 din Codul civil; celelalte critici pe care le-am menționat mai sus, sunt critici de netemeinicie și care nu vor fi analizate de instanța de recurs (modul în care au fost interpretate probele și a fost stabilită situația de fapt în cauză) consecință a caracterului extraordinar al căii de atac pendinte.
Din această perspectivă, Curtea arată că, în mod greșit, instanța de apel a pornit de la premiza că, acceptarea succesiunii de pe urma defunctului L. L. de către fiica acestuia L. M., nu se poate pune în discuție deoarece această intimată pârâtă, în calitate de moștenitor rezervatar, fiind descendentă, are pe deplin vocație la succesiunea defunctului și este considerată de drept succesoare, fără a se mai cerceta dacă aceasta a îndeplinit sau nu vreun act din care să rezulte că a acceptat tacit sau expres moștenirea rămasă de pe urma tatălui său.
Or, confuzia generată între vocația la succesiune, calitatea de moștenitor sezinar și exercițiul dreptului de opțiune succesorală, a condus instanța, la neadministrarea probelor dar și la lipsa de interpretare a celor deja administrate la judecata în fond, în sensul criticii pe care am expus-o și, pe seama cărora, și-ar fi format convingerea asupra actelor de acceptare a moștenirii sub condiția termenului prevăzut de dispozițiile art.700 din Codul civil.
Într-adevăr, potrivit cu dispozițiile art.653 din Codul civil, descendenții și ascendenții, în calitatea acestora de moștenitori rezervatari și sezinari pot intra în posesiunea succesiunii fără a fi necesară formalitatea inventarierii bunurilor ori eliberarea certificatului de moștenitor, însă aceasta nu conduce la concluzia că ei sunt acceptanți de drept ai moștenirii deoarece s-ar aduce atingere însuși dreptului lor de opțiune succesorală.
În condițiile în care situația de fapt nu a fost pe deplin lămurită, instanța de recurs nu poate soluționa excepțiile prescripției dreptului de opțiune succesorală invocate de părți, astfel că sub acest aspect se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel în vederea refacerii probatoriului, sub aspectul acceptării succesiunii de pe urma defunctului L. L., în principal( acesta fiind argumentul care a condus la soluția de admitere a recursului) cât și de pe urma celorlalți defuncți, din perspectiva apărărilor formulate de părțile din litigiu, în vederea soluționării unitare a cauzei.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Călărași sub nr._ .
Prin decizia civilă nr.1005 din 19.12.2014 pronunțată în dosarul nr._ * al Tribunalului Călărași – secția civilă ambele apeluri au fost respinse ca nefondate, iar apelantele B. L. D. și R. G. A. au fost obligate la plata sumei de 3500 lei către intimata L. M. și la 950 lei către intimata L. M..
Pentru a dispune în acest sens rejudecând cauza în raport de actele și lucrările dosarului, de probele administrate, de motivele de apel invocate și în limita acestora, tribunalul a reținut următoarele:
Astfel . în mod corect instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală privind pe intimatele L. Mini și L. M. .
Astfel, în cadrul interogatoriilor ce li s-au luat, la instanța de fond ( Judecătoria Oltenița ) apelantele B. L. – D. și R. G. A. au recunoscut calitatea de moștenitoare legală a defunctului L. L., pârâtei reclamante L. M. în calitate de fiică, ( a se vedea răspunsurile la întrebările nr. 10,11 și 14 (pag. 93 verso) și 10,11, (pag. 94 verso), deși inițial au contestat acest fapt.
Prin răspunsurile la întrebările nr. 15 din interogatoriile ce li s-au luat celor două pârâte-reclamante B. L. – D. și R. G. A. s-a recunoscut implicit și calitatea de moștenitoare a reclamantei L. M...
Astfel, la întrebarea nr. 15 formulată în felul următor: „sunteți de acord să i se atribuie casa și terenul aferent urmând să achitați sulte către ceilalți moștenitori” ambele pârâte au răspuns „ da”.
Faptul că după pronunțarea hotărârii apelantele s-au răzgândit cu privire la declarația făcută nu poate fi luat în considerare întrucât potrivit art. 1206 alin 2 c. civ. mărturisirea nu poate fi revocată .
În plus acceptarea moștenirii de către intimate rezultă și din coroborarea declarațiilor de martori luate în aceaată fază procesuală .
Astfel, martorul B. T. ( fila 61) arată că intimata L. M. a fost la înmormântarea lui L. I. și că a participat cu bani la cheltuielile de înmormântare .
De asemenea, martora D. N. ( fila 62 ) a arătat că intimata L. M. „ dorea ceva din moștenirea tatălui ei „
Toate acestea coroborate și cu răspunsurile la interogatoriu certifică acceptarea moștenirii motiv pentru care în mod corect a fost respinsă excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală .
Pe fondul cauzei sentința este criticata cu privire la modul de soluționare al cererii lor reconvenționale, admisă în parte, și cu privire la modul de ieșire din indiviziune.
Motivul de apel este nefondat.
Astfel, conf. art.1169 c.civ. (1864) în vigoare la data introducerii acțiunii, apelantele pârâte reclamante trebuiau sa facă dovada celor solicitate respectiv a îmbunatațirilor.
Mai mult deși se susține ca la o parte din aceste îmbunatațiri a participat și mama lor, nu au investit instanța cu vreo cerere legată de masa succesorală ramasa (drepturi și creanțe) de pe urma acesteia.
De asemenea nu au precizat și nu au cuantificat dreptul fiecareia (al apelantelor și mamei lor) la acestea, nu s-a cuantificat munca la manopera pentru apelanta Roșesanu, nici macar în apel la cererea tribunalului (pg.26) cand au precizat doar dreptul lor nu și al mamei lor.
Trecand peste aceste aspecte, apelantele au pretins ca ele și mama lor au contribuit la realizarea îmbunatațirilor precizate (pg. 38 fond), fara a le dovedi sau fara a dovedi ca realizau macar venituri in perioada realizarii imobilului, respectiv până în anul 2005 când pretind ca au început sa aibe venituri proprii.
Astfel, la interogatoriile ce li s-au luat, la fond, de catre reclamantă și pârâta L. Mrilena, cu privire la aceste îmbunatațiri apelantele au declarat:
B. L. D.. In perioada 10.07._04 la edificarea construcției au contribuit în mod expres L. lucian, cu aportul bunicilor autori, și relativ ea și mama sa (pg.89); L. L. a lucrat în străinătate iar banii caștigați i-a folosit la edificarea construcției; are un loc de muncă de 6 ani – deci din 2005; mama sa nu avea un loc de muncă fiind întreținută de apelantă (pg.93);
R. G. A.: L. L. a lucrat în străinătate iar banii caștigați i-a folosit la edificarea construcției; ea are un loc de muncă din 2005; mama sa nu avea un loc de muncă fiind întreținută de sora apelantă, bunici și L. pânâ și-a găsit serviciu, însă nedovedit (pg.94).
Analizand declararațiile martorilor audiați în cauză, la fond, și deci și a celor precizați prin cererea de apel, rezulta urmatoarele:
Pentru reclamantă: 1.Martora Cintilica E., (pg.98) declară: casa a fost construită de L. și cei doi batrani, M. nu a avut servici și a contribuit cu munca fizică. La moartea lui L. casa era la roșu, avea retea de curent electric, parterul era locuibil. 2. D. P. (pg.107): casa a fost construită de L. și la moartea lui casa era la roșu, era finalizată, sus nu existau geamuri și uși. 3. C. I.,(pg.137) finul defuncților I. și G. declara: casa a fost construită de L. și cei doi batrani care aveau pensii; în 2004 casa era locuibilă, varuită, avea uși, ferestre, curent electric. M. locuia în imobil dar nu avea servici. Apelantele erau minore, nu realizau venituri cand s-a realizat imobilul. Martorul audiat in apel declara in sensul celor arătate la acesti martori.
Martorii apelantelor: 1. I. I. (pg.100) declara: casa a fost construită de prietenul său L. L., cu aport în muncă fizică și din partea autoarei L. M.. 2. I. A. C. (pg.102) declară: casa a fost construită de L., care a lucrat în străinatate, cu ajutorul celor doi batrani, care aveau pensii, și cu aportul în muncă fizică și din partea autoarei L. M. – respectiv a facut mancare mesterilor, dar nu financiar, financiar a contribuit L. D., fără a se preciza in ce sens; la moartea primilor trei era construit și parterul și etajul, partial avea geamuri și nici curent electric, iar pârâta L. a pus parchet. S-au adus îmbunătățiri la imobil de catre L. D. (fărp a se preciza care sunt). 3. T. E. (pg.104), declară: casa a fost construită de L., cu cei doi batrani, care aveau pensii bunicele, și cu aportul în muncă fizică și din partea autoarei L. M. – a facut mancare muncitorilor; la moartea lui L. casa era la roșu, era varuită, avea retea de curent electric. 4. D. I. (pg.139) declara: a cunoscut-o pe M. în 2005, fiind prietenul acesteia, cand a intrat și in imobil, care era la roșu, tencuit, avea ferestre din lemn și uși, etajul nu era locuit, camerele nu erau gletuite și nu aveau parchet pe jos, bucatăria și baia erau racordate la apă curentă dar nu aveau gresie și faianță.
Ceea ce rezultă cu certitudine din aceste declarații este faptul ca cei care au contribuit efectiv și financiar la realizarea construcției, atat timp cat au fost în viață sunt autorii I., G. și L., ultimul avand contribuția cea mai mare. În ceea ce privește stadiul construcției la data decesului lui L., aceasta nu se poate stabili cu exactitate avand în vedere modul de cunoaștere și percepere al fiecărui martor.
În raport de aceste declarații tribunalul apreciază ca apelantele nu au facut dovada ca dispuneau de venituri (până in 2005, data cand afirma ca aveau serviciu), iar pentru mama lor nu s-a facut în nici un fel această dovadă; nu s-a făcut dovada ca mama lor a contribuit la realizarea acestor îmbunătățiri, ci doar ca pregatea mancarea pentru muncitori; nu s-a facut dovada în mod direct ca apelantele au contribuit prin mincă sau financiar la realizarea vreunei îmbunătățiri, ci s-ar putea trage o astfel de concluzie doar indirect și doar pentru perioada după 2005, cand apelantele afirmă ca început să realizeze venituri; părțile adverse nu le-au recunoscut pretențiile.
Instanța de fond a reținut, totuși, ca acestea au realizat urmatoarele îmbunătățiri: c/val 7 uși, și 4 ferestre, tencuit parter, izolat termic cu polistiren expandat la fațadă parter, montat parchet parter, montat gresie baie, zugrăvit interior parter, casa scării și scara, alee pietonală acces de la stradă la casa, totul în valoare de 17.956 lei (au solicitat 20.000 lei – pg.41).
In ceea ce privesc imbunătățirile realizate, concluzionand, tribunalul apreciază ca, in cauză, apelantele nu au facut dovada drepturilor solicitate, însă nu li se poate crea o situație mai grea în propria cale de atac.
În raport de aceste motive reținute, Tribunalul apreciaza ca instanța și-a motivat soluția cu suplinirea din prezenta, avand în vedere ca in calea de atac tribunalul a dat posibilitatea părților să suplinească probele. Pentru aceste considerente a respins, în apel, după administrarea probei cu acte și martori, proba cu expertiză apreciind-o neconcludentă și utilă cauzei.
Și motivul legat de modalitatea de iesire din indiviziune este nefondat deoarece în raspunsul la interogatoriu, pg.93, și 94 verso, apelantele sunt de acord cu atrtibuirea imobilului, cu plata sultelor.
Nici criticile cu privire la faptul că expertul nu a avut in vedere o . lucrări pe care le-au realizat la imobil nu este fondat deoarece așa după cum s-a arătat mai sus nu era necesară expertizarea lor nefacandu-se dovada realizării lor. De altfel nici nu se precizează ce nu s-a expertizat. Pentru același considerent înlatură și criticile cu privire la expertiza.
Nu este fondată nici critica cu privire la indepărtarea de la audiere a martorului O. M., deoarece potrivit dispozițiilor art. 189 alin 1 c. pr. civ. 1865 „ nu pot fi ascultați ca martori rudele și afinii până la gradul al trei-lea inclusiv „ .
Textul de lege nu face diferența între rudele reclamantului sau ale pârâtului astfel încât textul de lege se referă la toat rudele și afinii .
Singura derogare este dată de prevederea alin 2 a aceluiași articol care prevede că părțile pot în mod tacit sau expres să convină la ascultarea acestora .
Cum în cauză nu a existat un astfel de acord, în mod corect instanța de fond a respins această probă cu martori .
În plus, această cerere nu a fost reiterată în prezentul apel deși părțile aveau posibilitatea propunerii unei astfel de probe, conform deciziei de îndrumare a Curții de Apel București astfel încât instanța de față să aprecieze admisibilitatea ei .
Nici motivul de apel formulat ulterior, cu privire la cheltuielile de înmormantare după defuncții L. I. și L. G., bunicii lor, nu este fondat deoarece, la data decesului acestora așa cum a rezultat din declarațiile de mai sus apelantele nu aveau venituri și ca atare nu aveau cum sa susțină aceste cheltuieli, și, mai mult din coroborarea tuturor declarațiilor martorilor audiați rezultă ca pentru I. cheltuielile au fost suportate de sotia și copii sai, iar pentru G. de catre copii sai. În cauză nu s-a putut stabili proporția suportării acestora și nici daca aceasta depășește cota succesorală.
Împotriva deciziei au formulat recurs pârâtele – reclamante B. L. D. și R. G. A..
În motivarea cererii de recurs, întemeiată pe art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă s-au susținut în sinteză următoarele critici:
Printr-un prim motiv de recurs, întemeiat pe art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă coroborat cu art.315 alin.1 Cod procedură civilă s-a susținut că potrivit deciziei de casare instanțele de apel trebuia să verifice dacă părțile din proces au făcut acte de acceptare și că din motivarea deciziei recurate nu rezulta cu claritate dacă instanța de apel a avut în vedere vreun act de acceptare făcut de L. M. și L. M., astfel că decizia este nulă.
Printr-un al doilea motiv de apel, întemeiat pe art.304 pct.9 Cod procedură civilă s-a susținut aplicarea greșită a dispozițiilor art.1206 cod civil – 1864.
În dezvoltarea motivului s-a susținut că speței se aplică dispozițiile de drept material cuprinse în codul civil 1864 pentru că decesul defuncților a survenit sub imperiul acestui cod civil, însă dispozițiile art.1206 din acest cod având caracter procedural erau abrogate la data introducerii cererii de chemare în judecată, 30.11.2011.
Se mai arată de recurente, în raport de dispozițiile art.6 alin.2 și 5 din Codul civil 2009 că faptele invocate de către instanța de apel, respectiv „mărturisirile” au fost săvârșite sub imperiul Codului civil 2009.
Printr-un al treilea motiv s-a susținut că din răspunsurile la interogatoriu nu rezultă nici implicit și nici explicit că s-a recunoscut calitatea de moștenitoare a reclamantei L. M. și a pârâtei L. M. și că, pe tot parcursul procesului s-a susținut că reclamanta L. M. și pârâta L. M. nu au acceptat succesiunea defuncților L. I., L. G. și L. L..
Se mai arată de recurente că întrebările puse la interogatoriu au fost echivoce, că nu au pregătire juridică și că termenul de moștenitor l-au înțeles de ca fiind acela de copil, descendent sau urmaș.
Recurenta R. G. A. a susținut că a contestat explicit calitatea de moștenitoare a pârâtei L. M. de pe urma defunctului său tată L. L..
Printr-un al patrulea motiv s-a susținut că mărturisirea nu este o „regină” a probelor și că instanța a ignorat celelalte probe.
Recurentele arată că pentru a produce efecte mărturisirea trebuia ca reclamantele L. M. și L. M. să-și fi manifestat voința de a accepta succesiunea în termenul de opțiune succesorală iar instanța trebuia să verifice dacă au făcut acte de acceptare.
Se mai arată că chiar și în ipoteza în care pârâta B. L. D. ar fi recunoscut prin „mărturisire” calitatea de moștenitor ale vreuneia dintre părți aceasta nu poate avea efecte asupra drepturilor pârâtei R. A. G..
Printr-un al cincilea motiv notat cu II s-a susținut că instanța de apel a motivat acceptarea moștenirii de către L. M. și L. M. pe declarațiile martorilor Bodarlan T. și D. M. dar că din toate celelalte probe rezulta că L. M. și L. M. nu au făcut nici un act de acceptare tacită a succesiunilor.
În continuarea motivului recurentele redau din depozițiile martorilor Ciutilica E., G. S., I. I., I. A. C. și T. E..
Recursul este nefondat pentru următoarele argumente:
Referitor la primul motiv de recurs astfel cum a fost formulat și dezvoltat, critica este nefondată pentru următoarele argumente:
Din conținutul deciziei nr.786 din 12.05.2014 rezultă că instanța de recurs a trimis cauza spre rejudecare pentru că situația de fapt nu a fost pe deplin lămurită și din această perspectivă nu putea soluționa excepțiile prescripției dreptului material la opțiunea succesorului. De asemenea rezultă trimiterea spre rejudecare în vederea refacerii probatoriului sub aspectul acceptării succesiunii de pe urma defunctului L. L. dar și de pe urma celorlalți defuncți.
Din examinarea lucrărilor dosarului nr._ se constată că în rejudecarea apelului, s-a procedat la administrarea de interogatorii, iar respingerea motivului privind excepția prescripției dreptului material de opțiune succesorală s-a bazat pe baza răspunsurilor la aceste interogatorii și la interogatoriile administrate la instanța de fond, precum și la depoziția de martori.
Din examinarea deciziei civile recurate se reține faptul că L. M. și-a exprimat verbal voința de a prelua bunuri din moștenirea tatălui ei.
Rezultă deci că au fost respectate dispozițiile art.315 alin.1 Cod procedură civilă și că nu sunt întrunite dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă .
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs astfel cum a fost formulat și dezvoltat critica este nefondată pentru următoarele argumente:
Textul art.1206 Cod civil a fost corect aplicat de către instanța de apel pentru că recunoașterea are ca obiect fapte de acceptare petrecute în cursul curgerii dreptului de opțiune succesorală, fiind fără relevanță data la care se face recunoașterea.
În plus nu se poate ca vechiul cod civil să fie aplicabil unor fapte juridice, cum ar fi faptul deceselor, și să nu fie aplicabil în ce privește alte dispoziții ale aceluiași cod civil.
În consecință, nu sunt îndeplinite dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Referitor la cel de-al treilea motiv de recurs, astfel cum a fost formulat și dezvoltat, critica nu poate fi primită pentru următoarele argumente:
În faza recursului se invocă doar motive de nelegalitate a deciziei recurate și nu motive de netemeinicie.
Cel de-al treilea motiv de recurs se referă la aprecierea probatoriului și la înțelesul propriu pe care recurentele l-au dat noțiunii de moștenitor și la faptul că prin cereri s-ar fi contestat calitatea de moștenitor a numitei L. M. după defunctul L. L..
Toate aceste critici privesc o pretinsă netemeinicie a soluției date de instanța de apel și nu o critică de nelegalitate astfel că, nu sunt incidente nici unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 Cod procedură civilă.
Referitor la cel de-al patrulea motiv de recurs astfel cum a fost formulat și dezvoltat pretinsa critică nu poate fi primită pentru următoarele argumente:
Nu se arată de recurentă ce text de lege a fost încălcat s-au aplicat greșit, astfel că pretinsa critică privește netemeinicia deciziei recurate și nu nelegalitatea acesteia.
În ce privește afirmația că o acceptare de succesiune recunoscută doar de una din părți nu ar produce efecte față de o altă parte care nu a recunoscut acceptarea succesiunii reclamantele sunt în eroare asupra regimului juridic al acceptării unei succesiuni, efectele acesteia sunt erga omnes și nu intuitu personnae, astfel că acceptarea produce efecte atât față de ceilalți moștenitori cât și față de terți, chiar dacă părțile sau terții nu au recunoscut o acceptare de moștenire.
Referitor la cel de –al cincilea motiv de recurs, astfel cum a fost formulat și dezvoltat critica nu poate fi primită pentru că se referă la aprecierea de probatorii, aspect care ține de netemeinicia deciziei și nu de nelegalitate acesteia.
Pentru toate aceste argumente, în temeiul art.312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat, iar în baza art.274 Cod procedură civilă, recurentele vor fi obligate la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs către intimata L. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentele-pârâte B. L. D. și R. G. A. împotriva deciziei civile nr.1005/19.12.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă L. M. și intimata-pârâtă L. M..
Obligă recurentele la plata sumei de 500 lei către intimata L. M., cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 martie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
P. F. A. V. R. P.
GREFIER
G. – M. V.
RED.PF
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
9.04.2015
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 380/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţia de a face. Sentința nr. 52/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
