Succesiune. Decizia nr. 671/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 671/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 12913/302/2008
Dosar nr._
(493/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.671
Ședința din ședința publică de la 02.06.2015
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE – GEORGETA SÎRBU
JUDECĂTOR - M. H.
JUDECĂTOR - C. G.
GREFIER - S. R.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul – pârât – reclamant M. A., împotriva sentinței civile nr. 1640 A din data de 31.10.2014, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – reclamantă – pârâtă A. N. M..
Obiectul cauzei – succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul – pârât – reclamant M. A., personal și asistat de apărător din oficiu, D. G., în baza împuternicirii avocațiale nr.1579/2015, emise de Baroul București (pe care o depune), și avocat colaborator A. G. Tesloianu, în substituirea avocatului titular G. C., în calitate de reprezentant al intimatei – reclamante – pârâte A. N. M. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015, emisă de Baroul București (fila 8) și a delegației de substituire (pe care o depune).
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că prin serviciul registratură s-a depus, la data de 14.05.2015, un set de înscrisuri din partea recurentului în susținerea cererii de ajutor public judiciar, precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 10 lei, potrivit chitanței nr._ (50) din data de 27.04.2015 aferente căii de exercitate.
La interpelarea instanței, apărătorul din oficiu al recurentului – pârât – reclamant, având cuvântul, susține că datorită unor neînțelegeri și a faptului că nu i-a fost înmânată delegația anterior precedentului termen de către Baroul București, a fost în imposibilitate de a asista partea la termenul de judecată anterior.
Recurentul – pârât – reclamant, personal, având cuvântul, în ceea ce privește probele ce urmau a fi depuse referitor la situația sa materială, arată că a depus adeverință de venit pe anul 2015.
La interpelarea instanței, recurentul – pârât – reclamant, prin apărător, față de contractul de vânzare – cumpărare de care a făcut vorbire prin motivele de recurs, precizează că acesta nu a fost încă depus, fiind vorba de contractul înregistrat sub nr.2303 din data de 07.12.197.
De asemenea, solicită ca instanța să ordone părții adverse depunerea contractului de donație, în temeiul dispozițiilor art. 172 – 173 din Codul de procedură civilă, având în vedere că autoarea recurentului a încheiat un astfel de contract privind imobilul – teren situat în Municipiul G., către A. N., care la rândul său a vândut bunul familiei P. C. și S.; în contractul de donație erau menționate 4 camere, un antreu și o bucătărie, iar expertiza trebuia să aibă în vedere aceste construcții.
Intimata – reclamantă – pârâtă, prin apărător, având cuvântul, arată că aceste înscrisuri au fost depuse deja la dosarul cauzei de către recurent, în referire la contractul de donație.
Curtea constată că la fila 60 din dosarul primei instanțe se regăsește depus contractul de donație, și tot astfel, la fila 306 din primul volum al dosarului primei instanțe este depus actul de vânzare cumpărare subsecvent încheiat cu privire la același imobil, așa încât cererea de suplimentare a probatoriilor este neîntemeiată, probele fiind deja depuse și câștigate cauzei.
Recurentul – pârât – reclamant, prin apărător, având cuvântul, susține că, în faza apelului a făcut vorbire de existența unui dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei G. - cererea formulată de recurent având ca obiect anularea titlului de proprietate și eliberarea unui titlu nou cu menționarea corectă a suprafețelor de teren situate în Municipiul G.. În temeiul dispozițiilor art. 84 alin. 4, a solicitat suspendarea apelului până la soluționarea definitivă a cauzei menționate; cererea de suspendare a fost respinsă.
Având în vedere că dosarul menționat nu a fost încă soluționat, solicită suspendarea prezentei cauze până la soluționarea definitivă a acestuia; depune extras din programul informatic al instanțelor de judecată, ECRIS.
În susținerea cererii de suspendare a cauzei, apreciază că se impune o astfel de măsură, întrucât titlul de proprietate a cărui anulare se solicită a fost avut în vedere la efectuarea celor două expertize.
Intimata – reclamantă – pârâtă, prin apărător, având cuvântul, față de cererea de suspendare, solicită respingerea acestei cereri, apreciind că exista posibilitatea ca partea să conteste încheierea prin care cererea de suspendare a fost respinsă, însă nu a fost formulată o astfel de cerere.
Pe aspectul temeiniciei, solicită instanței a observa că cererea de suspendare nu este întemeiată, iar instanța de apel a analizat și a constatat în mod corect întreaga situație.
La interpelarea instanței, părțile invederează faptul că nu mai alte cereri de formulat cu privire la fondul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de propus și administrat ori excepții de invocat, Curtea va reține cauza în pronunțare atât asupra cererii de suspendare, cât și asupra excepției nulității recursului și în dezbaterea recursului. Acordă cuvântul părților pe aceste aspecte.
Intimata – reclamantă – pârâtă A. N. M., prin apărător, având cuvântul, solicită admiterea excepției nulității recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în criticile prevăzute de art.304 din Codul de procedură civilă, criticile expuse reprezentând motive de netemeinice și de apreciere a probelor, sens în care invocă art.306 alin.1 și 3 din Codul de procedură civilă.
Recurentul – pârât – reclamant M. A., prin apărător, având cuvântul, solicită respingerea excepției, considerând motivele invocate se încadrează în criticile expres prevăzute de art.304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, reținându-se că cele două rapoartele de expertize nu au avut în vedere toate actele normative pentru evaluare.
Pe fondul recursului, solicită admiterea astfel cum a fost formulat în baza art.304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, casarea hotărârii atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul București în vederea administrării unei noi expertize pe baza înscrisurilor noi depuse în recurs.
Apreciază că prețurile menționate în grilele notarilor publici reprezintă prețuri de piață, și nu valoarea de impozitare, astfel cum intimata a susținut prin întâmpinare; nu se poate stabili un preț mai mic decât grila notarilor; experții ce au întocmit cele două expertize în cauza de față nu au avut în vedere valoarea de piață, contractul de vânzare – cumpărare și contractul de donație.
Solicită a se reține și împrejurarea că intimata a recunoscut că suprafața construcției este de 44 mp, și nu 1000 mp cum a fost reținut.
Pe de altă parte, apreciază că dosarul nu trebuia disjuns; în primul dosar i s-a atribuit recurentului un apartament și, neputând achita sulta, bunul a fost scos la vânzare, astfel că se impune efectuarea unei contraexpertize prin care să se stabilească un preț corect al imobilelor care fac parte din masa partajabilă.
Solicită cheltuieli de judecată, precum și stabilirea și a onorariului apărătorului din oficiu.
Intimata – reclamantă – pârâtă A. N. M., prin apărător, având cuvântul, solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de apel față de următoarele considerente:
În ceea ce privește imobilul situat în Municipiul G., la momentul expertizării au fost avute în vedere suprafața și compunerea acestuia de la momentul ieșirii din patrimoniul reclamantei, momentul fiind cel corect stabilit de instanța de fond; recurentul a formulat obiecțiuni, însă nu a invocat că ar fi existat o altă suprafață de teren sau o altă compunere a camerelor; singura obiecție a vizat terenul, și a fost respinsă în mod întemeiat; nu s-a insistat pe aceste aspect, în sensul includerii terenului în masa partajabilă.
Față de cel de-al doilea motiv, care vizează imobilul situat în localitatea Răsuceni și titlul de proprietate obținut pentru terenul pe care este amplasată casa, solicită a se observa că titlul de proprietate este emis în baza Legii nr.18/1991, însă acest act normativ stabilește suprafețele terenurilor nu ale construcțiilor. Astfel că, suprafața de 1000 mp. este menționată ca și o suprafață construibilă, și nu ca și suprafață a imobilului construit. În expertiza întocmită în cauză de expert V. V., se poate observa că ceea ce s-a luat în calcul la stabilirea valorii imobilului este suprafața casei identificate la fața locului.
Arată că, în ceea ce privește grilele notariale, este neîntemeiată această susținere, în contextul în care au fost făcute verificări la fața locului și a fost efectuată o expertiză.
Solicită amânarea pronunțării pentru a formula concluzii scrise.
Își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
CURTEA ,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2765/28.03.2013 din dosarul nr._ al Judecătoriei Sector 5 București, a fost admisă cererea precizatoare formulată de reclamanta - pârâtă A. N. – M. în contradictoriu cu pârâtul – reclamant M. A..
A fost admisă, în parte, cererea reconvențională.
S-a constatat că masa succesorală de pe urma defunctei M. Iordana se compune din: imobilul – teren nr._, în suprafață de 18.430 decari situat în localitatea S., municipiul General Toshevo, Bulgaria, conform contractului de împărțire voluntară a proprietății funciare nr. 5129/17.11.1997; imobilul – teren nr._, în suprafață de 44.070 decari situat în localitatea S., municipiul General Toshevo, Bulgaria, conform contractului de împărțire voluntară a proprietății funciare nr. 5129/17.11.1997; imobilul – teren nr._, în suprafață de 85.000 decari situat în localitatea Rosen, municipiul General Toshevo, Bulgaria, conform contractului de împărțire voluntară a proprietății funciare nr. 2532/25.06.2004; imobilul situat în ., compus din: teren extravilan în suprafață de 4.100 mp, teren intravilan în suprafață de 2.200 mp, precum și construcția aflată pe acest teren în suprafață de 1.000 mp, conform titlului de proprietate nr._ eliberat la data de 10.09.2009 de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; imobilul-construcție situat în municipiul G., . (în prezent I.C.Brătianul nr. 61), conform certificatului de moștenitor nr. 169/1966 de pe urma defunctului I. P., eliberat de notariatul de Stat al Raionului G..
A fost respinsă ca neîntemeiată, cererea de includere în masa succesorală a imobilului - terenul aferent construcției din municipiul G., . (în prezent I.C.Brătianul nr. 61).
A fost dispusă ieșirea părților din indiviziune cu privire la imobilele ce compun masa succesorală, după cum urmează:
S-a atribuit reclamantei – pârâte în deplină proprietate și liniștită posesie Lotul nr. II, astfel cum acesta a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de expertul Mitko Prodanov Dimitrov, prin proiectul-schiță cu număr cadastral:_, compus din suprafața de 9.215 decari în valoare de 9.818,58 leva, teren agricol situat în localitatea S., municipiul General Toshevo, Bulgaria;_, compus din suprafața de 22.035 decari în valoare de 24.326,64 leva, teren agricol situat în localitatea S., municipiul General Toshevo, Bulgaria;_, compus din suprafața de 42.300 decari în valoare de 50.192 leva, teren agricol situat în localitatea Rosen, municipiul General Toshevo, Bulgaria.
S-a atribuit pârâtului - reclamant în deplină proprietate și liniștită posesie Lotul nr. I, astfel cum acesta a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de expertul Mitko Prodanov Dimitrov, prin proiectul-schiță:_, compus din suprafața de 9.215 decari în valoare de 9.818,58 leva, teren agricol situat în localitatea S., municipiul General Toshevo, Bulgaria;_, compus din suprafața de 22.035 decari în valoare de 24.326,64 leva, teren agricol situat în localitatea S., municipiul General Toshevo, Bulgaria;_, compus din suprafața de 42.300 decari în valoare de 50.192 leva, teren agricol situat în localitatea Rosen, municipiul General Toshevo, Bulgaria.
A fost atribuit reclamantei – pârâte (fictiv) imobilul construcție situat în municipiul G., . (în prezent I.C.Brătianul nr. 61), evaluat la suma de 4.512 euro, de către expertul V. V..
A fost atribuit pârâtului – reclamant în deplină proprietate și posesie imobilul situat în ., compus din: teren extravilan în suprafață de 4.100 mp, teren intravilan în suprafață de 2.200 mp, precum și construcția aflată pe acest teren în suprafață de 1.000 mp, evaluat la suma de 5.910 euro, de către expertul V. V..
A fost obligat pârâtul – reclamant la plata către reclamanta – pârâtă a sumei de 1.390 euro, cu titlu de sultă.
A fost obligat pârâtul – reclamant la plata către reclamantă a sumei de 2.575 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, judecătoria a reținut că reclamanta A. N. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. A. ca prin hotărârea ce se va pronunța: să se constate deschisă succesiunea defunctului M. R., decedat la data de 18.03.1997, cu ultimul domiciliu în București, . 5; să se constate că moștenitorii legali ai defunctului M. R. sunt M. Iordana – soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală; reclamanta A. N. Magadalena și pârâtul M. A. – descendenți de grad I, fiecare cu câte o cotă de 6/8 din masa succesorală; să se constate că masa succesorală de pe urma defunctului M. R. se compune din: - cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.8 situat în București, ..11, .; acțiunile la S.C. B. Băuturi Popești Leordeni astfel cum rezultă din certificatul de acționar nr._/12.08.1996 emis pe numele defunctului și cota de ½ din dreptul de proprietate asupra auto marca Dacia N. cu nr. de înmatriculare_ ; să se constate deschisă succesiunea defunctei M. Iordana, decedată la data de 01.02.2007, cu ultimul domiciliu în București, ..11, sector 5; să se constate că moștenitorii legali ai defunctei M. Iordana sunt reclamanta A. N. Magadalena și pârâtul M. A. – descendenți de grad I, fiecare cu câte o cotă de ½ din masa succesorală; să se constate că masa succesorală de pe urma defunctei M. Iordana se compune din: - cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 4 situat în București, ..11, .. – ¾ din acțiunile la S.C. B. Băuturi Popești Leordeni astfel cum rezultă din certificatul de acționar nr._/12.08.1996 emis pe numele defunctului M. R., cota de ¾ din dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Dacia N., cu număr de înmatriculare_ ; acțiunile la S.C. B. Băuturi Popești Leordeni astfel cum rezultă din certificatul de acționar nr._/12.08.1996 emis pe numele defunctei M. Iordana; - dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 25.000 m.p., situat în G., sola 3,7, conform titlului de proprietate nr._/01.06.1993 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Județului G..
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 18.03.1997 a decedat numitul M. R.. Moștenitorii defunctului sunt părțile în litigiu, în calitate de descendenți de gradul I, și numita M. Iordana în calitate de soție supraviețuitoare. În timpul căsătoriei, aceștia au dobândit: nr.8 situat în București, ..11, ., . și autoturismului marca Dacia N., cu număr de înmatriculare_ . Ca atare, în masa succesorală va intra cota de ½ din dreptul de proprietate a celor două bunuri anterior menționate.
Defunctul M. R. a mai avut în patrimoniu la data decesului și acțiunile la acțiunile la S.C. B. Băuturi Popești Leordeni, acțiuni care de asemenea vor intra în masa succesorală.
A mai arătat reclamanta că, la data de 01.02.2007, a decedat și numita M. Iordana. Moștenitorii defunctei sunt părțile în litigiu, în calitate de descendenți de gradul I.
Pe lângă bunurile dobândite prin moștenire de la soțul său, defuncta mai avea în patrimoniu și acțiunile la S.C. B. Băuturi Popești, respectiv dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 25.000 m.p., situat în G..
În drept, au fost invocate disp. art. 673 și urm. Cod proc.civ., respectiv ale art. 664 și urm. Cod civil.
La data de 16.11.2007, partea reclamantă a depus o cerere completatoare, arătând că solicită adăugarea în masa partajabilă a imobilului teren în suprafață de 2 ha și 6800 m situat în ., deținut în baza procesului verbal de punere în posesie din data de 15.11.2007.
La termenul din 18.06.2008, reclamanta a depus o cerere completatoarea la cererea precizatoare, prin care a solicitat adăugarea la masa partajabilă a următoarelor bunuri: terenul intravilan în suprafață de 2,5 ha și casă; teren extravilan în suprafață de 6 ha ambele situate în . – V., jud. G. și terenul în suprafață de 18 ha situat în Tolbuhin Bulgaria, pentru care s-a emis titlul de proprietate și care a fost dat în arendă de către pârât, acesta încasând redevența aferentă.
La același termen de judecată, pârâtul a depus cerere reconvențională, arătând că nu deține titlul de proprietate al terenului situat în Bulgaria, și nici nu a încheiat vreun contract de arendă având ca obiect respectivul imobil.
A mai arătat că în masa partajabilă este inclusă și o casă situată în or. G., pe ., jud. G., casă ce i-a fost dată de mama sa.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Prin sentința civilă nr. 9691/19.12.2008, instanța a rămas în pronunțare asupra cererii principale, dispunând totodată, disjungerea capătului de cerere formulat prin cererea precizatoare depusă de reclamantă, având ca obiect includerea în masa partajabilă a terenului intravilan în suprafață de 2,5 ha, a casei și terenului extravilan în suprafață de 6 ha, ambele situate în . – V., jud. G., precum și a terenului în suprafață de 18 ha, situat în Tolbuhin, Bulgaria, precum și cererea reconvențională având ca obiect includerea în masa partajabilă a imobilului situat în mun. G., ., jud. G. și a dispus formarea unui nou dosar având nr._ .
Pentru a pronunța soluția expusă în precedent, prima instanță a reținut în esență că:
Prin sentința civilă nr. 9691/19.12.2008, a fost admisă cererea de chemare în judecată, astfel cum aceasta a fost completată, formulată de către reclamanta A. N. M. și s-a constatat deschisă succesiunea de pe urma defuncților M. R. și M. Iordana, corelativ cu stabilirea masei succesorale și cotelor părților, respectiv de cate ½ din masa succesorală.
În raport de cele dispuse prin sentința civilă mai-sus menționată și care se bucură de autoritate de lucru judecat, instanța a avut în vedere componența masei succesorale de pe urma defunctei M. Iordana, prin includerea bunurilor menționate de către părți.
Astfel, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că defuncta a dobandit și următoarele bunuri, care urmează a fi incluse în masa succesorală: imobilul – teren nr._, în suprafață de 18.430 decari situat în localitatea S., municipiul General Toshevo, Bulgaria, conform contractului de împărțire voluntară a proprietății funciare nr. 5129/17.11.1997 (filele 77-80, vol. I); imobilul – teren nr._, în suprafață de 44.070 decari situat în localitatea S., municipiul General Toshevo, Bulgaria, conform contractului de împărțire voluntară a proprietății funciare nr. 5129/17.11.1997(filele 77-80, vol. I); imobilul – teren nr._, în suprafață de 85.000 decari situat în localitatea Rosen, municipiul General Toshevo, Bulgaria, conform contractului de împărțire voluntară a proprietății funciare nr. 2532/25.06.2004 (filele 87 – 90, vol. I); imobilul situat în ., compus din: teren extravilan în suprafață de 4.100 mp, teren intravilan în suprafață de 2.200 mp, precum și construcția aflată pe acest teren în suprafață de 1.000 mp, conform titlului de proprietate nr._ eliberat la data de 10.09.2009 de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; imobilul-construcție situat în municipiul G., . (în prezent I.C.Brătianul nr. 61), conform certificatului de moștenitor nr. 169/1966 de pe urma defunctului I. P., eliberat de Notariatul de Stat al Raionului G. (fila 150, vol. I).
În ceea ce privește cererea formulată de parat, în sensul includerii în masa succesorală a imobilului - terenul aferent construcției din municipiul G., . (în prezent I.C.Brătianul nr. 61), instanța a apreciat că este neîntemeiată, întrucât, în raport de legea aplicabilă înstrăinării imobilelor teren la momentul încheierii contractului de donație (conform principiului de drept ”tempus regit actum”), și anume art. 30 din Legea nr. 58/1974, acesta nu putea forma obiectul transmisiunilor prin acte între vii, rămanand în proprietatea statului.
Este adevărat că, în conformitate cu mențiunile din cuprinsul contractului de donație autentificat prin încheierea nr. 687 din data de 30.03.1974, obiectul acestuia l-a constituit și terenul mai-sus menționat, însă, prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul donației, donatara M. Iordana nu putea transmite mai multe drepturi decat cele existente în patrimoniul său, potrivit principiului de drept nemo plus iuris ad alium transferre potestat sau nemo dat quod non habet.
În aceste condiții, reclamanta – parată a primit, prin donație, imobilul situat în municipiul G., ., alcătuit din 2 camere, bucătărie și hol, imobil pe care l-a atribuit acesteia, fictiv, în vederea egalizării loturilor, admițand astfel, în parte, cererea reconvențională.
În drept, au fost avute în vedere dispozițiile art. 728 Cod civil, și cele ale art. 6739 Cod procedură civilă.
Întrucât părțile dețin câte o cotă egală de ½ din masa bunurilor succesorale, instanța a avut în vedere, la formarea și atribuirea loturilor, cererile formulate de acestea.
Astfel, în ceea ce privește atribuirea suprafețelor de teren situate în Bulgaria, întrucat, conform expertului Mitko Prodanov Dimitrov acestea pot fi atribuire în natură, avand în vedere și concluziile părților de la termenul din ședința publică de la data de 14.03.2013, instanța a dispus ieșirea din indiviziune atribuind reclamantei – pârâte în deplină proprietate și liniștită posesie Lotul nr. II, astfel cum acesta a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de expertul Mitko Prodanov Dimitrov, și pârâtului - reclamant Lotul nr. I, astfel cum acesta a fost identificat prin același raport de expertiză.
Având în vedere că, prin contractul de donație autentificat prin încheierea nr. 687 din data de 30.03.1974 de căre Notariatul de Stat Local G., defuncta M. Iordana i-a donat reclamantei – parate imobilul construcție situat municipiul G., ., fără scutire de raport, în temeiul art. 751 Cod Civil, instanța, s-a dispus includerea acestuia (fictiv) în masa partajabilă.
În ceea ce privește evaluarea acestuia, instanța a avut în vedere valoarea stabilită de expertul Duzinschi E., și anume suma de 4.512 euro.
În aceste condiții, instanța a reținut astfel că reclamanta – parată a primit, prin donație, imobilul situat municipiul G., ., alcătuit din 2 camere, bucătărie și hol și pe care l-a atribuit acesteia, fictiv, admițând astfel, în parte, cererea reconvențională.
Având în vedere cererea formulată de către paratul – reclamant, precum și concluziile reclamantei – pârâte, instanța a atribuit pârâtului – reclamant în deplină proprietate și posesie imobilul situat în ., compus din: teren extravilan în suprafață de 4.100 mp, teren intravilan în suprafață de 2.200 mp, precum și construcția aflată pe acest teren în suprafață de 1.000 mp, evaluat la suma de 5.910 euro, de către expertul Duzinschi E..
În vederea egalizării loturilor, instanța a dispus obligarea pârâtului – reclamant la plata către reclamanta – pârâtă a sumei de 1.390 euro, cu titlu de sultă.
Față de împrejurarea că, în cauză, părțile au deopotrivă calitatea de reclamant și parat, reținand că taxele judiciare de timbru și onorariile de expert au fost achitate de către reclamanta – parată, instanța, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, a dispus obligarea paratului –reclamant la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată.
Astfel, a dispus obligarea paratului-reclamant la plata către reclamantă a sumei de 125 lei, reprezentand ½ din suma de 250 lei achitată cu titlu de onorariu expertului Mitko Prodanov Dimitrov, conform dispoziției de plată externă din data de 16.11.2012; 450 lei reprezentand cheltuieli traduceri din totalul de 856.60 lei.
În ceea ce privește obligarea paratului – reclamant la plata sumelor aferente stabilirii cetățeniei bulgare a defunctei M. Iordana, instanța a respins, ca neîntemeiat, acest petit, întrucat nu a făcut obiectul cauzei.
Referitor la cuantumul onorariului de avocat, instanța a constatat că reclamanta a solicitat obligarea la plata onorariului de avocat în sumă de 8.202,60 lei, conform chitanței nr. 8.202,60 din data de 19.06.2012.
În legătură cu aceste aspect, s-a reținut incidența prevederilor art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, apreciind instanța că onorariul pretins de către reclamanta-parată nu satisface condiția caracterului util, necesar și rezonabil, motiv pentru care a micșorat cheltuielile corespunzătoare onorariului de avocat la suma de 2.000 lei.
Pe cale de consecință, a dispuns obligarea paratului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.575 lei.
Întrucat prin încheierea din ședința publică din data de 10.11.2010 a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public sub forma asistenței prin avocat, instanța a stabilit onorariul avocatului din oficiu, Faier S., în cuantum de 500 lei, care a rămas în sarcina Ministerului Justiției. Instanța a apreciat că, în cauză se impune acordarea onorariului în cuantum maxim, datorită apărărilor efective și concrete formulate de către avocatul Faier S., dar și de către avocatul substituient Faier D., concretizat prin obiecțiunile la rapoartele de expertiză și care au condus la completarea acestora, precum și pertinența și concludența apărărilor formulate.
Împotriva acesteia sentințe au formulat apel ambele părți.
Apelantul-pârât - reclamant M. A. a susținut în esență că:
Valoarea imobilului situat în ., compus din teren extravilan ( 4100mp), teren intravilan (2200mp) precum și construcția aflata pe acest teren este mult supraevaluata la suma de 5910 Euro.
Construcția aflată pe acest teren nu este în suprafața de 1000 m2,asa cum se menționează în hotărâre, ci în suprafața de 63m2,asa cum rezulta din actele depuse la dosar. În mod incorect astfel a fost evaluata aceasta construcție.
Valoarea acestui imobil este, în realitate, mult mai mica decât 5910 Euro.
Evaluarea fictiva a imobilului construcție situat în Municipiul G., . (în prezent I.C.Bratianu, nr. 61) la suma de 4512 Euro nu corespunde cu valoarea reala de circulație a acestuia, care este în realitate mult mai mare în raport cu poziția acestuia, cu suprafața, cu numărul de incăperi, materiale.
Apelantul a mai susținut ca nu este corectă obligarea sa la plata către reclamanta a sumei de 2575 lei cu titlul de cheltuieli de judecata, având în vedere că s-a admis în parte cererea sa reconventionala și, de asemenea, s-a respins ca neîntemeiata cererea formulata de reclamantă de includere în masa succesorala a terenului aferent construcției din municipiul G., ..
A mai sesizat apelantul faptul că instanța de fond a constatat deschisa succesiunea de pe urma defunctului M. R. se compune din cota de l/2 din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 8 situat în București, .. 11, ., .."
Conform contractului de vanzare-cumparare nr. 4766/19.03.1992 incheiat intre Imobiliara S.A. prin S.C. COTROCENI S.A. și M. R. și Iordana, s-a procedat la vânzarea apartamentului nr. 4 din București,.. 11, ., ., și nu apartamentul nr. 8 cum din greșeala instanța a reținut.
Prin urmare ultimul domiciliu al defuncților M. R. și M. Iordana este apartamentul nr. 4 din București, .. 11, ., ., iar pe cale de consecința masa succesorala se compune din - cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 4.
Un alt aspect sesizat a fost acela că instanța de fond, deși sesizata cu o cerere completatoare prin care se solicita adăugarea la masa partajabila a terenului de 2 ha și 6800m situat incom. Gârbovi, jud. Ialomița, terenul nu mai fost inclus la masa partajabila.
Un alt motiv l-a constituit faptul ca instanța de fond a atribuie apelantuluiMărgărit A. imobilul situat în corn Rasuceni, jud. G., compus din teren extravilan în suprafațade 4100mp, teren intravilan în suprafața de 2.200mp, precum și construcția aflata peteren în suprafața de 1000mp, evaluat la suma de 5.910Euro, de către expertul VeliculViorel.
Construcția în suprafața de l000 mp este o eroare a instanței de fond, deoarece doua camere un hol și o bucătărie, nu pot măsura 1.000mp.
Prin urmare și evaluarea efectuata este greșita, și pe cale de consecința s-a solicitat modificarea sultei în valoare de 1390Euro dispusa în sarcina apelantului.
Apelanta Arahon N. a modificarea în parte a sentinței apelate în sensul acordării tuturor cheltuielilor de judecată solicitate cu ocazia dezbaterii fondului, în cuantum total de 10.231,48 Lei, și dovedite conform înscrisurilor menționate în centralizatorul de cheltuieli și depuse în original la dosarul cauzei.
Prin sentința pronunțată de instanța de fond instanța de judecată a admis în totalitate acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată de către apelanta reclamantă, dar a redus, fără nicio motivare, cheltuielile de judecată la suma de 2.575 lei, deși apelanta a suportat, pe parcursul celor 5 ani de proces, cheltuieli în cuantum de 10.231,48 lei, așa cum reiese din din înscrisurile doveditoare atașate la dosarul cauzei.
S-a mai susținut că în mod netemeinic și nelegal instanța de fond a dispus reducerea onorariului de avocat, considerând în mod eronat că onorariul cuvenit pentru prestația efectivă a avocatului este într-un cuantum mai mic decât cel solicitat neluându-se în considerare natura și complexitatea cauzei, precum și numărul de termene de judecată acordate.
Onorariul a fost stabilit interpartes în conformitate cu dispozițiile art. 127 2 din Statutul profesiei de avocat (adoptat prin Hotărârea UNBR nr. 64/2011).
Aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 3 C proc. civ. în prezenta cauză, prin reducerea onorariului avocațial, nu face altceva decât să încurajeze partea care au căzut în pretenții, pe viitor să învestească instanța de judecată cu noi astfel de acțiuni, dispozițiile art. 274 alin. 1 C proc. civ. rămânând ineficiente într-o atare situație.
Onorariul de avocat este convenit conform dispozițiilor reglementărilor aplicabile, înainte de a presta orice serviciu avocațial astfel încât nu se poate aprecia cu certitudine durata sau volumul de muncă necesar într-o astfel de împrejurare.
În acest sens s-a pronunțat și ICCJ - Secția civilă și de proprietate intelectuală prin Decizia Civilă nr. 2420/11.04.2008.
În al doilea rând, a susținut apelanta, în mod eronat instanța de fond a redus cheltuielile cu rapoartele de expertiză și cu traducerile legalizate pe care aceasta a trebuit să le avanseze, având în vedere faptul că în masa bunurilor partajabile intra și terenurile din Bulgaria, terenuri pentru care nu deținea acte și pe care a trebuit sa le procure, ele profitând și apelantului-pârât.
Apelanta – reclamantă-pârâtă AharonNely M. a formulat apel și împotriva încheierii din data de 07.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, susținând că prin care în mod eronat instanța de fond a respins cererea de îndreptare materială depusă de apelantă, cerere prin care a adus în atenția instanței de fond că în mod greșit s-a reținut în Sentința nr. 2765/2013 suprafața imobilului casă de locuit situat încomuna Răsuceni județul G.,ca fiind de 1000 mp și nu de 46,49 mp, asa cum ar trebui să fie în mod corect și cum reiese din documente.
Din Titlul de proprietate nr._ eliberat de Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor pe numele defunctului M. R. rezultă că, potrivit Legii 18/1991, în patrimoniul defunctului s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 6300 mp situată în SatulRăsuceni, Comun Răsuceni, Județul G. structurată astfel: suprafața primită în proprietate în extravilan - arabil 4100 mp; suprafața primită în proprietate în intravilan 2200 mp din care 1200 mp arabil1000 mp curți/construcții.
În consecință, cei 1000 mp curti/construcție nu reprezintă suprafața casei edificate pe acest teren, ci suprafața ce poate fi construibilă/pe care se pot edifica construcții.
Conform schiței casei întocmită de expert inginer D. G. reiese că imobilul-constructie este format din 2 camere, 1 bucătărie și 1 verandă în suprafață construibilă de 46,40 mp din care suprafața utilă 36,70mp;
Conform raportului de expertiză întocmit la solicitarea instanței de judecată de către expertul evaluator Duzinschi E., reiese că suprafața construcției este într-adevăr de 46.40 mp conform schiței mai sus arătate;
De asemenea, din Anexa nr. 1 - D.J. 503 A - de la Raportul de Expertiză întocmit de expert Duzinschi E. și depus la dosarul cauzei la data 06.09.2011 reiese încă odată că pe terenul intravilan curți/construcții este edificată o construcție în suprafață de doar 46,40 mp și nu de 1000 mp.
Prin decizia civilă nr.1640/31.10.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, au fost respinse, ca nefondate, apelurile astfel formulate. S-a stabilit onorariul avocatului din oficiu, G. D., la suma de 1000 lei.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că:
În ce privește critica referitoare la supraevaluare imobilului situat în ., tribunalul a constatat că la termenul din 15.12.2011 pârâtul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză privind identificarea și evaluarea imobilelor din Răsuceni acestea vizând exclusiv suprafața terenurilor din Răsuceni, iar nu valoarea stabilită de expert. La aceste obiecțiuni expertul a răspuns demonstrând pe baza actelor din dosar că obiecțiunile erau neîntemeiate.
În ce privește supraevaluarea terenurilor din Răsuceni, s-a constatat că nu există niciun indiciu în dosar în sensul că terenurile ar fi fost supraevaluate, o valoare de 5910 euro neconstituind o supraevaluare a imobilelor enumerate în raportul de expertiză întocmit de expert Duzinschi E..
Totodată s-a reținut ca nefondat motivul de apel vizând luarea greșită în acest calcul a suprafeței casei din Răsuceni ca fiind de 1000 mp, și nu de 46,4 mp cât avea suprafața construită a casei. Expertul a indicat suprafața curți (și) construcții ca fiind de 1000 mp, referindu-se în acest mod la suprafața terenului pe care se afla casa din Răsuceni. De altfel, expertul a evaluat distinct terenul de 1.000 mp și casa separat.
Cât privește înlăturarea obligației apelantului-pârât de a achita cheltuieli de judecată constând în cheltuieli cu onorarii expert și taxe de timbru precum și onorariul de avocat diminuat de judecătorie, tribunalul a reținut acest motiv de apel ca nefondat. Litigiul de față a privit un dosar de partaj în care pârâtul a formulat o cerere reconvențională, cerere care a fost admisă în parte. Or, cererile reclamantei au vizat imobilele situate în Răsuceni și Bulgaria, și aceasta a achitat sumele cu titlu de onorarii expert și taxe judiciar de timbru. În litigiul de partaj, ambele părți se află pe poziția de reclamant și pârât, așadar susținerea cheltuielilor de judecată de acest fel se impută ambelor părți, aspect apreciat corect de judecătorie. În ce privește onorariul de avocat, judecătoria a notat corect obligarea pârâtului la restituirea acestuia către reclamant, în cuantum diminuat, față de dispozițiile art. 274 C.pr.civ. care definesc culpa procesuală a pârâtului în raport de situația admiterii acțiunii. Față de admiterea în integralitate în speță a capetelor de cerere formulate de reclamantă, în mod corect judecătoria a obligat pârâtul la plata onorariului de avocat către reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată.
În ce privește menționarea apartamentului 8 în loc de apartamentul nr. 4 din București, .. 11, ., ., tribunalul a constatat că litigiul de față a privit capete de cerere disjunse, care nu au avut ca obiect ieșirea din indiviziune asupra acestui apartament - care în realitate a făcut obiectul partajului din dosarul nr._/302/2007. Din această perspectivă, critica privind modul în care instanța ar fi reținut în minuta din dosarul nr._/302/2007 numărul acestui apartament nu are repercusiuni asupra sentinței din prezentul dosar, și nu poate conduce la schimbarea hotărârii.
În ce privește neincluderea terenului de 2 ha și 6800m situat în . la masa partajabila, tribunalul a reținut că cererea disjunsă din dosarul nr._/302/2007 a privit exclusiv ieșirea din indiviziune asupra imobilelor din Răsuceni, terenurile din Bulgaria și imobilul donat indicat în cererea reconvențională a pârâtului. Așadar obiectul litigiului nu a vizat imobilul din Gârbovi, însă s-a observat că acest imobil a fost deja partajat în dosarul nr._/302/2007.
Critica formulată de apelanta-reclamantă împotriva sentinței civile privind aspectul diminuării cheltuielilor de judecată de la suma de 10.231,48 lei la suma de 2.575 lei, a fost apreciată nefondată.
În dosarul nr._, reclamanta nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, acesta constituind dosarul principal din care a fost disjuns dosarul de față. Judecata litigiului a trenat în principal din cauza efectuării expertizelor prin comisie rogatorie în Bulgaria.
Având în vedere că problematica referitoare la deschiderea succesiunilor, stabilirea calității moștenitorilor, stabilirea masei succesorale fusese deja stabilită în sentința civilă din dosarul civil nr._/302/2007, în dosarul nr._ s-a pus în discuție identificarea și evaluarea imobilelor solicitate în cererea precizatoare a fi incluse în masa succesorală.
Solicitarea unui onorariu de avocat de 8.202,5 lei în dosarul nr._ a fost apreciată în mod corect ca fiind disproporționată față de activitățile necesare în condițiile dosarului disjuns, care implicau asistența părții constând în depunerea actelor doveditoare ale proprietății asupra terenurilor solicitate în cererea precizatoare, supravegherea efectuării expertizelor și depunerea cererilor care interesau în esență partea pentru a se putea susține propria cerere de introducere în masa succesorală a imobilelor din Răsuceni și Bulgaria.
Or, pârâtul nu s-a opus cererii de introducere în masa succesorală a acestor imobile, nu a contestat cuprinderea lor în masa succesorală, singura sa solicitare fiind includerea în masa succesorală a apartamentului donat reclamantei. Reiese, așadar, că față de particularitățile procedurii de partaj judiciar, reclamanta va suporta cheltuielile care implicau soluționarea cererilor sale de includere în masa sucesorală a terenurilor din Răsuceni, a casei din Răsuceni și a terenurilor din Bulgaria. În lipsa unei opoziții a pârâtului în acest sens, obligarea sa la plata tuturor cheltuielilor pe care reclamanta le-a întreprins pentru a achita în întregime contravaloarea traducerilor în limba bulgară, cheltuieli de deplasare ori un onorariu de avocat pentru activitatea de supraveghere a procedurii de partaj pentru aceste imobile, se constituie într-o sancțiune civilă și măsură disproporționată care nu poate fi justificată de atitudinea pârâtului în cadrul culpei procesuale reglementată de art. 274 C.pr.civ. Prin urmare, s-a reținut că în mod corect și just au fost reduse cheltuielile de judecată la cuantumul total de 2575 lei (onorariu avocat și alte cheltuieli), apelul pe acest motiv fiind nefondat.
Referitor la apelul împotriva încheierii din 07.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, tribunalul a notat că judecătoria a reținut că respectiva contrucție din comuan Răsuceni județ G. se afla pe teren de 1.000 mp, iar nu că aceasta ar avea suprafața de 1.000 mp. În mod corect a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale privind acest aspect, judecătoria reținând că nu este vorba de vreo eroare materială în sensul invocat în cuprinsul sentinței.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârât - reclamant M. A., criticând-o pentru următoarele motive:
Imobilul din orașul G., . nr.61 (fostă Eroilor nr.61) a fost subevaluat de expert (4.512 Euro), întrucât pe locul vechiului imobil demolat în 1970 a fost construit un alt imobil. Ori, evaluarea s-a făcut acum pe baza celor spuse de reclamanta – pârâtă, care a declarat că respectiva casă avea două camere, bucătărie și hol, întrucât imobilul a fost demolat în 1970.
Realitatea este – în susținerea recurentului – că respectiva casa, construită din cărămidă, este compusă din: 1 cameră – 14 mp; 1 cameră – 12 mp; 1 cameră – 8 mp; 1 cameră - 6 mp; 1 antreu - 8,75 mp; 1 bucătărie – 7,00 mp; dependințe – 1 magazie (14 mp), pivniță (72 mp), WC, prispă (12 mp), pătul și grajd.
Față de cele arătate mai sus, s-a ajuns la această subevaluare întrucât A. N. M. nu a adus actul de vânzare de la Primăria Orașului G.. Acest lucru se poate corecta printr-o adresă a Tribunalului București către Camera Notarilor Publici, întrucât acum camera notarilor are grilă de evaluare pentru întreaga țară.
Referitor la imobilul (casă) din ., a terenului intravilan pe care e situată construcție și a terenului extravilan, recurentul - pârât – reclamant precizează următoarele:
Titlul de proprietate nr._/10.09.2009 a fost emis eronat, după cum se vede din copia acestuia depusă la dosar de intimata reclamantă.
Susține recurentul - pârât – reclamant că datele concrete ce trebuiau să apară în titlul de proprietate sunt: teren intravilan – 2.500 mp; casă – 46,40 mp; teren extravilan – 87,5 arii.
Recurentul - pârât – reclamant precizează că valoarea acestor bunuri din . supraevaluată (5.910 Euro), motiv pentru care solicită să se efectueze adresă la Camera Notarilor Publici, să se stabilească adevărata valoare a bunurilor pe baza grilelor de evaluare existente, grile care acum sunt la îndemâna notarilor publici.
Arată recurentul - pârât – reclamant că, în susținerea celor relatate, vine cu acte originale din 1937 – 1938, acte emise de Judecătoria Drăgănești-V. și acte notariale.
Recurs legal timbrat.
Intimata – reclamantă – pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului ca urmare a neindicării temeiului de drept, și a imposibilității încadrării vreunuia din motivele formulate în cazurile de nelegalitate a hotărârii limitativ prevăzute de art. 304 C.proc.civ..
Recurentul pârât înțelege să critice hotărârea instanței de apel pentru motive de apreciere a probelor administrate în fața instanței de fond, susținând pe de o parte că imobilul din G. a fost subevaluat - în timp ce imobilul acordat acestuia în urma partajului situat în . a fost supraevaluat - prin expertizele efectuate în cauză.
Niciunul din motivele învederate de recurent nu se încadrează însă în motivele de casare sau de modificare a hotărârii limitativ prevăzute la art. 304 C.p.c., caz în care, conform art. 306 alin. (1) și (3) C. proc. civ., neîncadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. conduce la nulitatea recursului.
Față de imposibilitatea încadrării motivelor formulate de recurent în prevederile art. 304 C. p. c. Intimata solicită admiterea excepției invocate și să se constate nulitatea recursului.
În legătură cu pretinsa subevaluare a imobilului din Orașul G. -. nr. 61 (fostă Eroilor), datorată faptului că intimata nu ar fi adus actul de vânzare - cumpărare de la Primăria Orașului G. se arată că:
Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul de fond se observă că intimata a depus la dosarul de fond contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2303/7 Decembrie 1979, contract analizat și de experții e au fost desemnați în cauză.
De asemenea, expertul V. V. a menționat că, la examinarea în teren efectuată, a constatat că imobilul înstrăinat în anul 1979 a fost demolat,pe amplasamentul casei vechi fiind construită o altă casă cu altă structură și alcătuire.
Din actele anexate expertizei efectuate de expert V. V., se observă că imobilul menționat, în suprafață de 76.60 mp, era compus din trei camere, antreu, bucătărie și prispă, spații care au fost avute în vedere la evaluările efecuate în cauză, și care se coroborează și cu descriera imobilului din contractul nr. 2303/1979 și cu schițele anexe la expertizele efectuate în cauză.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, în care se afirmă o pretinsă eroare strecurată în titlul de proprietate ce vizează imobilul din . și o supraevaluare a bunurilor imobile situate în această localitate, intimata solicită să se constate caracterul neîntemeiat al acestor susțineri precum și rezolvarea deja a acestora de către instanța de apel, care a respins ca nefondat motivul de apel vizând luarea greșită în calcul a suprafeței casei din Răsuceni ca fiind 1000 mp, și nu 46,4 mp cât avea suprafața construită a casei, reținându-se evaluarea distinctă a terenului de cea a casei de locuit prin expertiza efectuată în cauză.
Referitor la solicitarea de emitere a unei adrese la Camera Notarilor Publici pentru stabilirea adevăratei valori a bunurilor pe baza grilelor de evaluare existente, intimata solicită respingerea acestei cereri a recurentului având în vedere că, în procedura de partaj succesoral, evaluarea se efectuează de către experții autorizați de Ministerul Jutiției, în cauză efectuându-se expertize cu privire la care părțile au formulat obiecțiuni, valorile de evaluare fiind lămuritoare pentru cazul concret al proprietăților supuse evaluării, iar nu pentru cazuri generice, orientative - cum sunt cele din grilele notarilor, grile care stabilesc o valuare minimă de impozitare iar nu evaluare la nivelul prețului de piață.
În susținerea recursului, au fost depuse înscrisuri.
Apărarea formulată de intimată, în sensul că recursul promovat de recurentul pârât reclamant nu ar fi susceptibil de încadrare în prevederile art. 304 din C.pr.civ. nu poate fi privită ca întemeiată în condițiile în care criticile expuse de recurent în susținerea căii de atac promovate se referă, pe de o parte, la supraevaluarea unui bun imobil care a fost inclus în lotul ce i-a fost lui atribuit, iar pe de altă parte la subevaluarea unui bun imobil inclus în lotul intimatei copartajante, iar astfel de carențe de evaluare a bunurilor în procedura de partaj este de natură a configura situația unei neconcordanțe între conținutul loturilor constituite (și atribuite copartajanților) și cota parte din dreptul de proprietate comună pe care acestea l-au deținut în patrimoniu premergător sistării stării de indiviziune. Or, o atare neconcordanță corespunde unei evaluări de legalitate din perspectiva cerințelor impuse de prevederile art. 480 coroborat cu art. 728, 741 din C.civ. și cu art. 673 ind. 5 din C.pr.civ., atâta vreme cât prin prisma acestor reglementări se impune ca orice cotă parte indiviză dintr-un drept de proprietate asupra unei universalități (mase partajabile) să se transpună într-un drept de proprietate exclusivă asupra unor bunuri determinate din respectiva masă de împărțit, care să fie echivalent valorii patrimoniale pe care a reprezentat-o cota indiviză deținută anterior partajului.
Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că aspectele critice expuse în dezvoltarea recursului pendinte sunt susceptibile de încadrare în prevederile art. 304 pct. 9 din C.pr.civ., ele vizând greșita aplicare a reglementărilor legale menționate anterior.
Astfel fiind, deși este corectă observația intimatei în sensul că recursul nu conține referiri la temeiul de drept pe care recurentul a înțeles să își fundamenteze demersul judiciar, atâta vreme cât criticile concret formulate sunt susceptibile a fi încadrate într-unul dintre motivele de recurs reglementate de art. 304 din C.pr.civ., devin operante prevederile art. 306 alin. 3 din C.pr.civ., care împiedică aplicarea sancțiunii nulității recursului.
Cât privește solicitarea de suspendare a cursului judecății, Curtea apreciază că aceasta are ca fundament necesitatea lămuririi întinderii dreptului de proprietate asupra imobilului situat în ..
Raportat la aceste coordonate, Curtea apreciază că o atare măsură de suspendare s-ar justifica numai în măsura în care prin recursul pendinte s-ar finaliza procedura de partaj, astfel că se impune a se evalua cu precădere asupra soluției ce se reliefează – prin prisma criticilor formulate de recurent - în privința judecății realizate în etapa apelului.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de prevederile art. 304 din C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Relativ la subevaluarea imobilului situat în or. G., . (fostă Eroilor) nr. 61, jud. G., precum și la supraevaluarea imobilului situat în ., Curtea constată că recurentul a formulat susțineri/critici similare și în etapa apelului.
Raportat la susținerile critice astfel formulate, a propus administrarea unei expertize prin care să se realizeze o nouă evaluare a acestor imobile, însă proba astfel propusă de instanță a fost respinsă.
Apelul, deși este o cale de atac, provoacă o nouă judecată în fond, atât cu privire la problemele de fapt, cât și cu privire la cele de drept. Altfel spus apelul provoacă o rejudecare a fondului.
Principiul disponibilității, care guvernează procesul civil în toate fazele sale, determină limitarea devoluțiunii în apel la aspectele care sunt criticate de către apelanți (dintre cele care au format obiect al judecății primei instanțe).
Pe de altă parte, potrivit art. 295 alin. 2 din C.pr.civ., instanța de control judiciar poate încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță.
În condițiile în care apelantul pârât reclamant a înțeles să își argumenteze apelul prin critici relative la corectitudinea determinării valorice a bunurilor asupra cărora poartă dreptul de proprietate comună, evaluare în raport de care s-a stabilit întinderea dreptului său de proprietate, și respectiv a obligației de a plăti sultă părții adverse ca urmare a sistării stării de indiviziune, iar valoarea pe care prima instanță a avut-o în vedere era una reținută pe baza unei probe științifice (expertiza de specialitate), Curtea apreciază că neadminstrarea probei cu expertiză pe care apelantul reclamant a propus-o spre a-și dovedi pretențiile echivalează cu o necercetare efectivă a căii de atac astfel exercitate.
Sub acest aspect, se cuvine a fi observat faptul că instanța de apel a conchis în sensul că o valoare de 5910 euro – stabilită prin expertiza realizată în etapa judecății în primă instanță pentru imobilul din . o supraevaluare, fără a indica vreun reper valoric de referință, respectiv vreo altă probă pertinentă care ar fi de natură a fundamenta o atare apreciere.
Curtea notează că expertiza pe baza căreia prima instanță a reținut valoarea celor două imobile la care se referă recurentul – cea efectuată de dl. expert Duzinchi E. – a fost efectuată în septembrie 2011, iar solicitarea din apel de refacere a probei cu expertiza evaluatorie a celor două imobile a fost formulată cu aproximativ 3 ani mai târziu.
Prin prisma intervalului de timp astfel scurs de la data efectuării expertizei prin a cărei valorificare a fost stabilit dreptul părților de proprietate exclusivă asupra bunurilor supuse partajului – și, corespunzător, obligația de plată a sultelor necesare egalizării loturilor – și a imperativului aflării adevărului, dar ținând seama și de faptul notoriu al modificărilor semnificative care s-au produs în evoluția - chiar și pe termen scurt – a pieței imobiliare românești ulterior instalării (în anul 2008) crizei economice mondiale, se impunea ca instanța de apel să procedeze la administrarea expertizei solicitate de apelantul recurent, spre a realiza o judecată efectivă a apelului dedus judecății sale.
În lipsa administrării acestei probe, Curtea apreciază că situația de fapt nu a fost stabilită într-o modalitate adecvată spre a permite verificarea corectitudinii aplicării prevederilor art. 741 raportat la art. 480 din C.civ, coroborat și cu art. 673 ind. 5 din C.pr.civ., norme care instituie exigența de a exista echivalență între valoarea patrimonială reprezentată de cota parte din dreptul real de proprietate asupra masei partajabile, și valoarea patrimonială ce corespunde bunurilor individuale și/sau sultelor care se atribuie fostului coproprietar urmare a încetării stării de indiviziune, echivalență care trebuie să corespundă momentului în care această stare/situație juridică își încetează existența.
Având în vedere considerentele expuse, Curtea apreciază că sunt incidente prevederile art. 312 alin. 5 din C.pr.civ., impunându-se casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului la aceeași instanță, pentru că o rejudecare a apelului – după casare – de către instanța de recurs ar fi de natură a lipsi părțile de un grad de jurisdicție concret și efectiv.
În rejudecare, instanța de apel va dispune efectuarea unei expertize, pentru o evaluare actuală, în concret a imobilelor situate în ., și respectiv în or. G., . (fostă Eroilor) nr. 61, evaluare în raport de care va determina conținutul valoric al loturilor ce au fost atribuite părților, și, corespunzător, modalitatea de egalizare a loturilor prin plata unei sulte adecvate de către copartajantul al cărui lot ar avea o valoare mai mare decât cea corespunzătoare cotei părți deținute.
De asemenea, va aprecia în ce măsură se impune suspendarea cursului judecării cauzei în apel, corespunzător limitelor devoluțiunii specifice acestei căi de atac.
Curtea notează că grilele notariale depuse de către recurent nu pot constitui suportul determinării valorii acestor imobile – astfel cum pretinde recurentul – în condițiile în care, pe de o parte, intimata nu a fost de acord cu o astfel de modalitate abstractă de stabilire a valorii, iar pe de altă parte respectivele grile conțin numai valori orientative și abstracte, care sunt destinate în mod esențial calculării taxelor notariale minimale, astfel că ele nu pot suplini o evaluare realizată în concret, care să țină seama de ansamblul caracteristicilor bunurilor imobile asupra cărora poartă dreptul părților din procesul concret dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul - pârât - reclamant M. A., împotriva deciziei civile nr. 1640/31.10.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata – reclamantă – pârâtă A. N. M..
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe, context în care instanța de trimitere va analiza și cererea de suspendare a judecății.
Stabilește onorariul avocatului din oficiu, aferent acestei faze procesuale la suma de lei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.06.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. S. M. H. I. S.
GREFIER
S. R.
Red.G.S.
Tehdact.R.L./G.S.
2 ex./_
TB-S.3 – T.S.; R.M.C.
Jud.S.5 – E.G.R.
| ← Succesiune. Decizia nr. 690/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 652/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
