Anulare act. Decizia nr. 1035/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1035/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-10-2015 în dosarul nr. 1035/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1035R
Ședința publică de la 23 octombrie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - P. F.
JUDECĂTOR - S. T.
JUDECĂTOR - R. P.
GREFIER - G.-M. V.
**************
Pe rol soluționarea recursurilor formulate de recurentele-pârâte K. E. și P. R. împotriva deciziei civile nr.1903A/19.05.2015 pronunțată de Tribunalul I. – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. E., cauza având ca obiect „anulare act”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta-pârâtă K. E. reprezentată de avocat S. A., recurenta-pârâtă P. R. reprezentată de avocat B. C. și intimata-reclamantă C. E. reprezentată de avocat T. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care;
Apărătorul recurentei-pârâte K. E. depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 12 lei și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei. Invederează că nu are cereri de formulat.
Apărătorul recurentei-pârâte P. R. depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 12 lei și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei. Invederează că nu are cereri de formulat.
Apărătorul intimatei-reclamante C. E. invederează că nu are cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul recurentei-pârâte K. E. solicită admiterea recursului conform motivelor depuse în scris la dosar, pe care le susține oral, modificarea deciziei recurate, respingerea apelului și menținerea sentinței civile pronunțată în cauză, ca fiind temeinică și legală.
Apărătorul recurentei-pârâte P. R. solicită admiterea recursului conform motivelor depuse în scris la dosar, pe care le susține oral, modificarea deciziei recurate, respingerea apelului și menținerea sentinței civile pronunțată în cauză, ca fiind temeinică și legală. Solicită obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimatei-reclamante C. E. solicită respingerea recursurilor ca neîntemeiate și menținerea deciziei recurate, ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar note scrise.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.648 din 21.02.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B. s-a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei C. E. de constatare a nulității absolute a actului adițional nr.1182/16.10.2009 autentificat de B.N.P. D. D. la contractul de cesiune de drepturi autentificat sub nr._/02.11.2007 la B.N.P. A. P. R. și D. C. și capătul de cerere privind constatarea nulității înscrierii în C.F.9558 – . celor două pârâte a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de_ mp în contradictoriu cu pârâții K. E. și P. R..
Pentru a dispune în acest sens instanța de fond a reținut următoarele:
In cauza civila de față s-a invocat de catre reclamanta nulitatea absoluta a actului adițional nr.1182/16.10.2009, autentificat de BNP D. D., la contractul de cesiune de drepturi autentificat sub nr.2770/02.11.2007 la BNP A. P. R. si D. C., încheiat intre cele două pârâte, întrucât a fost încheiat prin fraudă la lege, prejudiciindu-i-se drepturile ce le deține asupra suprafeței de teren de 15.000 m.p. potrivit titlului de proprietate nr._/07.01.2009.
Prin frauda la lege se intelege acea operatiune care consta in folosirea anumitor dispozitii legale, dar nu in scopul pentru care acestea au fost edictate, ci in vederea eludarii altor dispozitii legale, imperativa.Se admite ca fraudarea legii poate fi privita ca un caz particular de cauza ilicita.
Instanta constata insa ca raportat la actul juridic contestat nu se reclama de catre reclamanta nesocotirea unei anume dispozitii legale in scopul deturnarii scopului firesc pentru care a fost edictata.In realitate, se invoca de catre reclamanta elemente de fapt ce tin de analiza conditiei de valabilitate a actului juridic reprezentata de cauza, respectiv de imprejurarea existentei cauzei ilicite ori imorale intrucat se pretinde ca prin actul adițional nr.1182/16.10.2009, autentificat de BNP D. D., au fost valorificate, in mod speculativ, in cunostinta de cauza de catre ambele parti contractante, drepturi patrimoniale care apartin reclamantei si care, in mod fraudulos, au intrat in patrimoniul paratei K. E..
Instanta retine insa ca din probele a caror administrare s-a solicitat de catre parti, inclusiv de catre reclamanta careia ii revenea sarcina probei, nu a rezultat ca s-ar fi probat intentia frauduloasa a partilor actului juridic contestat.
Astfel, intre parata K. E., in calitate de cedent, si parata P. R., in calitate de cesionar, s-a incheiat contractul de cesiune de drepturi autentificat sub numarul 2770 din 02.11.2007, la BNP A. P. R. si D. C., avand ca obiect cesiunea drepturilor prezente si viitoare ale cedentei, astfel cum rezulta din adeverinta nr._ din 25.10.2007, eliberata de Primaria comunei Snagov, judetul I., vizand reconstituirea dreptului de proprietate, in baza legii 1/2000, asupra terenului in suprafata de_ mp, situat in ..
Ulterior s-a emis titlul de proprietate nr._ din 07.01.2009, eliberat de Comisia Judeteana I., prin care s-a reconstituit in favoarea lui C. E. din satul Ghermanesti, ., dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de_ mp, situat pe raza comunei Snagov, in tarlaua 131, .>
Dupa emiterea titlului de proprietate mentionat anterior, s-a incheiat actul aditional la contractul de cesiune, autentificat sub numarul 1182 din 16.10.2009, de BNP D. D., prin care s-a completat contractul de cesiune de drepturi mai sus mentionat, sub aspectul identificarii exacte a imobilului ce face obiectul cesiunii dupa emiterea titlului de proprietate, acesta fiind de_ mp, ce face obiectul titlului de proprietate nr._ din 07.01.2009, situat in ., tarlaua 131, . numar cadastral provizoriu 6877, inscris in cartea funciara nr.9558-Snagov.Actul aditional mentionat, a fost incheiat, astfel cum rezulta din cuprinsul acestuia, intre K. (C.) E. si P. R..
Reclamanta invoca, in esenta, ca i-au fost fraudate drepturile intrucat titlul de proprietate nr._ din 07.01.2009 a fost emis in favoarea sa (in cuprinsul titlului fiind mentionat ca beneficiar al reconstituirii C. E.), iar nu in favoarea paratei K. E., astfel ca prin intreaga operatiune a fost speculata similitudinea numelor de familie si prenumelui reclamantei si primei dintre parate.
Se constata insa din actele existente la dosarul cauzei ca reclamanta, impreuna cu sora acesteia, Talma R., au formulat cerere de reconsituire a dreptului de proprietate, in baza Legii 18/1991, rep., in calitate de mostenitoare ale defunctului C. I. I., iar nu in nume propriu, astfel cum ar rezulta din titlul de proprietate nr._ din 07.01.2009 (emis pe numele persoanei cu numele C. E.-identic cu al reclamantei).
Apoi, instanta retine ca reclamantei C. E. si surorii acesteia, Talma R., li s-a respins contestatia formulata impotriva propunerii Comisiei Locale Snagov, astfel cum rezulta din Hotararea Comisiei Judetene I., nr.1577 din 17.07.2006, acestea fiind inscrise in anexa privind persoanele indreptatite la despagubiri, pentru suprafata de 1,5 ha teren pe raza comunei Snagov, judetul I..Nu s-a facut dovada ca hotatarea anterior mentionata ar fi fost anulata.Prin urmare, este fara echivoc faptul ca titlul de proprietate nr._ din 07.01.2009 a fost emis in favoarea paratei K. E., mentiunea din titlu fiind o simpla eroare materiala intrucat reclamanta nu putea fi inscrisa in anexa pentru obtinerea despagubirilor si in acelasi timp si in titlul de proprietate, cu atat mai mult cu cat solicitarea de reconstituire a acesteia viza o suprafata de 1,5 ha, desigur, fara a se face dovada ca exista identitate intre suprafata de 1,5 ha solicitata de catre reclamanta si cea efectiv reconstituita paratei K. E..
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta K. E..
Prin decizia civilă nr.1903A din 19.05.2015 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. – Secția Civilă s-a admis apelul s-a schimbat în tot sentința apelată în sensul că s-a admis cererea de chemare în judecată și s-a constatat nulitatea absolută a actului adițional autentificat sub nr.1182/16.10.2009 la BNP D. D. la contractul de cesiune autentificat sub nr.2770/02.11.2007 la BNPA – A. P. R. și D. C..
S-a constatat nulitatea absolută a înscrierii în cartea funciară pe numele pârâtelor Kirița E. și P. R.. A fost obligată pârâtă P. R. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul teren în suprafață de 15.000 mp, situat în ., ./26. Au fost obligate intimatele pârâte la plata sumei de 6463,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către apelanta – reclamantă C. E..
Pentru a dispune în acest sens s-au susținut următoarele:
Prin motivele de apel este criticat modul greșit în care prima instanță a soluționat excepția de necompetență materială a judecătoriei, în sensul respingerii acestei excepții.
Motivul este neîntemeiat. Astfel, tribunalul a reținut că prin acțiunea introductivă de instanță s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a actului adițional nr. 1182/16.10.2009, la contractul de cesiune de drepturi autentificat cu nr. 2770/02.11.2007, iar prin cererea modificatoare depusă la dosarul primei instanțe la termenul de judecată din data de 25.03.2013 (f. 37) s-a solicitat și obligarea pârâtei la a-i lăsa reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 15.000 m.p. situat în tarlaua 131, . în cartea funciară nr. 9558 a localității Snagov, număr cadastral 6887, iar în raport cu acest nou capăt de cerere, la data de 23.09.2013, obiectul cauzei a fost evaluat la suma de 864.853 de lei. Or, această cerere, având caracter accesoriu față de cererea principală, este soluționată potrivit prevederilor art. 17 C. pr. civ., de către instanța competentă să judece cererea principală.
În ceea ce privește situația de fapt, tribunalul a reținut că prin contractul de cesiune de drepturi autentificat cu nr. 2770/02.11.2007, numita K. E., prin mandatar O. G., i-a cedat numitei P. R. toate drepturile privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 5.000 m.p. situat în .. În același timp, tribunalul reține că titlul de proprietate nr._/07.01.2009 cu privire la terenul menționat mai sus are menționat la rubrica titular al dreptului de proprietate pe C. E., reclamanta din prezenta cauză, așadar o altă persoană decât numita K. E., care a cesionat dreptul de proprietate. Faptul că cele două sunt persoane diferite rezultă din cuprinsul copiilor actelor de identitate depuse la dosarul primei instanțe (f. 10 și f. 15) și se coroborează cu cele menționate în cuprinsul adresei nr. 2115/01.03.2013 emisă de Primăria comunei Snagov (f. 77), unde se arată faptul că titlul de proprietate nr._/07.01.2009 trebuia eliberat numitei C. E., însă din motive necunoscute acesta a fost eliberat persoanei identificate cu cartea de identitate . nr._.
În drept, tribunalul a reținut că potrivit prevederilor art. 966 C. civ. anterior, în vigoare la data nașterii raportului de drept și aplicabil în prezenta cauză, obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea niciun efect. În ceea ce privește condiția ca o cauză să fie licită, potrivit prevederilor art. 968 C. civ. cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice.
Tribunalul a apreciat că în cauza de față, actul adițional nr. 1182/16.10.2009, la contractul de cesiune de drepturi autentificat cu nr. 2770/02.11.2007 este lovit de sancțiunea nulității absolute, cauza sa fiind ilicită întrucât a fost încheiat prin fraudarea drepturilor legitime ale adevăratului proprietar al imobilului, respectiv apelanta – reclamantă C. E., avându-se în vedere și asemănarea de nume dintre aceasta și pârâta K. E..
Prin urmare, având în vedere considerentele expuse mai sus, în temeiul prevederilor art. 296 C. pr. civ., apelul va fi admis, se va schimba în tot sentința civilă apelată în sensul că se va admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și se va constata nulitatea absolută a actului adițional nr. 1182/16.10.2009, la contractul de cesiune de drepturi autentificat cu nr. 2770/02.11.2007 la BNP Asociați A. P. R. și D. C.. În consecință se va constata și nulitatea absolută a înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate pe numele pârâtelor K. E. și P. R., precum și obligarea acesteia din urmă la a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantei, imobilul – teren în suprafață de 15.000 m.p. situat în ., tarlaua 131, .>
Împotriva deciziei au formulat recurs pârâtele K. E. și P. R. .
În motivarea cererii de recurs întemeiată pe art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă – 1805 pârâta K. E. a susținut, în sinteză, următoarele critici:
Printr-un prim motiv, întemeiat pe art.304 pct.7 Cod procedură civilă – 1865 s-a susținut că decizia recurată nu cuprinde motivele pe care să se sprijine.
În dezvoltarea motivului s-a susținut că instanța de apel deși reține faptul că titlul de proprietate nr._/2009 a fost eliberat reclamantei C. E. nu aduce argumente, prin raportare la toate probele existente în dosar.
Recurenta arată că reclamantei și numitei Talma R. le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,5 ha, fiind înscrise în Anexa 23 pentru a li se acorda despăgubiri. Împotriva hotărârii Comisiei locale, reclamanta și numita Talma R. au formulat contestație care a fost respinsă prin Hotărârea nr.1577/2006 a Comisiei Județene I., astfel că nu există probe care să dovedească că reclamantei i-a fost reconstituit în natură dreptul de proprietate .
Se mai arată de recurenți că procesul verbal de punere în posesie din 07.10.2008 și schița de amplasament din această dată au fost întocmite pe numele K. E., dovada fiind modificările din acestea, realizate prin radierea literei „K” și înscrierea literelor „CH” fără ca aceasta alterare să fie certificate de cel care a făcut-o.
Recurenta arată că modificarea este evidentă pentru că în interiorul schiței de amplasament a rămas înscris numele K..
De asemenea arată că adresa nr.8617/31.07.2014 a Primăriei comunei Snagov, invocată de apelanta reclamantă, este semnată de alte persoane decât cele care au semnat procesul verbal de punere în posesie și schița de amplasament.
Recurenta arată că în lipsa unor decizii pertinente și certe, în mod greșit instanța de apel a reținut că titlul de proprietate s-a emis pe numele C. E..
Totodată afirmă că instanța de apel nu a procedat la o examinare efectivă a mijloacelor de probă și a motivelor invocate în apărare, nu a argumentat neluarea în seamă a acestora, în conformitate cu cerințele unui proces echitabil, garantat de art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Printr-un al doilea motiv, întemeiat pe art.304 pct.9 Cod procedură civilă – 1865 s-a susținut că decizia recurată s-a dat cu aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea motivului de recurs s-a susținut că instanța de apel s-a substituit apelantei reclamante, pentru că în motivele de apel, dezvoltate de apelantă, nu se regăsesc critici ale hotărârii instanței de fond cu privire la aplicarea greșită a legii.
Recurenta arată că reținerea unei situații de fapt, lipsite de suport probator, are drept consecință încălcarea prevederilor art.966 și 968 cod civil – 1864.
Se mai arată că, în condițiile în care instanța de apel nu a argumentat convingător, fără nici un dubiu – că reclamanta este adevăratul proprietar nu se poate reține fraudarea drepturilor acesteia și existența cauzei ilicite la încheierea actului adițional nr.1182/2009.
În motivarea cererii de recurs formulată de pârâta P. R., neîntemeiate pe nici unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.1 – 9 Cod procedură civilă – 1865, s-au susținut, în sinteză, următoarele critici:
Printr-un prim motiv, purtând denumire potrivit cu care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, motiv care se încadrează în art.304 pct.7 Cod procedură civilă – 1865, în sinteză s-au susținut că instanța de apel a admis acțiunea reclamantei fără să motiveze corespunzător soluția pronunțată și fără să indice motivele pentru care a înlăturat apărările recurentei în faza apelului.
Recurenta susține că a făcut apărări în sensul că reclamanta C. E. nu este titulara dreptului de proprietate consemnat în titlul de proprietate nr._/07.01.2009 și că intimata reclamantă nu a dovedit intenția frauduloasă la încheierea actului juridic.
Procedând astfel a încălcat art.261 poz.5 Cod procedură civilă – 1865 care obligă instanțele să se pronunțe motivat asupra tuturor cererilor formulate de părți, precum și asupra motivelor.
Printr-un al doilea motiv, denumit în sensul că notarea recurată a fost pronunțată cu încălcarea legii, respectiv a dispozițiilor art.967 Cod civil – 1864 – critică care se încadrează în art.304 pct.9 Cod procedură civilă – 1865.
În dezvoltarea acestui motiv – recurența, prin apărător face o expunere despre elementul cauzei, condiție de validitate la încheierea unui act juridic, despre existența prezumțiilor relative de validitate și de existența a cauzei, pentru ca în final să susțină că intimata reclamantă nu a răsturnat prezumția de validitate a cauzei, astfel că recurenta se află sub protecția prezumției de validitate a cauzei actului ce se cere anulat.
Sub un al doilea aspect, referitor la titularul dreptului de proprietate s-a susținut că terenul ce face obiectul dreptului de proprietate nu este al intimatei – reclamante pentru că cererea ei de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament a fost respins, intimata fiind înscrisă pe Anexa 23 pentru a i se acorda despăgubiri.
În acest sens, arată recurenta este Hotărârea nr.2077/17.07.2006 a Comisiei Județene I.,
Recurenta susține că titlul de proprietate nu putea fi emis pe numele intimatei – reclamante pentru că pe titlul lipsește sora sa Talma R., căreia i s-au acordat și o despăgubire.
Se mai arată de recurente că din probele administrate rezultă că terenul a aparținut autorului K. I., primit în urma reformei agrare din 1945 și nu poate fi confundat cu proprietatea lui C. I..
Sub un al treilea aspect s-a susținut că instanța de apel a stabilit în mod nelegal calitatea de titular al dreptului de proprietate pentru intimata – reclamantă C. E., în condițiile în care titlul de proprietate a fost emis în urma procedurilor demarate de K. E..
Recurenții procedează la prezentarea relațiilor de rudenie ale părților din proces cu autorii lor, și concluzionează că atâta timp cât intimata - reclamantă nu face dovada admiterii unei plângerii împotriva Hotărârii Comisiei Județene I. nu poate fi considerată titulara dreptului de proprietate.
Sub un al patrulea aspect s-a susținut că nelegal s-au admis pretențiile apelantei – reclamante în condițiile în care aceasta nu a administrat nici o probă din care să rezulte că terenul pe care îl pretinde este unul și același cu cel ce face obiectul actului juridic.
Se arată de recurentă că au existat două cereri distincte pentru suprafețe de 1,5 ha provenind de la autori diferiți, iar dacă ar fi existat o confuzie, așa cum pretinde reclamanta – ar fi trebuit să dovedească identitatea dintre cele două terenuri, pe bază de probe, astfel că în absența de probe instanța de apel nu putea stabili calitatea de proprietar al reclamantei.
Printr-un al treilea motiv (notat 2.2) s-a susținut că soluția instanței este nelegală pentru că părțile actului au fost de bună credință la momentul încheierii acestuia.
În dezvoltarea motivului s-a arătat că a invocat, atât în fața primei instanțe cât și în fața instanței de apel, dobândirea dreptului de proprietate în baza regulii error communis facit ius, dacă se va constata că numita K. E. nu este proprietara terenului.
Se arată de recurentă că sunt întrunite, în persoana sa, toate condițiile cerute pentru dobândirea dreptului de proprietate în faza erorii comune, respectiv buna credință, titlul oneros al actului, eroarea comună și invincibilă cu privire la calitatea de proprietar al numitei K. E..
Recurenta arată că nu i se poate cere să se substituie instanței de judecată pentru a verifica corectitudinea reconstituirii dreptului de proprietate și că titlul de proprietate s-a aflat în posesia lui K. E. și însuși Comisia locală de fond funciar i-a dat eroarea cu privire la calitatea de proprietar a pârâtei K. E..
Reclamanta C. E. a depus note scrise prin care a cerut respingerea recursurilor.
Ambele recursuri sunt nefondate pentru următoarele argumente:
În ce privește motivele de recurs, formulate de pârâta K. E..
Referitor la primul motiv de recurs, întemeiat pe art.304 pct.7 Cod procedură civilă, astfel cum a fost formulat și dezvoltat, critica este nefondată pentru că, exista considerente care au stat la baza admiterii soluției de admitere a apelului, respectiv în decizia recurată s-a reținut că titlul este emis pe numele C. E. și, însăși Primăria comunei Snagov susține că titlul trebuia eliberat pe numele C. E., argumente suficiente pentru admiterea apelului.
Curtea constată că într-adevăr reclamantei și numitei Talma R. i s-au acordat drepturi la despăgubiri pentru un teren de 1,5 ha, fiind înscriși în Anexa 23, că s-a respins contestația acestora de către Comisia Județeană I., că există modificări pe procesul verbal din 01.10.2008 și schiță de amplasament, cu privire la literele (K) și (CH) dar că pe titlul de proprietate nr._ emis la 07.01.2009 apare numele reclamantei C. E. fără nici un fel de modificare. Or, atâta timp cât acest titlu este în vigoare, deci produce efecte juridice, celelalte înscrisuri făcute în prealabil emiterii titlului de proprietate nu pot determina o altă soluție decât cea dispusă de către instanța de apel.
În consecință motivul este nefondat nefiind incidente art.304 pct.7 Cod procedură civilă, recurenta depășind limitele acestui motiv atunci când, practic se critică o apreciere greșită a probatoriului.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat pe art.304 pct.9 Cod procedură civilă, astfel cum a fost formulat și dezvoltat, critica este nefondată pentru următoarele argumente:
Este nefondată critica potrivit cu care nu ar fi existat formulat critici asupra soluției instanței de fond, dovada fiind motivul 3 de apel în care s-a criticat greșită reținere a faptului că titlul s-a emis pe numele K. E..
Este nefondat și critica potrivit cu care soluția instanței de apel ar fi fost lipsită de suport probator pentru că instanța de apel s-a bazat pe titlul nr._/07.01.2009 care este emis pe numele C. E. probă suficientă pentru admiterea apelului.
În concluzie, nefiind incidente art.304 pct.9 Cod procedură civilă – 1865, în temeiul art.312 Cod procedură civilă - 1865 recursul va fi respins ca nefondat.
În ce privește recursul pârâtei P. R..
Referitor la primul motiv de apel, întemeiat pe art.304 pct.7 Cod procedură civilă critica este nefondată pentru că, din considerentele instanței rezultă motivele pe care se sprijină, respectiv emiterea titlului de proprietate pe numele reclamantei, existența adresei nr.2115/01.03.2013 emisă de Primăria comunei Snagov în care se arată că titlul trebuia emis pe numele C. E., frauda drepturilor reclamantei rezultând din înstrăinarea dreptului de proprietate al acesteia de către K. E..
În consecință nu se poate reține încălcarea art.261 pct.5 Cod procedură civilă și nici art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, astfel cum a fost formulat și dezvoltat și care se încadrează în art.304 pct.9 Cod procedură civilă .
Critica potrivit cu care nu s-ar fi răsturnat prezumția de validitate a cauzei și de existența a cauzei este nefondată pentru că aceste prezumții au fost răsturnate prin dovada că titlul s-a emis pe numele C. E., titlu care probează că C. E. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului pe care acest titlul îl menționează și prin dovada încheierii actului adițional autentificat sub nr.1182 din 16.10.2009 prin care se completează contractul de cesiune de drepturi autentificat sub nr.2770/02.11.2007.
Referitor la cel de-al doilea aspect invocat de recurenți, potrivit cu care terenul nu ar fi al reclamantei pentru că aceștia i s-a respins contestația de către Comisia Județeană I. de aplicare a Legii nr.18/1991, și a fost înscriși în Anexa 23 pentru a i se acorda despăgubiri.
Critica nu poate fi primită chiar dacă din probele administrate rezultă aspectele invocate de recurenta pentru următoarele argumente:
Critica privește aprecierea de probatorii și nu se încadrează în art.304 pct.9 Cod procedură civilă .
Exista titlul de proprietate nr._/07.01.2009 emis pe numele reclamantei, care probează drepturile de proprietate al reclamantei în virtutea căruia recurenta are obligația de obținere de la vătămarea acestui drept, cât timp titlul nu a fost anulat.
Celelalte dezvoltări pe acest aspect vor fi respinse motivat de faptul că nu se încadrează în art.304 pct.9 Cod procedură civilă, fiind critici de apreciere de probatorii.
Referitor la cel de-al treilea aspect care s-ar încadra în art.304 pct.9 raportat la art.480 Cod civil, critica este nefondată pentru că instanța de apel a constatat calitatea de proprietar al reclamantei pe baza titlului de proprietate nr._/07.01.2009, care nu a fost anulat și care produce efecte juridice, fiind fără relevanță actele procedurale administrative încheiate anterior emiterii titlului, cât timp aceste acte nu sunt obiectul unei acțiuni în justiție.
Celelalte aspecte dezvoltate în acest aspect vor fi respinse pentru că se referă la aprecierea de probatoriu, aspecte care nu se încadrează în art.304 pct.9 Cod procedură civilă .
Referitor la cel de-al patrulea aspect, care s-ar încadra în art.304 pct.9 raportat la art.480 Cod civil – critica astfel cum a fost formulată și dezvoltată este nefondată pentru că la dosar există ca probă determinantă, titlul de proprietate nr._/07.01.2009 emis pe numele reclamantei, suficientă pentru admiterea apelului și acțiuni.
Celelalte aspecte vor fi respinse pentru că se referă la aprecierea probatoriului, aspecte care nu se încadrează în art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Referitor la cel de-al treilea motiv de recurs (notat 2.2) astfel cum a fost formulat și dezvoltat. Din examinarea întâmpinării rezultă că s-a invocat de recurentă în faza apelului doar buna – credință și titlul oneros al contractului de cesiune. Nu s-a invocat expres principiul erorr communis facit ius. Din examinarea deciziei recurate, rezultă că instanța de apel, nu s-a pronunțat expres pe aceste apărări.
Implicit însă atunci când a reținut existența fraudei drepturilor reclamantei, instanța de apel a înlăturat buna credință a recurenților pârâți, pentru ca actul adițional semnat de ambele părți, reprezintă mijlocul prin care s-au fraudat drepturile reclamantei.
Or, lipsind buna credință a părților actului adițional, nu se poate reține dobândirea dreptului de proprietate în baza principiului error communis facit ius.
Pentru toate aceste considerente, nefiind incidente art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în temeiul art.312 Cod procedură civilă se va respinge și acest recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate ambele recursuri formulate de recurentele-pârâte K. E. și P. R. împotriva deciziei civile nr.1903A/19.05.2015 pronunțată de Tribunalul I. – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. E..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 octombrie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
P. F. S. T. R. P.
GREFIER
G. – M. V.
RED.PF
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
13.11.2015
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 1130/2015. Curtea... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 480/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
